1,915 matches
-
înclinată drept spătar) așezate în cercul care alcătuiește comunitatea. Posibilele și imposibilele care guvernează lumea Kogi, lumea mo dernă, o întreprindere, o familie, o persoană sunt cerute de o nece sitate oarecare, sunt ele expresia unui determinism? Pot fi expli cate, acceptate ca fiind îndreptățite? Am numit această capacitate uimitoare a oamenilor de a-și crea și recrea posibilele și imposibilele imaginație zămislitoare de lumi. 4. Colțul cu Cioran Cioran și exilul în limba Celuilalt S-a considerat întotdeauna un "metec
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe rând, Să le răsfăț și-acut așa cum se cuvine Pe câte-un vârf de-oțel crescut din mărăcine Și acul viu să-mi treacă precum un vis prin carne, Plăcerea-mi trece, bucuria-mi doarme. Dar gândul meu firav căta în altă parte Spre munții albi ai slovei, cu turle fără moarte. Azi vin pe rând, în zori, ca niște gospodine Cămașa să-mi cârpească cu pielea de pe mine O noapte și-nc-o zi, o clipă și-o vecie Să-mi
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
de cotitură În cunoașterea dintr-un anumit domeniu, (b) cele care pentru a fi utilizate cu maximum de eficiență necesită existența unor industrii adiacente și a unor facilități de aprovizionare cu un anume grad de sofisticare și (c) tehnologiile În legătură cu cate temerile de pierdere a drepturilor de proprietate sunt maxime, vor fi de cele mai multe ori transferate În străinătate prin internalizare, respectiv prin intermediul unei investiții străine directe <footnote id="113"> "Dunning John H., Multinational Entreprise and the Global Economy, Edison-Wesley Publishing Company
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
piețele implică aducerea laolaltă a unui număr suficient de mare de cumpărători și ofertanți, astfel ca prețurile să poată fi determinate de interacțiunea competitivă a cererii și ofertei. În acest mediu competitiv, producătorii ineficienț i d in cauza costurilor ridi cate dau faliment, rămânând în joc doar cei mai co mpetitivi. Piețele devin, astfel, cea mai eficientă formă de organizare e con omică, o formă care va fi apoi c o (precum apabilă să le scoată din competiție pe toate celelalte
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din cauza sc him bărilor frecvente în ceea ce privește volumul și natura fluxurilor financ iar e. În decursul timpului, au existat perioade în care integrarea financiară glo bală se limita la un număr mic de țări, ce se grupau în două sau trei cate gor ii, dar au existat și perioa de când această integrare s a extins mai mult din punct de vedere geogra fic. Câteva perioade au resimțit reacții putern ice împotriva trendurilor de piață, în special în ceea ce privește piețele financ iar e. Această
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tocmai rolul să scoată lucrurile din raporturile lor tehnice și să le aducă în fața unui act de contemplație. Flaneurul este un „animal ascetic“ (asketisches Tier), în sensul că se dedică contemplației, și nu con sumului, el percepe lucrurile nu prin cate goria utilității (și nici prin categorii estetice, s ar putea adăuga), ci prin cea a adevărului. Un fragment extrem de dens al Passagen Werk descrie exercițiul unei astfel de contemplații. Când lucrurile ajung să se suprapună și să-și amestece marginile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus. Din zori și până-n seară; Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus în portu-i de la țară... Căta la noi așa de blând, Senină și tăcută; Doar suspina din când în când La amintirea vreunui gând Din viața ei trecută. De câte ori priveam la ea, Cu dor mi-aduc aminte Sfiala ce mă cuprindea, Asemuind-o-n mintea mea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Copilul și mama”) „Și dacă astfel mă iubea, Cum aș putea s-o uit pe ea Și cum să n-o iubesc și eu Pe mama mea! O, mamă, oricât voi trăi, De mine nu te vei căi! Te voi căta, te voi veghea, Mama mea! Iar dacă vei îmbătrâni, în toate te voi sprijini Și la dureri te-oi mângâia, Mama mea!” (Carmen Sylva, „Mama mea”) * în perioada contemporană, Grigore Vieru, poetul basarabean patriot înfocat și militant pentru păstrarea drepturilor
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
el nu se mai arată dispus să-și piardă așa ușor rațiunea! Pe de altă parte, găsește dubioasă simpatia pe care i-a arătat-o Lulù de la prima întâlnire, înainte de a-l cunoaște. S-o fi atras aspectul său fizic? Cătând în oglindă, Andrei devine tot mai neîncrezător: "Nu era frumos. Mic, plăpând, puțin cam îmbătrânit pentru cei treizeci de ani ai lui, spânatic, cu puful unei mustăți blonde deasupra buzei cărnoase, cu bărbia proeminentă, rotundă, accentuând un fel de vulgaritate
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca înțeles, de prima. Aceeași concentrare în vers, asemenea oricărei forme aparținînd liricii ritualice menite să comunice expresii sufletești puternice, disperate, explozive: Scaloian, Scaloian, Trupușor de Dician; Scaloiță, Scaloiță, Trupușor de cuconiță, Mă-ta mi te-a căutat, Te-a cătat, te-a întrebat, Prin pădurea rară, Cu inima amară, Prin pădurea deasă, Cu inima arsă. Am spus că această variantă nu diferă „prea mult” de prima, din cauza celor patru versuri de început. Ele introduc un element nou față de chipul îndătinat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
regnurile sunt însuflețite, antropomorfizate: mineral, vegetal, animalier și participă cu puteri proprii, în bine ori în rău, la viața comună. Un fragment de text ne-o înfățișează pe eroina nordică stăpînită de o mare agitație a căutărilor: Mama și-a cătat feciorul, Pe pierdutul fiu, strigat-a, Ca lupoaica-n codri merse, Peste mlaștini mari trecut-a, Ca ursoaicele călcat-a, Vaduri a tăiat ca vidra, Ca un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cât pe ce să ne prindă. A observat că mărul acela văratic se cam golise și sa pus la pândă. Când să ne cățărăm în pom, hopa și el cu un ceatlău în mână. - Grijania cui știu eu, hoților! Ce cătați la merele mele!? Și a ridicat ciomagul să lovească. Noi n-am mai așteptat nicio clipă și am zbughit-o spre ograda lui Țuți. Am scăpat cu pielea netăbăcită, dar frizerul ne-a pârât lui nea Filică, tatăl lui Țuți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
începe să-mi gâdile subțuoara stângă. Și pentru că știam că n-am să mă pot abține și-am să izbucnesc în râs, sar din cazan cu un hanorac în mâini, i-l proptesc pe cap și trag fermuarul. - Ce bobiță cați, măi neisprăvitule??! - Păi... să vezi... că nu văd și... - Lasă cleampa și spune repede! - Păi, dom-le, perla de la șiragul Julietei! Îl pliez binișor în două cu un bobârnac la ficat, îi răsucesc un picior în jurul urechii stângi în așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bagă înăuntru cămașa ca să iasă pielea la iveală, așa... să se vadă cât ești de albă și de dulce. Lanțul lasă-l să atârne mai jos, așa, măria sa n-are timp de scule și podoabe, l-am văzut eu cum căta spre măria ta în timpul sfeștaniei... Doamne, da’ frumoasă te-ai mai făcut. Are dreptate vodă să se uite așa. Ai grijă cu Zamfira, că-i rea și blestemă. — E nebună, săraca. Nu-i, se face doar. Manda deschise nesimțit ușa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mă gândeam așa... și imaginea ochilor jupâniței care se înțepase cu acul, se suprapuse pe verdele smalțului. Era același verde și aveau ochii niște raze aurii pornind din negrul pupilei pe care mai mult le ghicise, căci fata sfioasă nu căta spre el decât pe furiș, prin zbatere de gene. Doamna vorbea, Constantin mormăia aprobativ, intră și Radu în odaie. — De data asta nu umblăm cerniți decât nouă zile, ne iartă Stanca, hotărî doamna, vine Paștele și apoi nunta... Radule, să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și cu ferocitate înspăimântătoare. Deveniseră nespus de furioși că românii îi momiseră până aici, flămânzindu i, ostenindu-i și obligându-i să tremure de frig, și ei și caii. Dar furia asta se învenina sub loviturile neașteptate ale oștirii române. Cătau să-și stăpânească firea, să nu cadă în vreo cursă, să nu-și dezorganizeze rândurile de bătaie. S-a iscat totuși un vălmășag de nepovestit. Mulți ieniceri și spahii cădeau răpuși de sulițele, săgețile și buzduganele românilor, venite de pretutindeni
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
în casă. - Tu știi că nici carne de porc nu mănâncă, auzi, fa, cică e spurcat. Ptiu, spurcat o fi el și cu pocăiții lui, cine i-o fi adus aici. - ș-auzi una, cică umblă vorba că ar mai căta și alți nărozi ca dânsul, să-i ia la pocăială... - Da’ ce crezi, că nu s-o găsi un prost or doi? - Fa, da’ Tinca, Tinca ce zice, da’ Vasile? Toate vorbele satului îi rupeau în două inima de mamă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fi mănăstirea cu zidiri cernite, Cu icoane sânte și îngălbenite, Va fi vitezia cu coif de aramă L-ale cărei flamuri patria te chiamă, Ori va fi o dulce inimă de înger Să mîngîe blândă ale mele plîngeri? L-am cătat în lume. Unde o să fie Îngerul cu râsul de-albă veselie? Unde o să-l caut, mare Dumnezeu... Poate-i v-o fantasm-a sufletului meu? Ba nu, nu! Oglinda sufletului meu Îmi arat-adesea dulce chipul său, Căci oglinda-i rece îmi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cu coama pe vânt, Odată-ncă pinten L-împunge Și-ajunge. Iar junele sare ușor de pe el Sub mantă-i purtând mandolină, Cu inima plină de-amoru-i fidel, Cu mintea de visure plină, De grile de fier Al meu cavaler S-avîntă cătând pe fereastă Și-adastă: Ca gânduri palide din ore dalbe Sboară danțîndele ființe albe, Par aromatele suflete line Duse de zephyrii de prin grădine, În coruri nymphele cântă la hore Și gem în lyrele blânde, sonore, Ascunse gîndure de dor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cu coama pe vânt, Odată-ncă pinten L-împunge Și-ajunge. Iar junele sare ușor de pe el Sub mantă-i purtând mandolină, Cu inima plină de-amoru-i fidel, Cu mintea de visure plină, De grile de fier Al meu cavaler S-avîntă cătând pe fereastă Și-adastă: Ca gânduri palide din ore dalbe Sboară danțîndele ființe albe, Par aromatele suflete line Duse de zephyrii de prin grădine, În coruri nymphele cântă la hore Și gem în lyrele blânde, sonore, Ascunse gîndure de dor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și limpede încet cântară Glas a trecutului, ce însenină Mintea cea turbure de gânduri plină: {EminescuOpIV 29} Pe râul dorului, mânat de vânture Veni odat- Pe-un vas cu vâslele, muiate-n cînture, Lin-împărat. Venit-a Regele să calce văile Cătând o sor, Eroi se-ninimă și plâng femeile De-a lui amor. El fură nunților ecouri tinere, Cântul la dor, Răpește buzelor naivei Vinere Vorba d-amor. Pe munți în negură, pe stânci de cremene, El a cătat O albă vergină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să calce văile Cătând o sor, Eroi se-ninimă și plâng femeile De-a lui amor. El fură nunților ecouri tinere, Cântul la dor, Răpește buzelor naivei Vinere Vorba d-amor. Pe munți în negură, pe stânci de cremene, El a cătat O albă vergină, să-i fiă gemene Și te-a aflat. Tu ești cântărilor sororă gemene, Sufletul lor, Regele inimei trebue să-ți semene Ca vis cu dor. În tine vede-se că e în ceriure Un Dumnezeu, Purtând simmetria
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu buze de miere Durere: "De ce nu-s o floare uscată de vânt Și pală ca fruntea pe moarte, Ce mila o pierde prin cruci de mormânt Cu miros strivit, fără soarte, C-atunci m-ai lua, La mine-ai căta Gîndindă, cum e trecătoare O floare. {EminescuOpIV 34} "Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n o inimă jună, Un glas de pe buze aprinse de dor, O minte pustie, nebună Și dulce descânt Pe coarde de-argint
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu capul rezemat pe pieptul tău. Cungiurînd-un braț molatec gâtul tău cel alb ca zarea, Apăsând fața-ți roșită pe-al meu piept bătând mereu, Eu cu ceealaltă mână pe-ai tăi umeri de ninsoare: Locul aripelor albe le-aș căta-n delirul meu! {EminescuOpIV 43} 1870-1872 {EminescuOpIV 44} {EminescuOpIV 45} LA MOARTEA LUI NEAMȚU Lăsați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inimă de fier, Căci de stele mai aproape el le
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Că la finea veciniciei te-aștept stelele cerești? {EminescuOpIV 46} De-a vieții grea enigmă ție-acuma nu-ți mai pasă Căci problema ei cea mare la nimic o ai redus, Pe când nouă-ncă viața e o cifră nențeleasă Și-nzădar cătăm răspunsul la-ntrebarea ce ne-am pus. În zădar ne batem capul, triste firi visionare, Să citim din cartea lumei semne ce noi nu le-am scris, Potrivim șirul de gânduri pe-o sistemă oare-care, Măsurăm mașina lumei cu acea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]