KorAP: Find »[drukola/base=cafenea & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...209 >

5,217 matches

Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471

obiectele și impenetrabilul lor constituie palpabilitatea lor ultimativă. Levinas nu are tangență cu aceste chestiuni și stări. Pe urmele lui Husserl, el caută concretul. Pentru el concretul este efectul aplicat de ceilalți, de mediul înconjurător. Acest efect nu funcționează în cafenele unde atmosfera este îmbibată de lipsa scopului și de un individualism agresiv. Levinas denunță cafeneaua ca fiind un ne-loc al ne-socialului, servind o societate fără solidaritate, o comunitate care caută o distracție superficială și atât. Și acum România

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
și stări. Pe urmele lui Husserl, el caută concretul. Pentru el concretul este efectul aplicat de ceilalți, de mediul înconjurător. Acest efect nu funcționează în cafenele unde atmosfera este îmbibată de lipsa scopului și de un individualism agresiv. Levinas denunță cafeneaua ca fiind un ne-loc al ne-socialului, servind o societate fără solidaritate, o comunitate care caută o distracție superficială și atât. Și acum România Potrivit unei legende, primul român care ar fi cunoscut cafeaua, undeva la începutul secolului al

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
cum să-l bea, l-a băut într-o clipă opărindu-și limba. Nu a trecut prea multă vreme până când românii din trecut au putut servi deja o cafea, prin zona băncii naționale de azi, unde s-a aflat prima cafenea atestată documentar prin anul 1667. Ea a fost deschisă de un fost ienicer pe nume Kara Hamie, în vremea lui Radu Leon, iar prăvălia lui a existat în preajma Hanului Șerban Vodă și implicit a curții domnești. 200 de ani mai

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
deschisă de un fost ienicer pe nume Kara Hamie, în vremea lui Radu Leon, iar prăvălia lui a existat în preajma Hanului Șerban Vodă și implicit a curții domnești. 200 de ani mai tarziu - pe la mijlocul secolului al XIX-lea au apărut cafenele moderene, celebre, multe dintre ele dispărând în ultima jumătate de secol XX. O cafenea serioasă, spunea Tudor Arghezi, face cât o universitate. Iar în perioada interbelică într-adevăr, nu pe băncile amfiteatrelor se descurcau sau (mai degrabă) se încurcau ițele

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
iar prăvălia lui a existat în preajma Hanului Șerban Vodă și implicit a curții domnești. 200 de ani mai tarziu - pe la mijlocul secolului al XIX-lea au apărut cafenele moderene, celebre, multe dintre ele dispărând în ultima jumătate de secol XX. O cafenea serioasă, spunea Tudor Arghezi, face cât o universitate. Iar în perioada interbelică într-adevăr, nu pe băncile amfiteatrelor se descurcau sau (mai degrabă) se încurcau ițele literaturii, ci în jurul unei cafele cu frișcă. Cafenelele din centrul Bucureștilor țineau loc de

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
ultima jumătate de secol XX. O cafenea serioasă, spunea Tudor Arghezi, face cât o universitate. Iar în perioada interbelică într-adevăr, nu pe băncile amfiteatrelor se descurcau sau (mai degrabă) se încurcau ițele literaturii, ci în jurul unei cafele cu frișcă. Cafenelele din centrul Bucureștilor țineau loc de catedră, birou, bibliotecă, salon și, de ce nu, dormitor, pentru micile moțăieli din timpul după-amiezei. Protipendada aci își făcea veacul, de dimineața până seara, sub ceruri aburinde de cafea, după cum spunea de data aceasta un

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
catedră, birou, bibliotecă, salon și, de ce nu, dormitor, pentru micile moțăieli din timpul după-amiezei. Protipendada aci își făcea veacul, de dimineața până seara, sub ceruri aburinde de cafea, după cum spunea de data aceasta un poet ceva mai contemporan. Capșa Capșa = cafenea, braserie și cofetărie a Bucureștiului. Între vestitele cafenele ale orașului după cea de-a doua jumătate a secolului al 19-lea se numărau Fialkowski, Kubler, High-Life, Cafe de la Paix, Cafe-braserie Corso, Terasa Oteteleșanu. Cafeneaua Capșa, situată la încrucișarea Căii Victoriei

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
pentru micile moțăieli din timpul după-amiezei. Protipendada aci își făcea veacul, de dimineața până seara, sub ceruri aburinde de cafea, după cum spunea de data aceasta un poet ceva mai contemporan. Capșa Capșa = cafenea, braserie și cofetărie a Bucureștiului. Între vestitele cafenele ale orașului după cea de-a doua jumătate a secolului al 19-lea se numărau Fialkowski, Kubler, High-Life, Cafe de la Paix, Cafe-braserie Corso, Terasa Oteteleșanu. Cafeneaua Capșa, situată la încrucișarea Căii Victoriei cu strada Edgar Quinet, a fost cea mai

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
poet ceva mai contemporan. Capșa Capșa = cafenea, braserie și cofetărie a Bucureștiului. Între vestitele cafenele ale orașului după cea de-a doua jumătate a secolului al 19-lea se numărau Fialkowski, Kubler, High-Life, Cafe de la Paix, Cafe-braserie Corso, Terasa Oteteleșanu. Cafeneaua Capșa, situată la încrucișarea Căii Victoriei cu strada Edgar Quinet, a fost cea mai faimoasă și a avut existența cea mai îndelungată, fiind frecventată de numeroase personalități, de la oameni politici ca Tache Ionescu, Dinu Brătianu, C. Argetoianu și I. G.

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
Brezeanu, C. Nottara , pictori ca N. Tonitza și Th. Pallady, regizori, scriitori și ziariști, aceștia din urmă fiind cei mai fideli și mai semnificativi oaspeți ai localului. Boema literară a pătruns aici abia după Primul Război Mondial. Au trecut pragul cafenelei personalități celebre precum: Enrico Caruso, Ysaye, prinții Urusoff și Gorceacov, marele duce la Rusiei, Nicolae, împăratul Franz Joseph, tenorul Josef Schmidt, dansatoarea Jospehine Baker și mulți alții. Aici îl găseai, în fiecare dimineață, la orele 9.30 trecute fix, pe

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
că nu mai vorbesc cu tine. Fire-al dracului de cretin... Și pleacă repede. Când cotește pe Calea Victoriei, se uită pe fereastră, se oprește un moment și te amenință cu degetul sau cu bastonul: - Idiotule! Dar nu ține la supărare... Cafeneaua Capșa a fost un loc select, așa cum era și restaurantul propriu-zis, în care chelneri aduși de la Paris serveau în frac. S-a impus, spunea tot Arghezi, ca un "parlament universal", o universitate, o academie. Capșiștii nu erau, considera Liviu Rebreanu

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
fost un loc select, așa cum era și restaurantul propriu-zis, în care chelneri aduși de la Paris serveau în frac. S-a impus, spunea tot Arghezi, ca un "parlament universal", o universitate, o academie. Capșiștii nu erau, considera Liviu Rebreanu stâlpi de cafenea, fiindcă aici "se discută asupra ultimelor noutăți literare, se aduc manuscrise, fiind singurul mod de a ne întâlni. Cafeneaua are și atitudine critică, uneori mușcătoare. Cei care vorbesc de rău probabil nu pot înfrunta părerea confraților." N.Crevedia scria cu

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
a impus, spunea tot Arghezi, ca un "parlament universal", o universitate, o academie. Capșiștii nu erau, considera Liviu Rebreanu stâlpi de cafenea, fiindcă aici "se discută asupra ultimelor noutăți literare, se aduc manuscrise, fiind singurul mod de a ne întâlni. Cafeneaua are și atitudine critică, uneori mușcătoare. Cei care vorbesc de rău probabil nu pot înfrunta părerea confraților." N.Crevedia scria cu umor: „La Capșa, unde vin toți seniorii,/Local cu două mari despărțituri,/într-una se mănâncă prăjituri,/ în alta

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
era și locul de întâlnire a boemilor, chiar a unor personaje pitorești, cum a fost Stan Palanca, "regele șprițului." Dar, în primul rând, a fost un mediu de întâlniri creatoare exact ca la surorile sale din orașul Soare. Tot la cafenea scriitorii se înțepau de zor, pentru că orgoliile și rivalitățile creșteau direct proporțional cu cantitățile de cafea și de tutun consumate. Astfel, în momentul în care Minulescu i-a înștiințat pe ceilalți clienți ai Capșei că se născuse în același an

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
doua zi, în gazete: Ieri, a avut loc la Capșa o bătaie între prozatorul X și poetul Y iscată dintr-o discuție în contradictoriu. Combatanții au fost despărțiți de confrați, după un schimb violent de palme. Pe lângă scriitori, găseai în cafenele și personagii - pe Virgilică de pildă, nebunul Capșei, care pentru câțiva lei se transforma într-un destoinic mesager al înjurăturilor sau al farselor: Dacă ai chef să înjuri un scriitor, dar nu ai curaj să faci treaba personal, dă-i

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
ea, pândește un moment prielnic și deodată: Țoc ! Pe obraz. Dar treaba asta mi se pare că nu o mai face nici pentru un pol: a mâncat odată bătaie... Café Royal Nebuni sau excentrici găseai și la Corso sau Royal, cafenele rivale ale Capșei. Unul dintre aceștia, printre cei mai mari escroci de la sfârșitul perioadei interbelice, era Gross Cagero, cel care, pentru o consumație modestă de un șvarț și o țigară de foi, îi arunca chelnerului de la cafeneaua Royal o bancnotă

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
Corso sau Royal, cafenele rivale ale Capșei. Unul dintre aceștia, printre cei mai mari escroci de la sfârșitul perioadei interbelice, era Gross Cagero, cel care, pentru o consumație modestă de un șvarț și o țigară de foi, îi arunca chelnerului de la cafeneaua Royal o bancnotă de 500, numită pe atunci „țărăncuță”, și făcea un scandal cumplit când bietul garçon îndrăznea să-i aducă restul. Cafeaua numită șvarț (era o băutură foarte apreciată de interbelici, a cărei formula s-a pierdut). Conform lui

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
măcinată mare și cicoare în cantități egale. Strecurată și reîncălzită, era servită la mese în cupe de metal, cu zahăr cubic și un pahar de apă rece. CORSO Cel mai bun șvarț se bea nu la Capșa, ci la Corso, cafenea deschisă de papa Finkelstein, frecventată la rândul ei de oameni cunoscuți ai lumii literare, ca Ion Vinea, Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, dar și de Eliade, Cioran sau Țuțea. Cioran avea să facă mereu, la

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
ei de oameni cunoscuți ai lumii literare, ca Ion Vinea, Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, dar și de Eliade, Cioran sau Țuțea. Cioran avea să facă mereu, la Paris, nostalgice referiri la raiul pierdut al cafenelei Corso, unde fusese introdus de Țuțea, prietenul pe care, mulți ani după ce părăsise țara, îl considera genial. Iată o amplă descriere a acestui local, dispărut in 1939: Luxosul local de pe Calea Victoriei, cu mesele încadrate în loji de catifea, sub o

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
a scriitorilor, plasată în fund, la stânga, făcea pandant cu o alta, situată de cealaltă parte a localului, care era masa ardelenilor. Aici, la această masă, trăgea totdeauna Petre Țuțea, și intrarea lui Cioran la Corso prin el s-a făcut. Cafeneaua lui papa Finkelstein a intrat și în literatură, apărând în romanul lui Mircea Eliade Întoarcerea din rai, ca loc de întâlnire al prietenilor lui Pavel Anicet, în care se desfășurau în fiecare joi discuții însuflețite de alcool și voie bună

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
de alcool și voie bună. Numai că întâlnirile, la acel Corso ficționalizat, aveau un corespondent în realitate, care a constituit de fapt sursa inițială de inspirație pentru Eliade: propriile sale întâlniri cu prietenii de generație înainte sau după conferințele Criterionului. Cafenelele Bucureștiului interbelic nu erau prin urmare doar locuri de reuniune, ci și locuri de comuniune a spiritelor. În ele, ca-ntr-un alambic când serios, când plin de umor, prindeau consistență ideile care aveau să schimbe literatura și scena culturală

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
scena culturală românească în genere. Aici viitorul, în aburii cafelei sau ai alcoolului și în fumul dens al țigărilor, prindea contururi în mod paradoxal din ce în ce mai clare: Pentru membrii „Criterionului”, simpozionul nu se încheia în sala „Fundației”. Ne adunam toți la cafeneaua „Corso”, unde ocupam un colț intreg, la etaj, și continuam discuția până după miezul nopții. De obicei, Dan Botta, care participa foarte rar la simpozioane, își exprima succint, dar necruțător impresiile, nu uita niciodată să ne amintească răspunderea pe care

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
socratic. Scopul pe care-l urmăream nu era numai informația, ci, în primul rând „trezirea” auditorilor, confruntarea lor cu ideile și, în cele din urmă, modificarea modului lor de de a fi în lume. Riegler Să nu uităm de faimoasa cafenea Riegler care a dăinuit până în 1940 la parterul hotelului „Hugues”, aflat peste drum de fostul Teatru Național; cafeneaua era patronată de francezul Georges Riegler. În toamna anului 1936, la parterul hotelului „Luvru” (astăzi „Capitol”), belgianul Haitz a deschis o altă

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
cu ideile și, în cele din urmă, modificarea modului lor de de a fi în lume. Riegler Să nu uităm de faimoasa cafenea Riegler care a dăinuit până în 1940 la parterul hotelului „Hugues”, aflat peste drum de fostul Teatru Național; cafeneaua era patronată de francezul Georges Riegler. În toamna anului 1936, la parterul hotelului „Luvru” (astăzi „Capitol”), belgianul Haitz a deschis o altă cafenea renumită curând pentru clientela ei, „Café Royal”. A fost închisă în 1945. Deosebit de celebră pentru boema mijlocie

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
Riegler care a dăinuit până în 1940 la parterul hotelului „Hugues”, aflat peste drum de fostul Teatru Național; cafeneaua era patronată de francezul Georges Riegler. În toamna anului 1936, la parterul hotelului „Luvru” (astăzi „Capitol”), belgianul Haitz a deschis o altă cafenea renumită curând pentru clientela ei, „Café Royal”. A fost închisă în 1945. Deosebit de celebră pentru boema mijlocie alcătuită din pictori, actori și scriitori cu portofele mai modeste a fost „Café de la Paix” aflată lângă fostul restaurant Simplon de pe Calea Victoriei. A

INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1455077788.html [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]