2,116 matches
-
ca rezistența la curgere să fie extrem de redusă. Presiunea intracapilară depinde în ultimă instanță de presiunea arterială sistemică. Presiunii hidrostatice de la nivelul capilarelor (PH) i se opune presiunea hidrostatică din capsula Bowman (PIC) precum și gradientul presional osmotic dintre sângele din capilarele glomerulare și ultrafiltratul din spațiul capsular. Acesta practic nu are proteine; diferența de presiune este egală cu presiunea oncotică (coloid-osmotică) a plasmei (PCO) (fig. 99). Ca urmare presiunea efectivă de filtrare (PEF) este . Presiunea hidrostatică în capilarul glomerular (PH) este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dintre sângele din capilarele glomerulare și ultrafiltratul din spațiul capsular. Acesta practic nu are proteine; diferența de presiune este egală cu presiunea oncotică (coloid-osmotică) a plasmei (PCO) (fig. 99). Ca urmare presiunea efectivă de filtrare (PEF) este . Presiunea hidrostatică în capilarul glomerular (PH) este principala forță a filtrării și depinde de presiunea arterială. Sub o PA de 80 mm Hg presiunea scade, iar sub 50 mm Hg PA filtrarea se oprește (insuficiență renală acută, IRA). Presiunea hidrostatică din capsula Bowman depinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
motorie pentru eliminarea urinei prin tubi. Dacă apare o obstrucție de-a lungul tractului urinar (ca în litiază, obstrucții ureterale sau hipertrofii de prostată) se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar se opune filtrării. Reducerea concentrației proteinelor plasmatice scade presiunea coloidosmotică și crește filtrarea. Rata filtrării glomerulare (GFR) depinde de variațiile diverșilor termeni din ecuația anterioară. Coeficientul de Ultrafiltrare Glomerulară(CUG) depinde de conductivitatea hidraulică (permeabilitatea pentru fluide) și suprafața membranei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sanguin renal depășește foarte mult aceste nevoi. Fluxul foarte mare de sânge se datorează necesității de aprovizionare cu plasmă pentru menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Fenomenul este deosebit de important mai ales la nivelul tubului proximal și este însoțit și de o reabsorbție semnificativă pe cale paracelulară a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor plasmatice ce nu au putut trece prin filtrul glomerular. Glucoza și substanțele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la nivelul lichidului interstițial al zonei medulare. Aceasta se realizează cu ajutorul vasa recta, vase lungi, ce coboară de la limita între corticală și medulară și merg în paralel cu ansele. Aceste sunt atât arteriole cât și venule. Vasa recta ascendente sunt capilare fenestrate, iar cele descendente au un endoteliu continuu, cu proteine transportori pentru uree și aquaporine. Vasa recta mențin hipertonicitatea cu ajutorul unui mecanism numit schimb în contracurent. Electroliții și alți solviți, mai ales ureea, cere sunt prezenți în concentrații mari în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată în ficat (fig.110). Sub influența unei enzime endoteliale, numită enzimă de conversie a angiotensinei, cel mai abundentă la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
2). Ecuatia de continuitate - arată că produsul dintre velocitatea fluxului sanguin (ν) și aria de secțiune vasculară (A) este constant: astfel că în aortă unde aria este 4.5 cm2 velocitatea fluxului sanguin este 50 cm/s iar la nivelul capilarelor unde aria de secțiune este 4500 cm2 - velocitatea fluxului sanguin este 0.1 cm/s. Sângele nu circulă prin artere ca prin simple conducte ci este propulsat. Artera se comportă ca un "cord periferic": “sistola arterială”, completând-o pe cea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
impedanța aortei pentru fluxurile pulsatile de 1-15 Hz este doar de 10% din valoarea întâlnită în cazul fluxurilor stabile. 4.1.2 MICROCIRCULATIE. Microcirculația (“circulația terminală”) a fost definită ca unitatea funcțională histo-angeică formată din arteriole, venule, canale anastomotice arterio-venulare, capilare și metaarteriole 3 având dublu rol: în homeostazia sistemică (rol hemodinamic) și în homeostazia sanguino-tisulară (rol nutritiv). În vasele mici legile hemodinamicii sunt foarte complexe (sângele nefiind este un fluid omogen): presiunea critică de obstrucție la care vasul se închide
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
obstrucție la care vasul se închide este pentru arteriole de 10 mmHg72. în vasele mici vâscozitatea aparentă se reduce prin acumularea axială a hematiilor cu formarea unui strat periferic de plasmă de câțiva microni grosime (unii autori amintesc chiar de capilare “plasmatice” în care proporția elementelor figurate este foarte redusă 6); deformabilitatea hematiilor deține un rol împortant în microcirculație. În capilare hematiile trec una câte una deformându-se ca urmare a marii lor flexibilități. În mod normal vâscozitatea sângelui este de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
generând variații ale geometriei sistemului conform activității MFRS (sistemului de reglare a fluxului microvascular Dormandy, 1996)6. Funcționează servo-controlul precapilar al tensiunii arteriale cu ajustarea postcapilară a fluxului tisular; stress-ul de forfecare (dyne.cm 2) la nivelul peretelui capilar este: Capilarele fiind vase scurte determină un stress de întindere la nivelul lor mult mai mare decât în alte teritorii cu deformarea hematiilor ceea ce asigură difuziunea și convecția gazelor transportate. La pacienții cu ischemie arterială distribuția ritmică a fluxului sanguin în capilare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Capilarele fiind vase scurte determină un stress de întindere la nivelul lor mult mai mare decât în alte teritorii cu deformarea hematiilor ceea ce asigură difuziunea și convecția gazelor transportate. La pacienții cu ischemie arterială distribuția ritmică a fluxului sanguin în capilare este anormală cu scăderea undelor sanguine de cinetică de joasă și creșteri ale celor de frecvență înaltă, cu maldistribuția fluxului sanguin unele capilare fiind supraperfuzate, altele subperfuzate 4.1.3. CIRCULATIA COLATERALA. Patul arterial colateral este constituit din vase principale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nivelul membrelor inferioare. Numărul leucocitelor (chiar în limitele de normal) este crescut la fumători 21. Funcția și distribuția neutrofilelor se modifică după efortul fizic (element de “fluidizare sanguină”) neutrofilele contribuind la apariția leziunilor tisulare ischemice prin creșterea rezistenței microvasculare (ocluzia capilarelor prin leucocite contribuie la “no reflow fenomenon”), producerea de radicali liberi de oxigen și activarea plachetelor 51. CAPITOLUL 5 METODE DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC ÎN ARTERIOPATIILE OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE Raportul care există între examenul clinic și diferitele tehnici suplimentare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
undei arteriale la ultrasonografia Doppler: IR # (S-D)/S unde S amplitudinea vârfului sistolic; D -amplitudinea telediastolică. Indicele de rezistență este legat de rezistența vasculară dar și de complianța vasculară 11. Rezistența la flux este 60% în arteriole, 15% în capilare, 15% în vene și doar 10% la nivelul restului sistemului arterial de la cord la arterele mai mari de 200 µm diametru. Bude și colab.11 consideră denumirea de "indice de rezistență" ca fiind improprie mai corectă ar fi cea de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
apă sunt împinse datorită presiunii hidrostatice prin spațiile intercelulare ale unor structuri specifice, traversarea fiind condiționată de dimensiunile solviților. Ca exemple de procese fiziologice în care intervine acest proces pot fi date formarea urinii (ultrafiltrarea glomerulară) și schimburile la nivelul capilarelor sangvine. Presiunea osmotică se manifestă în raport cu o membrană semipermeabilă ce separă două soluții de concentrații diferite, când apar forțe ce tind să le mențină la volume egale. Apa se va deplasa prin membrana semipermeabilă către soluția mai concentrată, presiunea osmotică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
2.1. Volumul sangvin Volumul sangvin total, care poartă numele de volemie, deține 8% din greutatea corporală iar plasma 4%. Volumul sangvin nu este repartizat uniform, 85% aflându-se înntr-un sistem de joasă presiune alcătuit din inimă, vene mari, venule, capilare și circulația pulmonară ce se constituie într-un rezervor de capacitate, iar restul de 15% în rezervorul de presiune reprezentat de aortă și artere. În repaus numai 54% din volumul sangvin este antrenat în circulație (volumul sangvin circulant); restul fie
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ml sânge la kg greutate corporală. În ultimul trimestru de sarcină volemia este mai crescută cu 3050%, mai ales pe seama volumului plasmatic. În ortostatism presiunea de filtrare în partea inferioară a corpului este mărită și în consecință plasma trece din capilare în spațiul interstițial. Dacă subiectul trece în clinostatism, după 1 minut volumul plasmatic poate crește cu 15% datorită intervenției mecanismelor de regalre a volumului plasmatic. În timpul primelor minute de efort fizic intens se produce o scădere a volumului sangvin cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și reglarea volumului globular. 1. Reglarea volumului plasmatic: Mecanism presional. Volumul plasmatic poate să crească sau să scadă, în consecință va varia în același sens și volemia. Transferul lichidelor din plasmă în exteriorul vasului și invers se face la nivelul capilarelor prin acțiunea forțelor presionale numite și forțe ale lui Starling, care acționează pe cele două fețe ale peretelui capilar și care au valori diferite. Astfel, în interiorul capilarului acționează presiunea hidostatică a sângelui cu o valoare de 30 până la 40 mm
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Transferul lichidelor din plasmă în exteriorul vasului și invers se face la nivelul capilarelor prin acțiunea forțelor presionale numite și forțe ale lui Starling, care acționează pe cele două fețe ale peretelui capilar și care au valori diferite. Astfel, în interiorul capilarului acționează presiunea hidostatică a sângelui cu o valoare de 30 până la 40 mm Hg care face ca lichidul să treacă din plasmă în interstițiu. O altă forță care acționează în interiorul capilarului este presiunea coloidosmotică, de 25 până la 32 mm Hg
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
peretelui capilar și care au valori diferite. Astfel, în interiorul capilarului acționează presiunea hidostatică a sângelui cu o valoare de 30 până la 40 mm Hg care face ca lichidul să treacă din plasmă în interstițiu. O altă forță care acționează în interiorul capilarului este presiunea coloidosmotică, de 25 până la 32 mm Hg, care împiedică trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. În interstițiu acționează două forțe de presiune: presiunea coloidosmotică a lichidului interstițial (5 mm Hg) care atrage lichidul din capilar în interstițiu și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]