1,779 matches
-
nimic. A doua zi, pe 17 februarie, s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Pe undeva m-am bucurat: "N-ați ascultat, ați pățit-o!". Experiența pe care o aveam de atâția ani mă făcuse să cunosc bine realitatea din campusuri. S. B.: Ați pățit-o și dumneavoastră. Dar să vedem ce i s-a întâmplat Angelei Bîrsan după manifestație. Reiau din cartea ei: "La ora nouă ajung la Universitate... Pe holuri e o atmosferă sumbră. Cursurile s-au anulat, toți
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
complexul "Tudor Vladimirescu". D. T.: Nu s-a mai finalizat propunerea. S. B.: Dar a unei florării și a unui centru de colectare a sticlelor și borcanelor? D.T.: S-au înființat centre de colectare pe cămine: T3-T4, T5-T6 și pe campus. Era în interesul ASC-ului să se realizeze această colectă. S. B.: Dar abonamente la reviste străine s-au făcut? D. T.: Asta de acum era un vis. La discuțiile cu șefii de la vârf de la partid, de la UASCR ai studenților
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
oficial jocurile mondiale universitare la București. S.B.: Ați participat atunci, la București? D.T.: Am participat și eu, în calitate de invitat. Din partea CUASC și a CCTS Iași l-am trimis pe Petre Bălan, directorul Casei. El a răspuns de coordonarea evenimentelor din campusul studențesc "Grozăvești": manifestări culturale, artistice, discoteci ș.a. S.B.: Ați stat toată perioada jocurilor? D.T.: Nu, am asistat la deschidere și am stat doar vreo două-trei zile. Dar am urmărit toate jocurile, că se transmiteau în direct. S.B.: În ședința de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
planul la muncă patriotică finanțată, fiind semnate contracte cu Tg. Frumos, Moara de Foc. Cât privește cea nefinanțată, se vor construi două baze sportive în Complexul "Tudor Vladimirescu". Cum s-au construit bazele sportive? Unde erau? D.T.: Una în capătul campusului, lângă căminul T8, și alta dincolo de Facultatea de Mecanică Agricolă. Țin minte că eu aveam niște seminarii acolo, în capătul campusului. Și s-a început proiectul unor baze sportive. L-am gândit și l-am inițiat după ce am venit de la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
două baze sportive în Complexul "Tudor Vladimirescu". Cum s-au construit bazele sportive? Unde erau? D.T.: Una în capătul campusului, lângă căminul T8, și alta dincolo de Facultatea de Mecanică Agricolă. Țin minte că eu aveam niște seminarii acolo, în capătul campusului. Și s-a început proiectul unor baze sportive. L-am gândit și l-am inițiat după ce am venit de la Universiadă, în '81. Atunci am simțit așa, o frustrare, că mai mulți președinți de centre, mai puțin Bucureștiul, se lăudau că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
trebuie să menționez buna colaborare pe care am avut-o cu profesorii de sport. În fine, după întâlnirile cu Leonard Constantin, am reușit, totuși, să finalizăm baza sportivă de pe strada Culturii. S.B.: Da, apare în arhive. D.T.: Cel mai mare campus era atunci, ca și acum, cel din "Tudor", dar n-avea bază sportivă. S.B.: Și ați început să faceți baza sportivă cu muncă voluntară? D.T.: Era și muncă voluntară, pe lângă firmele specializate. Erau studenți, dar la aia mergeau cu plăcere
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și cei din "Pușkin", ca după un meci de fotbal cu "Steaua" sau cu echipa națională, fiecare cu profesorii în frunte; ieșea scandal în sensul că își susțineau zgomotos reprezentanții. Era o solidaritate instituțională profesori-studenți, cu toții mărșăluiau pe stradă până în campusul lor, până în "Tudor", până în Copou, scandând, cântând. S. B.: Manifestări specifice competițiilor. D. T.: Era totuși o problemă pentru că trebuia, împreună cu prim-secretarul Leonard Constantin, cu șeful Miliției, cu oameni de la circulație, să gestionăm mișcarea de stradă a studenților, să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de partid la IMF) susține că nu ar trebui să se vadă o chestiune negativă în faptul că la stație se dă numai muzică 42. Cine realiza programele de la stațiile de radioficare? Cine dădea avizul? D. T.: Existau colective pe campusuri care erau în directa subordonare a comitetului de partid al universității respective. Erau și studenți, și profesori de la propagandă. S. B.: Un program ce conținea? D. T.: Conținea buletine de știri, informări, vizite de lucru, teme internaționale. De multe ori
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
făceau parte tovarășii: Afrăsinei (de la Electro), Apostol Claudiu, Pricop Doina, Ignătescu Marta, Valentin Soroceanu. În total, în cele două complexe, existau 2 000 de difuzoare. S. B.: Cine întreținea această rețea de difuzoare? D. T.: Era în subordinea Politehnicii, pe campusul "Codrescu". În primul rând erau probleme tehnice și redacționale. Două probleme mari și late: să se întrețină redacțional - ca să nu fie numai critică și propagandă, și să se dea muzică rock, folk, căci nu se făcea numai educație socialistă. S.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
civilie, eram ofițer în rezervă și că trebuia să colaborez cu ei, că mă aveau în vedere ca rezervist. L-am întrebat ce presupunea asta. Mi-a răspuns că mă va căuta el. Avea un birou în T-uri, în campusul "Tudor Vladimirescu". Totul era subsumat ideii de prevenire. S.B.: Și v-a căutat? D.T.: Da, de vreo 3-4 ori. O dată țin minte că în cazul Mâlcomete, pentru că mai apoi am aflat că era o reclamație a lui Niculescu, căci am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
D. T.: Atât. Universiada de la Edmonton S. B.: Povestiți vă rog cum ați ajuns în Canada? D. T.: La Edmonton, în 1983, a fost Universiada care a urmat celei de la București din '81 și pe lângă delegația sportivă cazată într-un campus sportiv a fost și o delegație politică din partea organizațiilor studențești. S. B.: La fel se întâmpla și când veneau aici la concursuri studenți din alte țări, erau însoțiți de organizațiile lor politice sau de ONG-urile lor? D. T.: Da
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era și Nadia care făcuse deja check-out. Presa adunată... și până la urmă am impresia că nu s-au contactat, s-a păstrat tamponul acesta din câte știu. Am mai auzit după aceea că au mai fost niște tentative direct la campus, în satul olimpic. Știu că au fost comentarii pe tema asta și cu siguranță șefii delegației au fost întrebați. Eu nu am fost întrebat de nimeni. S. B.: Cum ați fost primiți acolo? D. T.: Am mers la hotelul unde
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și au lucrat...69". În Antologia scriitorilor evrei de limbă română compilată și editată în limba ebraică de Avraham B. Yaffe, apar 98 de biografii de autori eminenți, începând cu Cilibi Moise și Iacob Psantir și terminând cu Iosif Eugen Campus. Dintre cei incluși în antologie amintesc, printre alții, pe criticul Constantin Dobrogeanu- Gherea, folcloristul Moses Gaster, lingviștii Lazăr Șăineanu, Heyman (Hariton) Tiktin, Ion Aurel Candrea, Barbu Lăzăreanu și Alexandru Graur, poeții A. Toma, Al. Dominic, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Tristan
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
prietenă. Știrea i-o dăduse alți prieteni și colegi de-ai ei din Atena. Am început s-o căutăm și am căutat-o o zi întreagă, fiindcă adresa nu-i era clară și nici numărul de telefon. Am mers prin campusul Olimpic Beatch, dar de hotelul „Zafric” în care presupuneam că este colega ei n-am dat. Grecii pe care i-am întrebat s-au arătat binevoitori, dar nici ei nu auziseră despre acest hotel. Janeta susținea sus și tare că
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
când vor să-și vândă marfa. Dar grecul la care am apelat să ne arate pe unde vine hotelul „Zefiros”, în care locuia colega mea, cum a fost? N-a plecat de acasă în șlapiși a cutreierat cu noi prin campus? Și n-a fost nici ospătar, nici vânzător ca să zici că o face pentru a-și vinde marfa. A fost foarte cumsecade. Nici n-am spus că ei sunt răi. Sau grecul din Platamonas de la care am cumpărat suc și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cam ce salariu ridică lunar? Peste 3200 de dolari socotind la valoarea actuală a coroanelor suedeze... Asta în lei românești înseamnă circa 96 milioane lei lunar! Frumos! ... În aceeași zi, pe la orele 13, ne aflam la Elsvkögen. Un fel de campus de vară, într-o poiană largă, dintr-o pădure frumoasă de mesteceni, în care erau răsfirate vreo 30 de căsuțe din lemn, acoperite cu ceramică roșie. Eram, în total, 11 delegații. Câte 3 persoane din următoarele țări: S.U.A., Marea Britanie, Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
societăți naționale de Cruce Roșie și trei cadre universitare de la Bonn, Varșovia și Suceava. Am fost repartizați în aceste căsuțe ca de basm. Nouă ni s-a dat să locuim în căsuța cu numărul 7. Era în marginea vestică a campusului. Foarte aproape de pădurea propriu-zisă. Fiecare am primit câte-o cameră cu un pat, măsuță, două scaune, o nișă în perete ca garderobă, iar în holul scurt, de la intrarea în cameră, se intra în baie, la chiuvetă și duș cu uși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
măsuță, două scaune, o nișă în perete ca garderobă, iar în holul scurt, de la intrarea în cameră, se intra în baie, la chiuvetă și duș cu uși glisante. În colțul dinspre fereastră exista și un minifrigider. În partea nord-estică a campusului unde era comandamentul taberei ne-am adunat toate delegațiile pentru deschiderea oficială. După un concert în aer liber, dat de o formație de muzică ușoară, cuvântul de deschidere l-a rostit dl. Henrick Beer, iar din partea oficialităților districtuale a vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tabără o notă aparte de seriozitate, disciplină, prestanță. De obicei, programul nostru de activitate cuprindea: expuneri, dezbateri, excursii, timp liber, întreceri sportive la volei și tenis, plimbări pe potecile din preajmă, discuții libere la o terasă cu bere din incinta campusului, unde membrii celor 11 delegații se întâlneau după propriile lor preferințe, la un ceas de taifas. Prelegerile se țineau, de obicei, dimineața între orele 9-12, de către diverse personalități care soseau anume în tabără și, uneori, rămâneau și la dezbateri. Fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din personal didactic, personal didactic auxiliar, personal de cercetare științifică, de proiectare, precum și din cei care studiază în instituția respectivă. ... (2) Comunitatea universitară folosește în activitatea să personal administrativ. ... Articolul 91 (1) Spațiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotărilor de orice fel și cu orice destinație, folosite de instituția de învățământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptățită să le utilizeze. ... (2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) spațiile și dotările aferente care aparțin
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
condiții mai bune în căminele de familiști. În mica garsonieră erau doar doi, nu șase. Curând apărea primul copil, uneori chiar și al doilea. Dacă bunicii nu-i puteau crește, îi dădeau spre îngrijire la creșa cu program săptămânal din campusul studențesc. Dar, începând din 1981, țara intrase într-o cumplită criză energetică și de produse alimentare. Pentru plata datoriilor externe, tot ce putea fi vândut, se dirija către export. Pâinea, zahărul, carnea, uleiul, ouăle, untul erau raționalizate și se cumpărau
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în 2007 la Conferința Asociației Americane pentru Cultură (American Culture Association Conference), s-a acordat premiul pentru cea mai bună teză de doctorat cercetătorului Deirdre Clemente (Universitatea Carnegie Mellon) pentru activitatea științifică asupra evoluției modei vestimentare în anii 1900-1930, în campusul american Princeton, pusă în evidență printr-o metodă similară celei inițiate de Alfred L. Kroeber (D. Clemente, 2007, 20). Urmând exemplul lui Alfred L. Kroeber, cercetătoarea americană Agnes Brooks Young (1937) a arătat că, de-a lungul unei perioade de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
raportate de mass-media și de poliție. Plecând de la postulatele teoriei normei emergente, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988, 569) au testat ipoteza potrivit cărei probabilitatea apariției unor teribilisme în colegiile americane crește proporțional cu prestigiul campusului vecin care experimentase inițial teribilismul, cu numărul sancțiunilor aplicate, cu acuratețea cu care mass-media prezenta incidentele anterioare și cu nivelul complexității teribilismelor din alte universități. Metodologia cercetării a cuprins un chestionar aplicat unui eșantion alcătuit din 1.000 de studenți
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de a alerga dezbrăcat în public, inițierea și durata manifestărilor, controlul administrativ, sancțiunile aplicate în universitate, intervenția mass-media și a poliției. Datele obținute în urma aplicării chestionarului au fost completate de rezultatele unor foi de observație înregistrate de anumiți voluntari în campusurile universitare cuprinse în cercetare. Majoritatea teribilismelor au început în campus în timpul zilei (95%). Periodicitatea teribilismelor era proporțională cu numărul de studenți din universități: cu cât acesta era mai ridicat, cu atât teribilismele durau mai mult. De asemenea, universitățile prestigioase cunoșteau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
controlul administrativ, sancțiunile aplicate în universitate, intervenția mass-media și a poliției. Datele obținute în urma aplicării chestionarului au fost completate de rezultatele unor foi de observație înregistrate de anumiți voluntari în campusurile universitare cuprinse în cercetare. Majoritatea teribilismelor au început în campus în timpul zilei (95%). Periodicitatea teribilismelor era proporțională cu numărul de studenți din universități: cu cât acesta era mai ridicat, cu atât teribilismele durau mai mult. De asemenea, universitățile prestigioase cunoșteau o amploare mai mare a formelor de teribilism decât cele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]