2,267 matches
-
Toleșeni, Preluca și Zăpode. Din acestea, până la Al Doilea Război Mondial, Nuțeni, Plopiș și Toleșeni au aparținut Topliței. La recensământul din anul 2002 populația comunei era de 2656 locuitori, din care 1997 români, 593 maghiari și 66 țigani. În unele cătune populația a scăzut fiind pe cale de dispariție, iar În zona centrală a crescut. Înainte de război aveau și un locaș de rugăciune, o mică sinagogă, unde se oficia serviciul religios În rit mozaic. Cimitirul evreiesc, numărând probabil În jur de o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
căsătorie rămânea toată viața cu numele care Îi amintea originea - Bilboreanca sau Corbeanca. Dacă era adusă din Tulgheș, ceea ce se Întâmpla foarte rar, rămânea cu numele de Tulgheșancă sau aia din Tulgheș. Încercarea de a stabili identitatea locuitorilor satului pe cătune Întâmpină greutăți datorită mișcării populației mai ales În a doua jumătate a secolului trecut. De aceea Încercarea mea se va oprit doar la prima jumătate a acestui secol. Mă voi referi mai Întâi la zona centrală a comunei, zonă spre
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ales În a doua jumătate a secolului trecut. De aceea Încercarea mea se va oprit doar la prima jumătate a acestui secol. Mă voi referi mai Întâi la zona centrală a comunei, zonă spre care au migrat multe familii din cătunele mărginașe În ultimele decenii. Poiana Mureșului(centru) În Poiana Mureșului au fost la Început doar patru gospodării și nu cu mult mai multe În așa zisa zonă de centru. Cel dintâi a fost Țăran Toader căruia Îi ziceau sătenii Hulpea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de la centru, amintind numele Trâmbițaș. Erau doi frați: Ion și Vasile, tatăl lor fiind unul Toderică. Pe Vasile l-a dat la Învățătură Toderică, paremi se la Liceul din Gheorgheni. După ce a terminat liceul a fost Învățător o vreme În cătunul Fundoaia din Sărmaș și apoi la Școala din Gălăuțaș până În anul 1930, când a fost pensionat. Contemporanii spun că era o minte ageră, ordonat În gândire și foarte exigent cu sine și cu Învățăceii. S-a Îndrăgostit de o femeie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de unde venea aici În Gălăuțaș, fiindcă nu știu să fi avut aici Înaintași. Știu că avea două fete și un băiat, Liviu, coleg de clasă cu mine, dar care a murit Încă pe când era elev. Dealul Armanului Dacă În celelalte cătune mai Întâlnești câte un locuitor, de aici ei au plecat cu toții. Și câtă animație era aici cândva! Cât de pitorești sunt locurile acestea! Cauzele sunt aceleași ca și cele din celelalte cătune ale comunei, acum părăsite: coastele abrupte, lipsa surselor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe când era elev. Dealul Armanului Dacă În celelalte cătune mai Întâlnești câte un locuitor, de aici ei au plecat cu toții. Și câtă animație era aici cândva! Cât de pitorești sunt locurile acestea! Cauzele sunt aceleași ca și cele din celelalte cătune ale comunei, acum părăsite: coastele abrupte, lipsa surselor de apă, drumurile proaste și lipsa oricăror preocupări ale administrației locale de a introduce aici curentul electric. Trecând prin acel cătun, pustiu acum, mă Întrebam dacă atunci când acel loc era al unui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sunt locurile acestea! Cauzele sunt aceleași ca și cele din celelalte cătune ale comunei, acum părăsite: coastele abrupte, lipsa surselor de apă, drumurile proaste și lipsa oricăror preocupări ale administrației locale de a introduce aici curentul electric. Trecând prin acel cătun, pustiu acum, mă Întrebam dacă atunci când acel loc era al unui armean din Gheorgheni, aici ar fi fost pădure seculară. Pârâul Gotcii sau al lui Gotcă, toponim păstrat de la slavi (gotcu = cocoș sălbatic), este o dovadă că acolo erau cândva
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au rezultat patru frați: Gorea,Neculai,Mihăilă și Vasile.Milu Țăranu, ceterașul satului, acum nonagenar, este feciorul lui Vasile al lui Ionuc. Cinci feciori a avut: Ionuc, Gorea, Neculai, Mihăilă și Vasile. Pe pârăul Ursului care ține tot de acest cătun locuia Ciubucă Petru (Câșu) venit tot de pe Filpea și căsătorit cu sora lui Țăran Dumitru al Șchiopoaei care la răndul său era și el Înrudit cu neamul Cucilor. În același cătun locuia și familia Coșarcă. Cel dintâi ajuns aici se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Vasile. Pe pârăul Ursului care ține tot de acest cătun locuia Ciubucă Petru (Câșu) venit tot de pe Filpea și căsătorit cu sora lui Țăran Dumitru al Șchiopoaei care la răndul său era și el Înrudit cu neamul Cucilor. În același cătun locuia și familia Coșarcă. Cel dintâi ajuns aici se trăgea tot de pe Filpea, de pe pârâul lui Muscă pe la sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea. Vecinii i-au uitat numele de botez reținîndu-i doar porecla.Fiul său, Gorea, va avea Însă trei copii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de trăsnăi din anii copilăriei.Pe Dina am cunoscut-o ca fiind o femeie vrednică și bună gospodină.Mutați mai târziu În zona de centru a comunei, și-au durat o gospodărie pe măsura prestigiului Înaintașilor. Mai erau În acest cătun câteva gospodării: a lui Natea Petru al Catrinei, a lui Țifrea, venit aici din Bilbor, a lui Ionuț al Angelinei și a Ioanei Ioșchii. Cei mai prolifici de acolo au fost cei din familia Platon (Prușenii) . Probabil că veniseră aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Rusului de pe Părăul Gălăuțașului. Dar despre aceștia vom vorbi mai Încolo. Alte două gospodării aparțineau familiilor : Ciubucă Ion (Nuțu Ciocârlanului) și un altul tot Ciubucă, poreclit Boleanu. Se pare că Înaintașii lor veriseră aici tot de pe Filpea. Părăul Gălăuțașului Acest cătun este cel mai populat din comună și are importanță istorică fiindcă se pare că a dat numele acestei așezări, după cum arătam În primul capitol al acestei cărți. De pe la jumătatea secolului trecut populația lui a Început să crească. Dacă prin anul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai În vârstă, Ion. Dacă acum ar mai locui la o așa depărtare de sat vreo familie, de mult ar fi fost supusă prădăciunilor. Preluca După ce ai lăsat În urmă casa acestui singuratic, Avram Pop, și urcai spre Preluca, acest cătun situat la cea mai mare altitudine din raza comunei, dădeai de un loc Înconjurat de pădure, Ciudica, de la care Își luase numele și misteriosul cârciumar Alexandru Truța. Aici se stabilise, venind de pe Filpea, un alt singuratic, Gavril Ciubucă, nu cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
casa Ioanei lui Gavril. Aceasta venise aici de pe Dealul Armanului, trăgându-se din familia Băcenilor, a Porțolanilor. Cei doi frați Luncani, Gavril și Lupu, veniseră aici, probabil, fie de pe Pârâul Luncanilor, fie din Lunca Mureșului unde În Toplița este un cătun cu numele de Luncani. Gavril Luncan a avut trei feciori: Constantin, poreclit Cota, Vasile (Sâle) și Nuțu Mic. Așa-i zicea mama lui, Nuțu Mic, iar vecinii au transformat dezmierdarea În poreclă. Toți Îi ziceau Nuțu. Cel mare, Constantin, a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
armată. După război, s-a Întors fără să se fi pricopsit și s-a căsătorit cu o femeie sărmană, trăind În sărăcie. Despre cealaltă familie din care mă trag și eu voi vorbi mai pe larg când va veni rândul cătunului Zăpode. Acum să vedem ce s-a Întâmplat cu celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Toader din Deal, tot Țăran și el. După informațiile mele, acesta a avut doar doi feciori: Gheorghe căsătorit În Toplița În Zencani, căruia i
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
după prima jumătate a secolului al XIX-lea. Era cam de o seamă cu bunicul meu dinspre mamă, amândoi veterani În Preluca, trăise trei războaie: cel de independență, și cele două mondiale. Aceasta era Preluca În urmă cu un veac, cătun În care am văzut și eu lumina zilei și care mi a rămas În memorie așa cum era În vremea copilăriei mele, cu bărbați harnici și femei frumoase și gospodine vrednice. De acolo, din Preluca, priveau ei dimineața cum răsare soarele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
frumoase și gospodine vrednice. De acolo, din Preluca, priveau ei dimineața cum răsare soarele. Acolo au muncit generații după generații și acolo Își dorm somnul de veci prelucanii sub crucea de piatră alături de moșii și strămoșii lor. Zăpode Zăpode este cătunul cel mai Îndepărtat de centrul comunei (circa șase km). Toponimul vine din limba slavonă veche, zapodŭ. Slavii numeau cu acest cuvânt o vale străjuită de două dealuri Înalte care se termină În amonte cu un desiș de pădure. Cam așa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Chiar au Început să-și dea copiii la școală. După ce călătorul trece de cele câteva case ale țiganilor, intră În codru Înaintând pe pârăul Zăpode pe o cărare șerpuind. După vreo trei kilometri, intrând pe teritoriul Gălăuțașului, dă de un cătun cu câteva case Înșirate pe firul apei. Cătunului i-au dat numele pârâului, adică Zăpode De când s-au stabilit aici primii oameni nu se știe exact. Prin anii cincizeci ai secolului trecut numărul gospodăriilor ajunsese la douăzeci, iar numărul locuitorilor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
școală. După ce călătorul trece de cele câteva case ale țiganilor, intră În codru Înaintând pe pârăul Zăpode pe o cărare șerpuind. După vreo trei kilometri, intrând pe teritoriul Gălăuțașului, dă de un cătun cu câteva case Înșirate pe firul apei. Cătunului i-au dat numele pârâului, adică Zăpode De când s-au stabilit aici primii oameni nu se știe exact. Prin anii cincizeci ai secolului trecut numărul gospodăriilor ajunsese la douăzeci, iar numărul locuitorilor la șaptezeci și cinci, apoi numărul lor Începe să scadă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
această vale. Din consultarea bătrânilor pe care i-am mai apucat În viață, am ajuns la concluzia că două nume de familie au fost mai vechi aici: Doltea și Filipaș. Strănepoții lor spuneau că au venit de undeva din Zencani, cătun al Topliței. Cel care s-a stabilit chiar În capătul cătunului a fost Doltea Andrei, după ce a cumpărat aici ceva pământ de la un evreu, Melic. Mai apoi, prin defrișări succesive, și-a lărgit proprietățile și a Început să crească animale
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În viață, am ajuns la concluzia că două nume de familie au fost mai vechi aici: Doltea și Filipaș. Strănepoții lor spuneau că au venit de undeva din Zencani, cătun al Topliței. Cel care s-a stabilit chiar În capătul cătunului a fost Doltea Andrei, după ce a cumpărat aici ceva pământ de la un evreu, Melic. Mai apoi, prin defrișări succesive, și-a lărgit proprietățile și a Început să crească animale și să cultive pământul. Se spune că ar fi fugit din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și dusă de acolo. E bine să nu se vândă casa copilăriei, unde fiecare colț Își are povestea lui. Rămasă acolo În singurătatea aceea, oamenii răi ar fi jefuit-o de toate amintirile. Acum, când trec pe acolo Întâlnesc un cătun pustiu. Pe Fața Zăpozii, doar pe sub cireșii bătrâni crucile de piatră străjuiesc micile cimitire de familie. Acolo dorm somnul de veci toți cei care i-am amintit În acest capitol. Fie-le țărâna ușoară! Cei treisprezece Atâți erau În sat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fure cineva. Ziua colibele erau descuiate ca și casele oamenilor, fără teama de vreun răufăcător. Frumos era seara când veneau văcărițele, care nu erau altele decât fetele și nevestele tinere din comună. Veneau În șirag pe cărările care din fiecare cătun duceau spre Padina. Acolo se Întâlneau și până venea cireada cea mare era o mare animație. Deodată se auzeau tălăngile și din pădure răsărea cireada. Fiecare vacă mergea la coliba stăpânului și știa că va fi mulsă. După ce mulsoarea era
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
când Îi vedeam, momentul constituia pentru noi un eveniment. Acum, după șaptezeci de ani, munții au fost populați cu urși pentru desfătarea vânătorilor și ei vin până În ograda caselor de lângă calea ferată, aproape de apa Mureșului. Când oamenii, de prin aceste cătune răsfirate pe văi și pe dealuri, plecau de acasă pentru o zi Întreagă, nu s-a auzit niciodată ca vreun gospodar să Încuie ușa la casă, după cum am văzut că se proceda și cu colibele din Padină, și nu s-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În pod după ce grâul era separat de pleavă. Într-o zi și jumătate era terminat totul și batoza era dusă la alt gospodar. Mai greu era În anii luminoși ai socialismului. Atunci totul trebuia clădit la arie, unde stogurile Întregului cătun erau așezate În linie dreaptă ca să poată trece printre ele batoza. Acum țăranii, nemaiputând de fericire, Își dădeau cotele de cereale obligatorii către stat. La batoză era de strajă un delegat, de obicei un activist de partid care trebuia să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
alt eveniment, nu atât de plăcut, era paza porumbului pe timp de noapte. Nu de răul vreunui hoț, de aceștia nu erau. Incursiunile de pradă ale mistreților pe timp de noapte provoca mari stricăciuni. Acestea aveau loc mai ales În cătunele mărginașe, atacuri care s-au Îndesit după ce pădurile de fag au Început să se Împuțineze. Jirul era un aliment bun pentru ei. De cum dădea porumbul În lapte și până la coacere trebuia păzit de stricăciunile unor răufăcători. Este adevărat că și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]