5,189 matches
-
întrerupe.O sonerie). Parcă a sunat cineva...( Amândoi întorc privirile spre ușa din dreapta.Apare o tânără bronzată). Monica:Bună ziua!Aici locuiește Americanu? Nelu:Nu stă aici. Costel:Ce doriți de la dânsul? Monica:Am citit un anunț pe un stâlp de cafenea:”Inchiriez o cameră pentru o persoană fără obligații.Adresa: strada Brațul Borcea nr.15”. Poștașul m-a îndrumat aici.E liberă? Nelu(către Costel):A venit pentru cameră?! Coste:Da,e liberă! Nelu(către Costel):Popa a fost fair-play. (către
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
chiar din prima seară: „îmi place să mă dau și să stârnesc.“ — Ai un surâs foarte complicat. Mă întreb ce ascunde. — Nimic. Tocmai asta mă sperie. Tina a organizat până la urmă, nu a putut face altfel, întâlnirea în trei. în fața cafenelei, s-a parcat în acel stil de diagonală drăcească în care mașina ocupă trei locuri. în cartierul meu, nimeni nu mai face asta. De câte ori trec seara și văd o mașină parcată atât de arogant, îi scrijelesc din mers cu snopul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
un șobolan cu atâtea comori în bârlog, pe când eu împrumut bani de la albanezi cu păr în ureche.“ Dar era nevoit să tragă de timp și îi spuse atunci șovăind lui Gaspadin că, dacă vrea poezie licențioasă, îl duce el la cafeneaua Au Goupil en chaleur, unde cântă un taraf de țigani din Babadag care-i zăpăcesc pe noctam buli cu Blues-ul parașutei. Bătrânul arătând un oarecare interes, Iulian îi fredonă chicotitorului Gaspadin pe un ritm cu cele douăsprezece măsuri ale
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din volumele vândute sunt ambalate la 0,5 l, dar se observă pe parcursul ultimilor cinci ani o tendință de creștere a segmentului de peste 1l. Cele mai importante canale de distribuție pentru bere sunt magazinele alimentare mici și Horeca (hoteluri, restaurante, cafenele); prin intermediul Horeca se realizează cea mai mare valoare a vânzărilor, peste 40% (Sursa: MEMRB). United Romanian Breweries este cel de-al patrulea producător de bere din România și singura companie de pe piața locală ce are în portofoliu numai mărci internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
imigranta trăind din croitorie și munci mărunte, se înscrie la Universitate spre a învăța prin literatură limba engleză, într-un mod specific pentru identitatea arabă. Iată un dialog tipic (purtat între beduina Salma și prietena ei, pakistaneza Parvin, într-o cafenea): " - De ce literatură? - Pentru că vreau să știu engleză. Limba engleză. - Poți să înveți limba și fără să citești literatură. - Nu povești bune...". Nu poți fi tu însuți - nici într-o nouă viață - dacă nu știi bine literatura scrisă în limba pe
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
heder (școală religioasă începătoare la evrei), apoi în școala semită de stat. În 1920, își caută un rost la Paris, unde, la începuturi, lucrează la o fabrică de zahăr, apoi hamal, vopsitor de pânzeturi, pentru ca, în fine, să deschidă propria cafenea în Cartierul latin. După un timp, studiază chimia la Cannes și lucrează ca inginer. Debutează în "Kișiniovski vestnik" (Vestitorul chișinăuian), 1914, apoi publică în "Kuryer" și în "Molodaia mâsly" (Gândul tânăr), publicație pe care, o vreme, a și redactat-o
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
Rambla: flașnetari însoțiți de căței, maimuțe ori papagali, instrumentiști, cântăreți, chioșcuri cu toată presa pestriță a lumii, cu flori împovărate de culori și miresme, pictori, statui vii - tristă soluție: de exhibare, de supraviețuire? - vânzători de păsări și animale mici, kitschuri, cafenele, covrigării, platani monumentali, mulțimi căscând gura și păzindu-și buzunarele, poșetele, borsetele, ca și noi, ca și noi, iar de-a lungul, pe ambele părți, o circulație amețitoare. Ne-am abătut de la o vreme pe străduțe vechi, prin Plaça Reial
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
-și poate recolta exponatele prezumtive. Sau altfel spus, el a părăsit condiția modernă ( instituțiile muzeele sînt produse tipice ale modernității) și s-a transferat în seducătoarea efervescență a postmodernității. Istoria și cotidianul, morții și viii, strada și amfiteatrul, arhiva și cafeneaua, șoapta și strigătul, zgomotul și muzica, spațiul luminos și penumbrele subsolului, literatura și arta plastică se întîlnesc aici în mod legitim, își găsesc spontan genul proxim și transformă acest spațiu cultural într-o adevărată metaforă a vieții înseși. Cel care
Creația lui Dan Alexandru Condeescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8784_a_10109]
-
Cînd doi se ceartă, Cine-i autorul acestui roman senzațional? Cum se vor fi înțeles și ce vor fi vorbit, la o cafea, zilnic (cum ne asigură Paraschiva Baranga), boemul Minulescu și ursuzul Rebreanu? Autorul Romanțelor pentru mai tîrziu anima cafenelele bucureștene, Oteteleșanu și Kübler, la începutul secolului trecut, Capșa, mai tîrziu; autorul lui Ion era, în acel timp, un "oficial", un personaj important, demnitar și conducător al unui ziar pro-antonescian: un om al zilei, Rebreanu, un om al nopților (Cetiți
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
vor avea poate darul să contribuie la cunoașterea mai bună a vieții literare de azi și cu siguranță a mă cunoaște bine pe mine - dacă această cunoaștere ar putea interesa pe cineva...". în sfîrșit, poetul se amuză, se agită în cafenelele bucureștene și prin redacțiile ziarelor, trage o fugă la Predeal și, cînd se întoarce la bloc, scrie De vorbă cu iarna: "M-am întîlnit cu Iarna la Predeal.../ Era-mbrăcată ca și-acum un an,/ Cu aceeași albă rochie de bal
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
în derizoriu a unui fenomen cîndva meritoriu, tratat cu respect de literatura angajată neorealistă și de cea imediat ulterioară ei, din perioada rapidei industrializări. Grupusculul obsedat de dezbateri al lui Zoffi va provoca iritare, nu doar nedumerire, și printre clienții Cafenelei frecventate seară de seară: Ce viață! va exclama în final povestitorul, și el membru al grupului. "Cîți ani petrecuți în discuții! Cîte vorbe aruncate în vînt! Cîte cărți citite și uitate! Iar apoi puzderia de iubiri! Și lehamitea de iubire
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
cei vii peste puțină vreme, așa cum presimțise. Noua autoficțiune Deja ajunsă la numărul al treilea, revista Noua literatur| (ianuarie 2007) propune un interesant dosar consacrat autoficțiunii. Tema nu e, s-o recunoaștem, chiar imprevizibilă. Se vorbește uneori pe la colțuri - de cafenea sau de hebdomadar - despre din ce în ce mai multe cărți de gen. Se afirmă, alteori, moartea romanelor clasice în favoarea acestor hibrizi cu ADN pe jumătate textual. Din fericire, răspunsurile din Noua literatură se dovedesc și diverse, și spontane, așa încât atât de enervantul termen
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9829_a_11154]
-
Cronicar Cel mai mare poet român în viață Citim în revista Cafeneaua literar| nr. 10/ 2006: "În 1984, când eram în Italia, am văzut un afiș pe care scria "Marin Mincu, cel mai mare poet român în viață, susține o conferință la..."" (evocarea îi aparține lui Ion Marin Almăjan). Îl compătimim retrospectiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
țărănească și tentația "decadentă": "Scriu data zilei de început oglindit într-o piatră lucie/ O aureolă înconjoară arinii și colina cu nume fantastic/ Unitatea de măsură a mîndriei este mama bătrînă/ Femeia cu care semeni și în somn și în cafeneaua clujeană.// Cînd te prețuiesc sînt un simplu țăran/ Care învață rugăciunea ce deschide sufletul/ Aud noaptea în jur arpegiile din unduirea șampaniei" (O zi a luminii la sfîrșit de aprilie). Gheorghe Pârja așează o imagistică prezumțioasă pe fluxul simțirii sale
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
blugii XXL/ de a deveni creatoare" (Marile șanse). Un joc de priviri observăm în mai multe dintre aceste filme rulate în Cinema la mine-acasă. Poetul-actant, autor și totodată personaj în propriul discurs, stă la o masă de restaurant sau de cafenea și se uită, pe deasupra ziarului, printre paharele din față, la: o doamnă răsfoind grăbită o revistă; o țigancă frumoasă; o tânără mamă; o pereche care tocmai intră în local. Peisajul poate fi și mișcat, atunci când autorul nostru se află într-
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
și problema lecturii; tematismul, psihanaliza, structuralismul; noua și noua nouă critică; noul și noul nou roman; viața ar--tis-tică pariziană, furnizată de artele lumii, de la literatură la pictură și sculptură, teatru, muzică și cinematografie; complexul tatălui castrator; comerțul parizian, inclusiv buchiniștii; cafeneaua pariziană; bucătăria franceză în devenirea ei de-a lungul câtorva secole. Și lista amenință să fie nici măcar într-o măsură aproximativă acoperită. Dar nu trebuie omise altele două, cele mai de seamă: Omul și Parisul. Din paginile Jurnalului, se configurează
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
și fină diplomație. Fermecător și altfel, ca individ, povestitor inepuizabil, cu o biografie bogată - nu știu cât de reală - dar verosimil construită. Proza lui este inegală, cu pagini (mă gândesc la Constandina) extraordinare. Revenirea la poezie a fost, de asemenea, remarcabilă. în cafeneaua Colisée nu pare stingherit. [...] Zaharia Stancu era inteligent fără să trăiască în lumea ideilor și să facă din exercițiul lor o profesiune. Citise, dar nu era erudit. Era un observator al vieții și trăise, pățise multe. Istoria îl purtase ici
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Nici în pat nu mă puteam mișca. Deșurubat de la încheieturi, cu șalele frânte, mi se părea că ajunsesem în stare de piftie" - și se mai folosește încă, în limbajul familiar: "Am ieșit din mașină și am început ascensiunea. Eram deșurubat..." (cafeneaua.com). În registrul familiar-argotic, a-i cădea alimentarea înseamnă "a rămîne descumpănit": "Ce-i, băieți, v-a căzut alimentarea? Haideți înăuntru, că noaptea e lungă și proști sînt mulți" (Cușnarencu, 1983). De la mașinărie ajungem ușor la mașină. Dintre mijloacele de
Omul-mașinărie și "bateriile sufletului" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9104_a_10429]
-
Constantin Țoiu (variantă) LES DEUX MAGOTS este una din cafenelele mari ce se înșiră de-a lungul Bulevardului Montparnasse și unde lucra Sartre, iarna, punându-i-se, să nu dârdâie, și un godin special... De obicei - scriam - avea pe el o blană portocalie, ca a agenților de circulație, - filosoful dirijând
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
-i-se, să nu dârdâie, și un godin special... De obicei - scriam - avea pe el o blană portocalie, ca a agenților de circulație, - filosoful dirijând în acea perioadă circulația ideilor, - glumeau ziarele vremii... La vreo două sute de pași de această cafenea celebră se află Biserica Saint-Germain des Prés, unde, în dreapta, cum te uiți la altar, este depus într-un sarcofag, Descartes, al cărui trup de bronz stă culcat deasupra cu o carte în mână... Nu cred că citește Discursul asupra metodei
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
grijă să nu mori ca curca în gard" (sport.ro). Instabilitatea imaginii poate fi dovedită și invers, prin formulele care se depărtează de orice scenariu narativ și par să activeze doar simbolismul comic al curcii: "râzi ca curca-n lemne!" (cafeneaua.com), "nu abera așa ca curca-n lemne" (fanclub.ro). Internetul - prin dialogurile din forumuri și prin culegerile actuale de limbaj popular-argotic - aduce la lumină și alte expresii similare: a se uita ca bou'n țeavă ("a nu înțelege, a
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
teme ale expoziției este explorarea rădăcinilor catalane ale artei lui Picasso. Născut la Malaga, în sudul Spaniei și trăind aproape toată viața în Franța, Picasso a avut o relație specială cu Barcelona, orașul primei sale expoziții personale (1900). Aici, în cafeneaua "Els Quatre Gats" ("Cei patru motani"), Picasso intra în contact cu "decadentele" influențe franceze. Doi dintre fondatori - Ramón Casas (1866-1932) și Santiago Rusinol (1861-1931) - adoptaseră subiectele boemei pariziene dându-le însă o tentă mai întunecată. Tablouri de Casas - "Moulin la
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
Ramón Casas (1866-1932) și Santiago Rusinol (1861-1931) - adoptaseră subiectele boemei pariziene dându-le însă o tentă mai întunecată. Tablouri de Casas - "Moulin la Galette"(1890), "Portretul lui Erik Satie"(1891), "Autoportret cu părintele Romeu pe un tandem" (1897) - sau Rusinol - "Cafenea în Montmartre" (1890) - incluse în expoziție au influențat clar pictura lui Picasso de dinainte și din timpul perioadei albastre... Chiar după ce se mută la Paris, Picasso continuă să vină în vacanțe în Catalonia și verile petrecute în mijlocul peisajului arid, monocromatic
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
pînă ce și ea a cedat definitiv, după război, expansivei engleze. Articulat ritos amuzat, falș suna în gura teutonului amic Mihai Ursachi în coloarea lui germanică, reacție la vulgaritatea ce bîntuia trotuarele unui Iași ce cunoscuse și el cîndva fragranța cafenelei. Trotuare bătute totuși de amîndoi cu perfidă metodă. Falșul acesta nu era falsul din muzică, nici cel practicat cu superbie de trompe-l^oeil-ul artei de salon opulent, cu atît mai puțin - ca să fim... falși enciclopedici - provocatorul Les Faux-Monayeurs al
"Falș" în acte publice by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/9245_a_10570]
-
muzică, nici cel practicat cu superbie de trompe-l^oeil-ul artei de salon opulent, cu atît mai puțin - ca să fim... falși enciclopedici - provocatorul Les Faux-Monayeurs al lui Gide încă necunoscut. Era, pur și simplu, verdictul neiertător aplicat nesincerității. în dialogul cafenelei sau în arena politicii. Cafeneaua e deocamdată aici, în atelieru-mi de pe Armeană, în fața unei cafele negre. Inductoare de irepresibile idiosyncrasii. Era statuia aceea care începuse să bîntuie și prin Europa imediat postbelică, ostașul sovietic eliberator, cu brațul stîng pe sabia
"Falș" în acte publice by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/9245_a_10570]