1,966 matches
-
scaldă într-o caldă lumină și într-o undă de vibrație născută din metafora rară care trezește în noi emoția, trăirea în frumos și armonie, ne înnobilează. Pentru că poetul se destăinuie cu o mare noblețe, se adresează suav și cu candoare sufletului nostru, poeziile sale devin o adevărată oază de liniște, o mare binefacere pentru cei însetați de frumos, de calm, de acele valori date omului din vremurile dintâi. Poezia sa are o muzicalitate liniștitoare, e de o aleasă bonomie, scrisă
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
ar muri iubirea înainte de-a se naște-n colivie, Și păsările nu ar mai zbura cu aripile frânte... Voi sunteți primăvara noastră, sunteți a vieții rază, Căci fără voi nimic n-ar exista, nimic nu s-ar adeveri, Sunteți candoarea dimineții, sunteți tandrețea de amiază Și gingășia nopții când doar iubite, să fiți, ar trebui.. Referință Bibliografică: Voi sunteți primăvara noastră / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 432, Anul II, 07 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
VOI SUNTEŢI PRIMĂVARA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354291_a_355620]
-
sine că, la vârsta (incredibil de tânără!) pe care o are, îndrăznește să spere în virtutea care stă deasupra deasuprelor tuturor celorlalte virtuți, așa cum se spune în Evanghelie. Iubirea ei însă este descrisă atât de frumos, atât de suav, cu atâta candoare, încât ți se pare că așa ceva nu există: Ești partea mea de cer, sunt partea ta de cer. Nu-ți coborî privirea, sunt aici pentru tine. Niciodată nu m-am simțit că aparțin cuiva, ca acum, ție. Sărbătorile mele sunt
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
lume pe plaiuri mirifice, de basm. „Părul, nucul și gutuiul/ sunt deja cam ofiliți/ nu e nimeni prin ogradă/ să simtă că sunt iubiți”. (Așa-i viața...) Într-adevăr, peisajul conturat ni se înfățișează suav, în contururi fine, de o candoare ieșită din comun. „Mi-e dor de tanti Victorița/ de sfatul ei cel înțelept/ deși, de-acolo nu mai vine/ eu parcă tot o mai aștept”. (Dor de tanti Victorița) Ființe plăpânde populează acest spațiu, ca descinse dintr-o pagină
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
floare cu jar de catifea Petale de iubire să împletesc din ea Cu gust dulceag de fragă, primind sărutul meu Tu m-ai ales zeiță, iar eu te-am numit un zeu. Prin șoapte de copilă ce-i plină de candoare, Cu roua dimineții zâmbind pe strai de floare Focuri aprinse, tainic, de mângâieri divine Sunt clipele rebele... Ne vom iubi și mâine! Când te-ai apropiat În gest de copilandră, privindu-te cuminte O clipă-am rămas mută prin lanul
MI-AI DĂRUIT O FLOARE... de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353943_a_355272]
-
de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă vină Topindu-se-n privirea ce mă doare. O rază într-o noapte cristalină Când a căzut și ultima ninsoare A dezlegat magie și candoare, Am înțeles ce-i liniștea deplină. Dar gândurile iar nu îmi dau pace, Trecutul poartă vălul de mister, Tot mă intreb de ce dorința tace Și dorurile-mi zboară către cer, Iar amintirea-n rouă se preface, Sunt lacrimi care niciodat
SONETELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353067_a_354396]
-
în noi înșine, cei maturi, pentru că în fiecare există izvorul cosmic întrupat al copilăriei, în fiecare arde sufletul unui copil al cărui loc lăuntric rămâne în noi până la asfințit. El încheagă personalitatea pentru că în copilărie se însuflețește și crește naturalețea, candoarea, nu în maturitate. Iar dacă o artistă genială, cum este Angela Gheorghiu, plină de frumusețe în varietatea întrupată și spirituală, dacă minunata soprană de aur a României, Angela Gheorghiu, adoră copilăria și este mereu cu gândul, în primul rând la
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
între frunze și o stea de-a ta voce înflorită Te iubesc deși mă doare c-ai plecat în noaptea strâmtă că furi verdele din soare și-ai lăsat aici pământă inima-mi și-a zilei rugă fericirea-mi și candoarea... numai dorul mai îndrugă numele-ți ce rupe floarea Referință Bibliografică: Te iubesc / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TE IUBESC de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352720_a_354049]
-
ele, crezi că m-ai învins. / cu lacrimile de sub geană / și trandafir galben în jur,/ cu priviri zburdalnice iară / iertarea-i vrut să-mi furi. / te iert și te sărut ușor,/ nu-vânt: / sunt suflet ce pălește / îți dau surâsul din candori,/ în piept / inima, nu te iubește !/ ai fost cu mine zbor de gheață / și-ai troienit ca musafir, / te-am iubit fără speranță - / iubirea ta, e-n trandafir ! Referință Bibliografică: Trandafirul / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TRANDAFIRUL de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353563_a_354892]
-
stea, mă doare iar durutul uitărilor din mine și iarna care urcă argint pe fruntea mea Mă plec cu gândul către lumina ce pogoară în strai de sărbătoarea de mână să mă ia și îmbătat de pura și alba ei candoare iar plec către tărâmul de vise ce mă vrea Și trec apoi în firul de iarbă ce s-apleacă și-n floarea ce-și șoptește al dorului ei cânt și urc în curcubeie ce vin să mă petreacă la nunta
CIOB ALBIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353612_a_354941]
-
plaiul ardelean pe care micuța Diana făcuse primii pași... Cât de frumos curg trăirile poetei când e vorba de căsuța copilăriei: „Căsuța mea,/ pictată-ntr-o singură culoare/ ce naște-un curcubeu sublim în univers/ păstrează vie, încă, mirabila-i candoare/ locul în care doruri se unduiesc în vers.// [ ... ] Căsuța mea,/ comoară de vis și nestemate/ ea, dulce sărutare la pragul nemuririi/ un leagăn fermecat, parfum de bunătate/ ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.” („Căsuța mea”) Chiar dacă, plecată să-și
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
imagini ce s-au dus! Căci gândul scormone, mereu, atât de dornic S-aducă umbra din trecutul ce-a apus: O umbră cam brunetă de atâta vară, De-atâta dragoste era ușor uimită Și, în parfum de chiparos și tămâioară, Candoarea-i fu cu zâmbete acoperită... ............................................... Seara, peste vise,lasă așteptat ecou Mă simt lângă umbra radiind lumină Din lumină se desprinde un miracol nou (E-un fel de bucurie cu plângere divină). Referință Bibliografică: Luciri de reverie / Lia Ruse : Confluențe
LUCIRI DE REVERIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353655_a_354984]
-
inexorabile a timpului. Sau altfel spus, a trecerii noastre prin timp. Autoarea ne împărtășește cu nostalgie și talent, din experiența ei de viață, din memoria întâmplărilor și evenimentelor care i-au motivat lupta pentru împlinirea de sine. Aceiași sensibilitate și candoare o găsim și în poemele sale, unde autoarea, surprinde încă mai pregnant nostalgia existenței noastre efemere pe acest pământ, acompaniata de dorul și amintirea tuturor celor dragi întorși în veșnicie. De multe ori, pe malul Beicii,/ visez la casa-n
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]
-
nici ei,/ copilul a îmbătrânit.// din volumul, Un strop de veșnicie, poemul Copilul a îmbătrânit... Cu nostalgia trecerii timpului în suflet dar și cu o nețărmurita dragoste de viață, iată cum poeta Titina Nica Țene, se învăluie cu nădejde și candoare în hlamida unei proaspete primăveri: Se simte primăvara-n aer, / copacii deschid ochii-n vânt, / și parcă simt cum crește iarbă / și ghioceii din pământ. O altă primăvară vine, / și-mi înfloresc cuvinte-n gură, / și cad tristețile din mine
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]
-
cuvinte-n gură, / și cad tristețile din mine, / că florile de pe răsura. Vino-n pădure să simțim / natura-ncet cum prinde viață, / să ne cuprindă primăvară / în nesfârșita-i dimineață. // Din poezia, Scaunul harului. Notă de voioșie și acea dulce candoare, de care se spune că numai copiii sunt capabili, revine fără echivoc în creațiile adresate celor mici. Aici autoarea, coboară prozodia la jocul și înțelegerea experienței lor, experimentând parcă împreună cu ei, în volumele: Bucuria lucrurilor simple, Recreația grădinii și Anotimpul
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]
-
cuprinde totul, să numim doar câteva creații cinematografice ale Elisabetei Bostan: „Amintiri din copilărie”, „Pupăza din tei”, „Veronica”, „Veronica se întoarce”, „Saltimbancii”, „Un saltimbanc la Polul Nord”, „Fram”, „Mama”, „Campioana”, „Dumbrava minunată” ș.a. Întreaga activitate a regizoarei este o pledoarie pentru candoarea, fascinația lumii de vis, grația și frumusețea copilăriei. Toate filmele realizate de ea focalizează tradiționalismul, fantezia, lirismul, tandrețea dar și ironia necaustică, prin imagini speciale, alcătuite cu decoruri magnifice, momente coregrafice admirabile, coborâtoare în vis și înălțătoare în cerul extazului
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
ca pe un neprețuit dar făcut culturii românești și mondiale, de târgușorul Buhuși, cel care risipește zi de zi, în lumea mare, în eternitate sau în uitare, oameni de valoare! Le iau locul întocmai acei ce făptuiesc cauza acestei pierderi. Candoarea copilăriei, în filme Diversificând predominant filmul de familie, tablourile cinematografice pastelate de Elisabeta Bostan invocă cel mai entuziast complexitatea universului copilăriei, căreia regizoarea i s-a dedicat total și perseverent. Abordarea acestui tip de film este inspirată de propria copilărie
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
prin ai femeii, în general vorbind, atâta doar că toate femeile vor privi totul prin ochii mamei sale, cea care a învățat-o să iubească frumosul, mereu ilustrat în alb, fie noapte, fie zi: „Vezi și marea, vezi iubirea,/ Vezi candoarea, dăruirea,/ Vezi paleta de culori/ Din petalele de flori/ Vezi un mugur înflorit/ Și de toate ești vrăjit...” În aceeași poezie urmează să înțeleagă cititorul că nu este deloc întâmplătoare descoperirea imaginii vieții doar prin ochii femeii, ca și când bărbatul nu
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]
-
mi-a oferit posibilitatea să mă documentez asupra operei sale, asupra carierei artistice, iar în cazul în care ar fi trebuit să abordez subiectul expoziției, m-aș fi putut descurca cu succes. Nu m-a ignorat. M-a primit cu candoare, atentă la înfățișarea mea modestă de elevă . Recunoscându-mă după codițe, mi-a spus-o fără rezerve: - Nu iubesc florile tăiate ! De ce le-ai tăiat ? - Nu le-am tăiat, așa le-am cumpărat de la piață, spre a vi le oferi
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
observe. Ea excelează în critică literară, face adevărate exerciții de măiestrie în sfera ficționala, așa cum, deopotrivă, reușeșete să închege sintagme uluitoare și care o particularizeză, în volumele cu poeme. În poezie, Cezarină Adamescu atinge limesul filosofiei lirice, o face cu candoare uneori, în forță adesea și întotdeauna cu siguranță de sine desăvârșită. Scriitoarea a atins maturitatea profesiei sale și fiecare cuvânt adus în prim-plan devine sămânță roditoare pentru încă o pagină inedită, de Literatură. Dacă în poeme, Cezarină Adamescu este
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
de foc, rugăciuni și tăceri pioase. Care naște Lumină. Spirit. Sau Spiritul Luminii. Durerea se consumă în tăcere și meditație. Nu se poate striga. Nici glasul uneori nu te ajută. Cuvântul e neputincios. Doar limbajul lacrimilor rămâne. Argument sublim prin candoarea și inefabilul său. Lacrima dezarmează și pune pe fugă monștrii urâtului. Armele cad la pământ în fața lacrimei. Mânia se spulberă. Ura se năruie. Glasul răzbunării se înmoaie. Lacrima este izvorul tămăduirii creștinului. Când meditațiile sunt însă, însoțite de cuvinte, devin
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
alintă cu o mângâiere blândă și catifelată a mâinilor ei înfiorate, ori de câte ori ating obrazul unui copil. Infinita animație ferventă, harul și aspirația, lirismul, limpezimea cristalină a glasului, itinerate în copilărie, în forme estetice, ca un fluviu de lumină izvorât din candoarea, seninul și frumusețea universului lor, al copiilor, se datorează interpretei de muzică populară, profesoarei Maria Șalaru”, astfel zugrăvește chipul interior al Mariei Șalaru, poetul și vremelnic, dar de ispravă personalitate publică a Bacăului, Dumitru Brăneanu. ,,Drept o rampă de lansare
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Săgețile să le-alung. Voi răstigni răutate, Nepăsare și durere, Adăpostind bunătate În suflet cu mângâiere. La trena unei comete Aș coase cruda durere, S-alerge printre planete, S-o transform în adiere. Aș culege dintre stele Șoapte pline de candoare, Să pot dărui cu ele Dragoste nepieritoare. Referință Bibliografică: Zbucium / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniela Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ZBUCIUM de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357248_a_358577]
-
ochii mei, Sperând că-mi vei găsi durerea Ce mă topea în zorii grei, Când ți-ascultam, plângând, tăcerea. Uimită sunt când mă privești Ca pe o apă curgătoare, În loc să-mi spui cât mă iubești, Dându-mi din ochii tăi candoare. Rămâi uimit când vezi că tac Și nu-ți mai scriu niciun cuvânt, Fiindcă m-am învățat să fac Din dorul tău, rai pe pământ. Oricâte stele se vor naște Sau vor pieri în univers, Uimind, iubirea va renaște, Picurând
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
adânc în ochii mei,Sperând că-mi vei găsi durereaCe mă topea în zorii grei,Când ți-ascultam, plângând, tăcerea.Uimită sunt când mă priveștiCa pe o apă curgătoare,În loc să-mi spui cât mă iubești,Dându-mi din ochii tăi candoare. Rămâi uimit când vezi că tacși nu-ți mai scriu niciun cuvânt,Fiindcă m-am învățat să facDin dorul tău, rai pe pământ.Oricâte stele se vor nașteSau vor pieri în univers,Uimind, iubirea va renaște,Picurând dragoste din vers
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]