4,448 matches
-
faptului că în locul mai marii libertăți promise, ea ar duce la apariția unui nou despotism"1223. În legătură cu primul factor invocat de Hayek, trebuie să spunem că socialismul, deși și-a propus, nu a reușit să câștige competiția economică cu lumea capitalistă. Omul dezvoltă în mod natural un nivel al moralei în concordanță cu complexitatea în care pășește. Civilizațiile umane simple au deținut o morală simplă. Azi morala este una extrem de complexă. Faptul de a reglementa viața socială, împotriva firii umane, rămâne
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
societății noastre, la o insatisfacție legată de ceea ce se întâmplă în interiorul țării și, de asemenea, ne putem duce cu gândul la o susținere populară extrem de redusă pentru proiectul românesc de liberalizare și de așezare a țării pe valorile tipice lumii capitaliste. Dincolo de aceste considerente ne-am pus întrebarea ce înțelege omul obișnuit dintr-o asemenea întrebare, citită într-un chestionar sociologic și dacă reprezentarea sa despre posibilele căi de răspuns nu se leagă cumva într-o proporție foarte mare de starea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
atâta timp cât este dependent de satisfacerea nevoilor sale de bază. Etica, demnitatea sunt atribuite morale care înfloresc dincolo de nevoile materiale de bază. Sentimentul românesc că se poate rata drumul libertății și capitalismului este unul acut și în contextul în care lumea capitalistă este o lume care nu promite nimic, dincolo de competiție, individualism și concurență. Capitalismul nu este o doctrină, nu este un sistem închegat de norme, legi sau cutume care să asigure fiecăruia cele necesare. Este adevărat că în ultimele decenii, prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în primă instanță în Anglia, în vremea vechilor inhigs, în ultima parte a secolului al XVII-lea, până în vremea lui Gladstone, la sfârșitul secolului al XIX-lea"1227. Când discutăm despre capitalism trebuie să subliniem că este posibilă o lume capitalistă lipsită de prosperitate și că România poate încerca un asemenea experiment nefericit. Nimeni, în afară de talentele și forța națiunii aflate pe acest drum, nu pot garanta bunăstarea și nivelul de trai. În răspunsul pe care-l oferă românii protestează asupra semnului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
2000, p. 662. 865 Ibidem, p. 32. 866 K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 16, Editura Politică, București, 1963, p. 155. 867 Paul Samuelson oferă un răspuns: "Ciclul economic este o mișcare specifică tuturor sectoarelor vieții economice din toate statele capitaliste" (tr. a.), în Economics, Fourt Edition, Mc Graw Hill Book Company, 1958, p. 265. 868 Mihai Drăgănescu, Sistem și civilizație, Editura Politică, București, 1976. 869 "În cazul a) Creșterea exponențială este încetinită și limitată în mod conștient pentru a evita
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unele la limita suportabilității, sub aspectul tonului și convingerilor de-a dreptul specifice socialismului de secol XIX, sau comunismului românesc din anii '50 ai secolului trecut. Redăm fără alte comentarii două dintre aserțiunile unui autor român, Ioan T. Bari: "Sistemul capitalist mondial nu mai dispune de nici o rezervă și de nici o posibilitate de resuscitare. Acest lucru a fost dovedit odată când a fost atacat socialismul din Europa și URSS printr-un război secret, și a doua oară acum, când se constată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
exclusă nici ipoteza ca aceste două organisme să fi provocat chiar ele criza actuală, pentru a crea un haos mondial care să facă necesară apariția unui guvern mondial", sau:"Actuala criză adâncește procesul de degenerare și descompunere a sistemului economic capitalist. Vor fi afectate baza economică a capitalismului și structura sa politică și ideologică. Întreaga lume afectată de criza actuală va tinde spre ideile de stânga, spre o revoluție, spre înverșunate lupte de clasă, pentru a realiza un progres general al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Ludwig vom Mises, Capitalismul și dușmanii săi, Editura Nemira, București, 1998, p. 82. 998 Idem. 999 J. M. Keynes descrie inflația în cuvinte memorabile: "Se zice că Lenin ar fi spus că cel mai bun mijloc pentru a nărui sistemul capitalist era să se dezorganizeze circulația monetară. Printr-un spor statornic al inflației guvernele pot confisca în taină și fără să se bage de seamă o parte însemnată din avuția naționalilor lor. Prin această metodă ele nu numai confiscă, dar confiscă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 221. 1028 Ibidem, p. 222. 1029 Tratatul de Economie Contemporană, apărut la Editura Politică, București, 1986, subliniază la pagina 391 că "Inflația actuală și recesiunea economică sunt cele mai semnificative trăsături ale economiei țărilor capitaliste dezvoltate". 1030 Victor Jinga vorbește despre "simptome de natură inflaționistă". Vezi și Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 221. Fără a intra într-o analiză detaliată, autorul intuiește că inflația poate fi specifică și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
loc în condițiile celui mai necruțător vandalism și sub impulsul patimilor celor mai infame, mai murdare, mai meschine și mai odioase. Centralizarea mijloacelor de producție și socializarea muncii ajung la un punct la care ele devin incompatibile cu învelișul lor capitalist. Acesta e sfărâmat . Proprietății private capitaliste i-a sunat ceasul. Expropriatorii sunt expropriați ". Vezi și V.I. Lenin, "Karl Marx", în Opere, vol. 26, Editura Politică, București, 1964, pp. 65-66. 1116 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
vandalism și sub impulsul patimilor celor mai infame, mai murdare, mai meschine și mai odioase. Centralizarea mijloacelor de producție și socializarea muncii ajung la un punct la care ele devin incompatibile cu învelișul lor capitalist. Acesta e sfărâmat . Proprietății private capitaliste i-a sunat ceasul. Expropriatorii sunt expropriați ". Vezi și V.I. Lenin, "Karl Marx", în Opere, vol. 26, Editura Politică, București, 1964, pp. 65-66. 1116 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 346. 1117 Friedrich
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
așa cum se afirma, ca rezultat al subdezvoltării. Progresul economic nu diminuează sărăcia, dimpotrivă o accentuează (...) Zilele de muncă prelungite, subalimentația, promiscuitatea, exploatarea muncii copiilor, bolile profesionale și nu numai, accidentele de muncă foarte numeroase, absența oricăror drepturi sociale, însoțesc industrializarea capitalistă din Franța sau din Marea Britanie în secolul XIX" (Economia publică și statul bunăstării, Editura Universității din București, 2009, pp. 22-23). 1123 Tot în interiorul dezbaterii despre vremurile rele aduse de capitalism, Ha-Joon Chang invocă munca copiilor în fabrici și greutățile aduse
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sociale și o "luptă", adică un conflict violent care se poate termina prin dispariția unuia dintre participanți. Lupta de clasă este explicația pentru transformările de ordin social și în același timp este, la marxiști, punctul de plecare în analiza societății capitaliste "exploatatoare". Fraza care deschide prima secțiune a "Manifestului comunist" este următoarea: ,,Istoria societăților de până azi este istoria luptelor de clasă". (Immanuel Wallerstein, "Statutul sociologiei ca știință", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, pp. 79-110
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
decât celălalt etc. Pentru a evita aceste neajunsuri, dreptul ar trebui să fie nu egal, ci inegal. Dar aceste neajunsuri sunt inevitabile în prima fază a societății comuniste, așa cum tocmai s-a născut, după îndelungate dureri de facere, din societatea capitalistă. Dreptul nu poate fi niciodată superior alcătuirii economice a societății și dezvoltării ei culturale, determinate de aceasta. Într-o fază mai înaintată a societății comuniste, după ce va fi dispărut sclavia subordonării indivizilor față de diviziunea muncii și odată cu ea opoziția dintre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 33. 1184 "Repartizarea mijloacelor de consumație este doar o urmare a repartizării condițiilor de producție respective. Iar această din urmă repartizare formează una din caracteristicile modului de producție însuși. Modul de producție capitalist, de pildă este întemeiat pe faptul că că condițiunile material ale producției sunt atribuite unor ne-muncitori sub formă de proprietate asupra capitalului și proprietate funciară, pe când masa este doar proprietară a condițiunii subiective a producției, a forței de muncă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a acționa global”. 6) Competențele de conducere managerială a schimbării strategiilor în domeniul resurselor umane. România parcurge un proces multidimensional de schimbare a structurii și funcționalității resurselor umane generat de cerințele formării unor noi grupuri și relații profesionale adaptate economiei capitaliste și tranziției globale de la societățile de tip industrial spre cele conduse prin cunoaștere. În acest context, realizarea schimbării impune un management al schimbării caracterizat prin promovarea ,,rupturii”, cu alte cuvinte, managementul resurselor umane are ca obiectiv nu o simplă schimbare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
are el specific). Așadar, definirea managementului nu se reduce la criteriul „conducerii” activităților umane în general. Managementul apare într-o anumită etapă a evoluției sociale, a desfășurării afacerilor, în particular. Două precondiții au fost necesare (exprimând realitatea societală a economiei capitaliste): a) apariția mâinii de lucru libere din punct de vedere social-economic și juridic, în locul omului dependent (ca sclav sau iobag), ceea ce a dat relațiilor de muncă un caracter cu totul nou al conducerii „liber” acceptate și realizate prin sisteme motivaționale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
conducere, care preia funcția directă a conducerii din atribuțiile directe ale proprietarilor și o transformă într-o activitate salariată profesional specializată. Este vorba de „revoluția managerială” și apariția capitalismului managerial, care schimbă radical mecanismele de funcționare a economiilor de tip capitalist<footnote Burnham, James, The Managerial Revolution, New York, 1941; Chandler, Alfred, The Visible Hand: The Managerial Revolution in American Business, Harvard University Press, Cambridge, 1977. A se vedea și Bell, Daniel, op. cit., pp. 86-99. footnote>. „Istoria” arată că în Germania, prin
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
al funcției de personal fără serviciile de personal”<footnote Ibidem. footnote>, în secolul XX, serviciile de personal capătă importanță sub influența consolidării dreptului social și a mișcărilor cu orientare contestatară. În domeniul social, anii de după 1970 „constituie pentru lumea occidentală capitalistă, sfârșitul unui ciclu de creștere rapidă”<footnote Ibidem, p. 4. footnote>. Crește șomajul, afacerile devin mai dificile, concurența crește, scade puterea de cumpărare, cadrul de acțiune al salariaților s-a redus, lucrătorii devin mai puțin docili și capătă noi aspirații
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
apariția relației de muncă și a «muncitorului liber» care își vinde capacitatea sa de muncă”<footnote Godelier, Maurice, L’idéel et le matériel, Fayard, Paris, 1984, p. 32. footnote>. În acest sens, analiza muncii are „teren legitim” doar pentru societatea capitalistă. După părerea împărtășită de noi, conceptele nu sunt neutre sub aspectul considerațiilor lor, ci sunt create în contextul unui câmp larg de subsensuri, consecințe și atitudini induse. Folosirea unui concept aduce după sine o serie de „trăiri în concept”, atitudini
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
vieții stăpânului, să-și asigure și propriile condiții de viață. Ideea caracterului „memorabil” al necesității de a munci pentru a-și asigura condițiile de viață s-a menținut până în epoca modernă. Munca devine o activitate conformă „virtuților” fundamentale în societățile capitaliste actuale. Dar munca nu este „nobilă” ca ceva în sine, ea trebuie elaborată socialmente pe baza unor reprezentări democrate, etice și economice conforme viziunilor normelor egalității în drepturi. Munca în condițiile inegalității dintre sexe, rase, religie, etnie, munca aservită, forțată
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
poate deveni un mijloc de manipulare a salariaților prin promovarea unor false paradigme despre muncă (autoparticipare, autoconducere). Managementul resurselor umane trebuie analizat și evaluat prin prisma unor reprezentări despre muncă elaborate conform criteriilor democrației. În sensul său actual (al realității capitaliste) munca are drept reprezentare corectă și edificatoare ideea de serviciu reciproc. „Oricine oferă cuiva un târg își propune să procedeze astfel: dă-mi ceea ce doresc eu și vei căpăta ceea ce dorești tu. Acesta este înțelesul oricărei asemenea oferte și astfel
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unei Închisori și a unei insule izolate) se subsumează acestor sisteme de proceduri ritualice și de reprezentări simbolice. De asemenea, acțiunile juridico-rituale legate de așa-numitele „vânători de vrăjitoare”, de la acuzațiile clasice de vrăjitorie până la epurările politice (acuzația de simpatii capitaliste - În sistemul comunist În ultimii ani ai perioadei staliniste - sau acuzația de pro-comunism - În procesele declanșate de senatorul McCarthy În SUA), precum și adeziunea maselor la asemenea opresiuni pot fi interpretate prin mecanismele simbolice ale „țapului ispășitor”. Dintr-un punct de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
moderne), devenind un mecanism de confruntare ideologică: studiul lui arată că sacrificiile practicate de populațiile din munții Anzi reprezintă un mod de a nega ideea de proprietate și fetișismul mărfii specifice capitalismului, instituind astfel clasificări opuse celor promovate de modelul capitalist (pentru interpretarea riturilor ca mijloace de rezistență simbolică față de procesele globalizării, vezi J. Comaroff, J. Comaroff, 1993; P. Gose, 1986; M. Taussig, 1997). Existența acestui sistem de clasificări pune sacrificiul În relații complexe cu alte tipuri de acțiuni sociale și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
importate din fosta Germanie comunistă (Republica Democrată Germană), Carl Zeiss din Jena fiind cea mai cunoscută marcă. Chiar și produsele acestui cunoscut fabricant german erau marcate de tarele sistemului comunist, ceea ce se reflecta într-un decalaj în creștere față de produsele capitaliste (chiar față de cele numite Carl Zeiss, dar produse în partea vestică a Germaniei), în special, în ceea ce privește designul. Revenirea la economia de piață după 1989 a însemnat intrarea României în circuitul normal al produselor din familia generică a ochelarilor. Deceniul următor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]