2,455 matches
-
munte, s-au pierdut unele rânduri ca acestea: “Ați auzit că s-a spus celor de demult: să nu săvârșiți păcate. Eu însă vă spun vouă că oricine se întristează nesăvârșind păcate, a și păcătuit în inima lui”. (10) Condiția căzută a omului este nefericită. Ceea ce nu înseamnă că nu avem dreptul la fericire. Ba și datoria de a fi fericiți. Creștinismul este o școală a fericirii. Cea dintâi datorie a unui creștin este să fie fericit. (11) Cum vom cunoaște
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
vă iubesc. Că oricât de aplecat ar fi spatele meu, coloana vertebrală mi-e dreaptă și infinită... cu fiecare sfânt, m-am mai înălțat puțin spre ceruri. Cu fiecare martir, m-am mai ridicat puțin de la Masa Tăcerii. Îți par căzută? Ei știu că m-am ridicat. Copiii mei nu au murit degeaba. Nimic nu se întâmplă degeaba. Totul se plătește, mai devreme sau mai târziu. Și totul se recompensează mai devreme sau mai târziu. Moartea lor m-a înălțat și
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
și se rostogolește pe podea.) A evadat din paradis, dar a greșit drumul. Acum plânge pătat de mizeria infernului. Nu mai are nicio șansă. Țesătorul l-a observat din umbră și se pregătește să-l strivească. Se apropie de mărul căzut și îl calcă. Fructul geme sub povara pantofului.) Plânge. Cântă a durere. (Apasă mai tare.) Când Dumnezeu a făcut mărul l-a creat și pe șarpe. Nu i-a lăsat calea liberă spre soare. Mărul a ales greșit, iar șarpele
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
sau soțiile celor căzuți pe front, cu numele înscrise pe soclul monumentului. Și eu am dus de câteva ori la monument astfel de coroane. N-am să uit niciodată florile dăruite pentru coroană de acele femei cu fiii sau soții căzuți sau dispăruți pe front. Erau în stare să-mi dea toate florile din grădină. Flori udate din belșug cu lacrimi...Oh, lacrimile de mamă pentru fiii pierduți sunt așa de grele!..Și atât de multe!.. În acea zi sfântă fetele
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SCAIEȚI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SCAIEȚI Pe drumurile noastre se adună Prea multe frunze galbene, pierdute, De arborii cu brațele căzute, Printre ciulini, scaieți și mătrăgună. Când lama vijeliei se ascute, Ne șterge stelele, ne taie lună, Dispare tot din toamna-aceasta bună, Nici cerul, marea n-o s-o mai sărute. Tot mai ades vin ploile-n averse, Iar ceața groasă
SCAIEŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371431_a_372760]
-
Toate Articolele Autorului Sunt pasăre în zbor ce-și trage umbră prin cenușă de lumină, o lume corai în care timpul închide pleoapele și cântă la fluier ultimele note ale unui sărut de demult. Sunt ninsoare cu aromă de jar, căzută ritmic peste întinderi neodihnite. Dezleagă-mă de mine, rupe punți verticale de umbre și lasă-mă să ascult vrăjitorii de seară citind în semne de ceară, descifrând sensuri abstracte din ecouri rotunde. Mirosi a ploaie de vară, a iubire dată
DEZLEGARE de LAURA HUBATI în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371495_a_372824]
-
Articolele Autorului Și că nimic nu te întrece? Te uită, florile din glastră, Frumoase sunt, nu am ce spune! Dar n-au lumina ce transpune, N-au nici trăire, nici durere, Sau dor aprins de-o mângâiere, Nici roua lacrimei căzute Pe fruntea vieții prea durute. Ai torțe vii în ochi... și ard, Eu, câmp de patimi în hazard Revendic ploile iubirii Să-mi scalde nerăbdarea firii. De mă zărești în preajma ta Dezbraci sfieli de catifea Mi-alungi de-ndat' tristeți haine
ŢI-AM SPUS ŞI AZI CĂ EŞTI FRUMOASĂ? de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371519_a_372848]
-
fiul eroului de la Mărășești, care se numise tot Ion, ca și el.Tatăl său, Nicolae Mărășteanu,nu numai că n-a mai construit nimic , dar le-a lăsat în paragină. Acum arătau jalnic: țigle sparte pe acoperiș, ziduri cu tencuiala căzută,având crăpături umplute cu paie sau zdrențe, temelii măcinate de galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi grei, ar fi grăbit sfârșitul agoniei acestor dărăpănături. Putreziseră, atât scândurile
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
astea, două coșuri în care, două cloști stăteau pe ouă, conștiincioase și înfoiate. Lângă coșurile cloștelor, o strachină spartă și răsturnată plângea după apa risipită, care băltea, dizolvând găinațul consistent din jur. După un dulap cu geamuri sparte și polițe căzute, observă o ușă scundă, încuiată cu lacăt. Nu știa de ușa asta. Probabil că taică-său și Ghiță săpaseră un beci secret cu intrarea pe aici. Chestia asta îi stârni curiozitatea. Cine știe ce ascunseseră acolo răposatul hoțoman și cu cel de la
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
căldură și-nțeles în gând de stei. Mă desprind cu ușurință de pe-ntunecații rugi - Orb căzut către lumina de la pieptul unei rugi. Însetat de biruința înțelegerii de-a fi, Din fântânile credinței voi sorbi în orice zi! Referință Bibliografică: ORB CĂZUT / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Muscă Oană : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ORB CĂZUT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374916_a_376245]
-
pământului, Gazdă a celor care mai puteau cânta, Gazdă a celor care mai puteau visa, Gazdă a celor care mai puteau crea. Așa cum sunt ele, Înmugurite, bătrâne, Sper că și acum, dar și mâine Vor putea ridica spre cer Frunzele căzute și plângânde sub pași În semn de omagiu pentru sentimentele oamenilor Și pentru istoria nescrisă a naturii. Pentru a renaște într-o culoare nouă Am nevoie de brațe noi Și, în loc de apă, De alte și de alte ploi. Referință Bibliografică
BRAȚE NOI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375079_a_376408]
-
Acasă > Poezie > Amprente > NU TE IUBEAM, TOAMNA ! Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului Nu te iubeam, toamna, căci nu te-nțelegeam Plângea în mine durerea-ți frunzelor căzute, Dar astăzi văd, ciudat, ca ele-și săruta cu iubire Pământul, dansul lor profetic îl privesc la geam. A disparut melancolia, oare unde s-o fi dus, Mi-a luat-o vântul în mângâierea lui albastră Of, cât ești de
NU TE IUBEAM, TOAMNĂ ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373967_a_375296]
-
seama ce se întâmplase de fapt. Căci am fost îmbrâncit cu atâta putere de Feldwebel-ul furios, încât am căzut pe spate, după care Mopsul, mai apucasem să văd în timp ce luam un contact dureros cu solul, se năpustise asupra pâinii căzută în iarbă, călcând-o turbat în picioare. Consecința prăbușirii mele a fost aceea că sacul de merinde mi s-a deschis cu totul, răspândindu-și în jur, ca dintr-un corn al abundenței, întreg conținutul. Căzătura îmi cam pusese la
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
cu câteva clipe în urmă, deveniră inutile și oricât le mestecau ei să răspundă, nu reușeau să lege două cuvinte. - V-a mâncat pisica limba? Sara căpătă un pic de curaj și arătă acuzator către castronul răsturnat printre frunzele palide, căzute prea de vreme din copacul rebel. Plăcintele avuseseră un tragic sfârșit în urma revendicărilor susținute și acum se înfruptau din ele un batalion de furnici. - Viorel le-a trântit pe jos! miorlăi Liliana, încercând să câștige bunăvoința bunicului. Nu ne-a
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
păcatul și-l știu, Speranța mustește din fragede timpuri Când pasul devine mai ferm pe-al său drum, Dar urma se pierde dormind sub nisipuri Iar pasărea Pheonix renaște din scrum, Din nou o privire spre caldele raze, De pleoape căzute se pierde-n ocean Și gândul respiră-n iluzii și oaze Când sufletul pare străin de alean, Curtean fără rege în turn de castel Cu mâinile-ntinse spre cerul cu stele, Când vântu-n duet cu un vechi menestrel Îi mângâie
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
De ce nu-ți pot atinge chipul? Dacă-n nopțile fără de număr Plânsul atârnă prelins pe-un umăr Dacă privirea ațintită spre stele Aduce în iriși tăi jocuri de iele.. De ce nu pot să-ți simt suflul ? Dacă steaua din ceruri căzută Rătăcește nebună și-i necunoscută Ai tu lacrimi destule la sete de drum, Să nu te pierzi prin cețuri ori fum? De ce nu pot să-ți simt privirea? Dacă-n ochii tăi triști se strecoară Închipuirea senină sau vreo-ndoială
DACĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374116_a_375445]
-
să pășim în Lumină, Să spunem "Cristos a-nviat!" Tăcerea Ta Doamne-i bizară, Te văd că nu strigi, nu cârtești, Eu văd doar ce este-n afară, Dar simt cât de mult mă iubesti, Privind astăzi planul salvării, Văd omul căzut, pervertit, Soluția divină-a iertării, Pe Mielul din slavă venit, Pe dealul Golgotei, pe-o cruce, La moarte Isuse Te-am dat Și toți am crezut că Te-i duce, Crezând că ești un blestemat. Te-ai dus pentru-o
PE DEALUL GOLGOTEI PE-O CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375310_a_376639]
-
măcar prestanța Cînd judeca-mă-va instanța Lumii acestea bârfitoare V-am dat cu seu, vă dau cu Gladys De parcă mi-ar veni să mustru Meteahna unui om ilustru Ce se credea un rara avis Frumoase ghete bej spre braun Căzute ca un dar din cer În universul meu stingher Cu care s-ar mândri un claun! Și vine vremea să închei Șiretele cum se cuvine Să zburd pe gheață și polei Frumoase ghete de bovine! Referință Bibliografică: Frumoase ghete de
FRUMOASE GHETE DE BOVINE de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375321_a_376650]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > FIERBINTE ȘI MURDARĂ Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sfârșit de septembrie. Soare oferit în porții, de la prânz până aproape de lăsarea serii. Frunze căzute, castane rostogolite neglijent pe trotuar, miros de ardei copți și de salată de vinete. Borcanele cu zacuscă și gem se înșiră în cămări, colorând în nuanțe autumnale atmosfera. Se pun murături, se face mustul și se culeg merele și gutuile
FIERBINTE ŞI MURDARĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375322_a_376651]
-
autoarea scrie microeseuri despre „Când cerurile se deschid”; despre „Bucuria iubirii”. Ioan Stoian Subțire este un alt creator care și-a încredințat scrierile acestei Antologii. Autorul subliniază faptul că, oricât timp ar trece, oricâte anotimpuri s-ar roti, din semințele căzute vor răsări alte flori, în altă primăvară: „În fructe stropi de soare cad / Mișcarea vremii ne-nfioară! / Semințele căzute-n nou răsad / Cresc alte flori, în altă primăvară...” (Trecere). O dată cu căderea razelor în fiecare suflet, renaște și Speranța Reînvierii. Anișoara Vleju
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
cald îi zâmbește Îi spune: - Fii tare copile ! Și neguri apoi risipește, Gonindu-le-n zare umile: - V-ajunge ! Pe-a cerului față, O iarnă ați stat, însă azi E vreme de nouă viață ! Și năruie neaua din brazi. Zăpada căzută-l înclină Și-l face să geamă amar, Dar vânturi îl fac să-și revină Plăpândul lăstar de stejar. Cu-a soarelui daruri pe față, Desface o pată de verde, Văzând prin lumini ca prin ceață, Omătu-n pământ cum se
TIMID SE ÎNALŢĂ LĂSTARUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375465_a_376794]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PRIN GENELE NINSORILOR CĂZUTE... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Prin genele zăpezilor căzute, doar tăcerea îmi mai bate azi în geam, prin zâmbete rămase împietrite, te alint în amintiri să te mai am... Tu
PRIN GENELE NINSORILOR CĂZUTE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375479_a_376808]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PRIN GENELE NINSORILOR CĂZUTE... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Prin genele zăpezilor căzute, doar tăcerea îmi mai bate azi în geam, prin zâmbete rămase împietrite, te alint în amintiri să te mai am... Tu m-ai mințit cu gândul și privirea, vrând răzbunare, ai născut iubire, în ochii tăi trăia doar acuzarea și
PRIN GENELE NINSORILOR CĂZUTE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375479_a_376808]
-
ierte-odată, să-ți recitesc a vieții noastre filă. Te-ntorci ades`când noaptea vrea să cadă, prin sufletul rănit cu versuri scrise, în ochi-mi plânși iar dornici să te vadă și-n palmele deschise către vise. Prin genele ninsorilor căzute, o dragoste ar vrea să te revadă și gândurile-n suflet abătute, încep să plângă-n fulgii de zăpadă... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Prin genele ninsorilor căzute... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03
PRIN GENELE NINSORILOR CĂZUTE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375479_a_376808]
-
să te vadă și-n palmele deschise către vise. Prin genele ninsorilor căzute, o dragoste ar vrea să te revadă și gândurile-n suflet abătute, încep să plângă-n fulgii de zăpadă... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Prin genele ninsorilor căzute... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PRIN GENELE NINSORILOR CĂZUTE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375479_a_376808]