1,940 matches
-
de nelibertăți, căci liber nu e decât omul ce trăiește din munca productivă a mâinilor sale. Numai acela e în stare de a aproba binele unde-l vede si munca temeinică. Dar cei cari își fac din ponegrirea meritului, din calomnie și intrigă o meserie pentru a trăi de pe-o zi pe alta, aceia, chiar recunoscând adevărul în fundul sufletului lor, căci acesta li se impune, se vor feri de a-l spune, ba vor reprezenta chiar contrariul. E prea firesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
14 ianuarie 1877] ["ÎN FAȚA INJURIELOR... În fața injurielor inserate în presa engleză de cătră d. Lowy, secretarul asociațiunei anglo-izrailite, d. Șt. Șendrea, agentul României la Paris, a adresat ziarelor Morning Post și Times câte o scrisoare în care a dezmințit acele calomnii ș-a prevenit pe public în contra zgomotelor rău intenționate al căror obiect era țara noastră. Reproducem scrisoarea trămisă la Times. [16 ianuarie 1877] ["DIN CONSTANTINOPOL SE DEPEȘAZĂ... "] Din Constantinopol se depeșază că ministrul de război au espus prin raport Sultanului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu e o monstruozitate de care corespondenții {EminescuOpIX 373} ziarelor din Viena și Pesta să nu fie în stare a învinui pe români. Neue freie Presse mai cu samă se întrece pe sine însăși în aiurările cele mai perverse, în calomnii de-a dreptul criminale. Astfel ea zice cum că la Calafat oastea română e de-o poștă îndărătul orașului, ca să nu fie ajunsă de ghiulele [le] din Vidin, că orașul nostru e sfărmat cu desăvârșire, pe când în Vidin au ars
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Eminescu, cari se țin de școala lui Maiorescu. Pentru sara ședinței a doua Comitetul latent și-au procurat din România jurnale umoristice și serioase unde Maiorescu era stigmatizat ca persoană publică și privată, pentru sara alegerei au fost inventate mici calomnii adhoc, așa d. es. că Maiorescu ar fi delapidat averea Junimei, că a abuzat de încrederea ei și că în urmă ar fi fugit din România cu familie cu tot - toate aceste mijloace foarte oneste, cum se vede, de-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezinte un partener de încredere. Este mândră să-și relateze indiscrețiile ce au dat savoare vieții domestice, alături de cei cinci soți, se confesează tuturor, nu doar celor apropiați. Plăcerea pe care o resimte în pălăvrăgeală sau în comunicarea tuturor acestor calomnii, este o dovadă în plus, care o îndreptățește pe Elaine Treharne să o încadreze în tipologia femeii guralive („gossiping woman”)456. Nu își aplică nici o cenzură personală, dimpotrivă, pare a-și cultiva cu dezinvoltură această pasiune a denudării oricărui secret
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se preta să susțină nimănui interesele personale. Se numea „județul cel mare”, când pe ordinea de zi erau de judecat trădarea de neam, tâlhăria cu moarte, crima, mutilările sau desfrâul, și „județul cel mic”, când era vorba despre certuri, fraude, calomnii, furturi sau bătăi. Județul cel mare, în afară de acțiuni penale, era și creator de jurisprudență, deci reorganizator de activități cutumiare și nimeni nu putea influența să judece împotriva conștiinței ei. Când erau cazuri care depășeau hotarele moșiei sătești, se apela la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
exigențelor unei stricte respectări a legalității socialiste. Printre sarcinile ce revin comisiilor de judecată se numără încercarea de împăcare a părților în diverse pricini, judecarea abaterilor de la regulile de conviețuire, a lovirilor sau a altor violențe, abuzurilor de încredere, calomniilor, litigiilor de muncă, litigiilor patrimoniale și combaterea manifestărilor antisociale. Printre președinții comisiilor de judecată s- au numărat: Zaharia C. Zaharia, Petru Grigoreanu, Octavian Iftimie. Vicepreședinți au fost: Neculai Oprișan și Neculai Zaharia, membri: Didina Mărmureanu, Ion Mărmureanu și Letiția Obreja
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reprezinte un partener de încredere. Este mândră să-și relateze indiscrețiile ce au dat savoare vieții domestice, alături de cei cinci soți, se confesează tuturor, nu doar celor apropiați. Plăcerea pe care o resimte în pălăvrăgeală sau în comunicarea tuturor acestor calomnii, este o dovadă în plus, care o îndreptățește pe Elaine Treharne să o încadreze în tipologia femeii guralive („gossiping woman”)456. Nu își aplică nici o cenzură personală, dimpotrivă, pare a-și cultiva cu dezinvoltură această pasiune a denudării oricărui secret
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
zile trei șarje foarte izbutite. Una a prietenului nostru, domnul C. Ștefănescu, reprezentând pe dl D. Hârlescu, G. Tutoveanu și V. Ghețiu și două ale domnului D. Hârlescu și D. V asiliu - Bacău.” Era și pe atunci, neîndoios, legea cu calomnia, dar în lumea intelectuală se știa și ce e șarja, gluma, umorul, împunsătura provocatoare producerii altor momen te de veselie. Populată era „Tribuna literară” înființată de ziar din primele zile ale existenței sale. Aici a publicat G. Tutoveanu foarte multe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sufletească” a prof. univ. C. Rădulesc u Motru, dar și materiale care reflectă conflicte de idei cu Paloda, „care‐și schimbă amanții după cantitate și nu după calit ate”, amintindu‐ i că Viitorul, care era putred de obscenități, trivialități, injurii, calomnii ordinare și intrigi, boli grave care l ‐au făcut să dispară de timpuriu...” De la 15 februarie 1908, cu numărul 9, Zorile devine zia r 239 conservator‐ democrat, colectivul de redacție înscriindu‐ se și el în partidul respectiv. În ce privește conducătorul ziarului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
locală pentru expresiile sale fruste și comportament neașteptat pentru funcția sa civilă 303 (cu milităria nu știu ce mai are), și cum a beneficiat de serviciile unui procuror cu semne îndoielnice de obiectivitate în prima Instanță ziariștii n-au fost învinuiți de calomnie și insultă dar au fost "condamnați" pentru daune morale... în recurs, Tribunalul a decis că în întregimea ei cauza trebuie rejudecată pentru că, în esență, nu există elementul material pentru fostele articole 205, 206 Cod Penal. Nu știu cine va instrumenta cazul, dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Pepelea" este afirmația fostului redactor-șef că personajul ar fi fost ajuns colonel la "apelul bocancilor" deși în articol era o chestiune de sport și nu de... viață militară. Pentru asta... ceva milioane... daune ! Pentru o faptă care nu există: calomnie și insultă. Sau METAFORA care este o producție spirituală superioară (populară) este o insultă ? Deci, Domnule judecător sau Doamnă judecătoare-Președintă: O fi ea justiția o "ființă" legată la ochi, dar de ce cu o cumpănă dereglată, încât să sufere destulă lume
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a obține resursele necesare și pentru a asigura supraviețuirea copiilor lor. Clevetitul ar putea foarte bine să fi fost cheia reușitei lor. Atributele principale ale femeilor (anume fertilitatea și fidelitatea) erau mai puțin evidente, fiind prin urmare mai vulnerabile în fața calomniilor. În plus, pentru ca denigrările să fie crezute, femeile aveau nevoie de încrederea celorlalți. Ele trebuiau așadar să formeze coaliții pentru ca această încredere să sporească. Destăinuindu-și zvonurile, femeile beneficiau astfel de o armă puternică la care puteau apela pentru a
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
la hotarul vestic al R.M.. Peste puțin timp caruselul electoral se va pune în mișcare și atunci vom contempla din nou același bâlci dizgrațios, cu personaje a căror reputație are nevoie de o substanță din ce în ce mai acidă pentru a fi curățată; calomniile și atacurile din presă vor plezni ca niște abcese, desigur, cu scopul precis de „a prepara” electoratul în vederea alegerii unor figuri de tristă faimă dar cu relații trainice la „centru” (nu mă întrebați care „centru”!) sau a unor saltimbanci de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
au fost găsiți sau inventați „dușmani” ai lui Eminescu și la Chișinău. Revista Contrafort și grupul de scriitori care o redactează au fost de mai multe ori pomeniți în lista neagră a demolatorilor poetului. Respingem în mod categoric o asemenea calomnie, punând la dispoziție, pentru cei care doresc să se informeze corect, întreaga colecție a revistei noastre. Așteptăm cu mult interes desfășurarea de „probe” care să justifice acuzațiile aberante ce ni se aduc... Dacă reacțiile violent-ridicole ale unor „apărători” ai poetului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
publicația de limbă română” Literatura și Arta, încă „săptămânal al Uniunii Scriitorilor din Moldova”. Încerc să mă împac cu ideea că în viața literară nu poți evita criticile ce ți se fac, uneori incomode și destul de dure, însă mă revoltă calomnia și nedreptatea flagrantă. Domnii Vodă și Vieru mă acuză în articolele lor de lucruri pe care nu le-am spus în interviul publicat în Monitorul din 12 iulie 1997. N-am calomniat și nici nu m-am dedat injuriilor la adresa lui
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ca axă pe Plotina, de pildă, în locul lui Hadrian 60. În timp, poziția îi va aduce prejudicii întrucât lumea academică a ajuns să-i repudieze opera în parte pe aceste considerente. Dar Yourcenar a atacat neînfricat mijlocul de secol cu calomniile care puneau la îndoială propriile ei motive acunse: Viața femeilor e prea limitată ori prea ascunsă. Dacă o femeie se destăinuie, primul reproș ce i se face e că nu mai e femeie. Și așa e destul de greu să pui
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fost duși la o conferință de presă cu ziariștii străini invitați și cu aceia care cunoșteau întregul grup încă din Suedia. Foștii internați s-au comportat grozav, au povestit unde trăiesc, unde învață, unde muncesc, s-au arătat indignați de calomniile citite de curând în presa occidentală (căci, vezi Doamne, la noi ea se vinde la toate chioșcurile) și, iată, și-au scris și s-au întâlnit la Leningrad (cheltuielile de drum n-au tulburat pe nimeni). Cu înfățișarea lor proaspătă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să abordăm subiecte care ar supăra membrii din anturajul nostru sau ar distruge o prietenie care este prețioasă pentru noi. Legea nu intervine decât în cazul în care aceste mecanisme private ale controlului social nu își ating scopul. Legea condamnă calomnia, injuriile, lezarea onoarei persoanelor, incitarea la violență și recunoaște celor lezați dreptul de a cere dau-ne. Altfel spus, atunci când libertatea duce la neplăceri, devine amenințătoare sau provoacă daune sociale, ea își atinge limitele. Nimeni nu posedă în întregime adevărul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
va scoate cel mai probabil un număr limitat de medalii - cel mult 300. Se înțelege că sigiliul Municipiului Iași pro mova t de Gh. Asachi rămâne doar în amintirea celor interesați de istoria Iașilor. Răsfoind în arhive "PRAVILĂ ȚĂRII" despre... calomnie Despre calomnia în presă, vinovăție și pedeapsă există încercări de vindecare încă de pe la anul 165 2, c ând nu existau jurnalele, dar erau ziariștii satirici care î și s criau sudalmele, dar de tipărit nu le tipărea nimeni, până ce a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cel mai probabil un număr limitat de medalii - cel mult 300. Se înțelege că sigiliul Municipiului Iași pro mova t de Gh. Asachi rămâne doar în amintirea celor interesați de istoria Iașilor. Răsfoind în arhive "PRAVILĂ ȚĂRII" despre... calomnie Despre calomnia în presă, vinovăție și pedeapsă există încercări de vindecare încă de pe la anul 165 2, c ând nu existau jurnalele, dar erau ziariștii satirici care î și s criau sudalmele, dar de tipărit nu le tipărea nimeni, până ce a ap ărut
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din 8 / 21 iulie 1904). Un alt argument în favoarea ideii că Fortunie era Florian Becescu sau un apropiat al său, ar fi acela că textul corespondentei din Bruxelles, publicat în "Cronică", măi conținea și amenințări transparente cu privire la eventuale procese de calomnie ori expulzări, acțiuni ce urmau a avea loc împotriva numitului Rudăreanu...: După îndelungat timp de aparenta dizolvare, presedintele socetăței studenților români de aci, convoacă pe membri pentru ultima oară, înaintea vacanței, cea mai mare parte a studenților părăsind Belgia în timpul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
membri, d. Becescu bucurându-se de simpatii trainice. De alt-fel, d. Becescu posedă o scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume, prin care Rudăreanu afirmă față de d. Stoikitzoiu că d. Becescu și-a apropiat banii în chestiune. De această calomnie, justiția românească va avea să se ocupe în curând. De altminteri, toți studenții vestejesc cu dispreț și asprime purtarea acestui student. Și iată ilustrarea zicătoarei românești că un nebun aruncă o piatră pe care o mie de înțelepți n'o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
slăbiciune, dacă nu chiar prostie sadea! Cred că ar cam fi timpul ca această impertinență grobiană de sorginte maghiară să capete răspunsul cuvenit, iar cei fără rușine să fie arătați cu degetul. Noi nici măcar nu avem nevoie de minciuni, de calomnii ca să le răspundem, ci avem de partea noastră adevărul și nu mai putem întârzia cu punerea în funcțiune a acestei arme teribile: adevărul! Și adevărul, este de partea noastră! Fiți dar siguri, că detractorii noștri au serioase motive să se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în reconstruirea identității naționale în țara gazdă, rezultând o pseudo-națiune, ci în păstrarea ei în limitele occidentale. Monica Lovinescu recomandă scriitorilor din exil să se abțină de la polemici inutile și să-și canalizeze energiile creatoare spre cultura românească. Veleitarismul, concurența, calomnia, denunțul, "vadimita" (termen folosit de autoare pentru a caracteriza atitudinea lui Corneliu Vadim Tudor) și "spionita" transferă scena politico-culturală românească în mijlocul exilului. În ierarhia culturii comuniste, se urcă prin procedeul denunțării. Monica Lovinescu îi acuză pe Mihai Beniuc, Eugen Barbu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]