336,585 matches
-
care e inclus capitolul de sinteză Mircea Eliade, judicios întocmit, atât informativ, cât și interpretativ. Monografia lui Eugen Simion Mircea Eliade un spirit al amplitudinii (1995) constituie un succes în exegeza eliadistă. Cu aceste "precedente", cel mai îndreptățit să scrie capitolul despre autorul romanului Maitreyi părea să fie Eugen Simion. Rezultatul nu a fost cel scontat, deoarece în acest capitol mișună greșelile și inadvertențele. Arătam în articolul din Observatorul cultural că semnalasem până atunci de cinci ori despre data nașterii scriitorului
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Mircea Eliade un spirit al amplitudinii (1995) constituie un succes în exegeza eliadistă. Cu aceste "precedente", cel mai îndreptățit să scrie capitolul despre autorul romanului Maitreyi părea să fie Eugen Simion. Rezultatul nu a fost cel scontat, deoarece în acest capitol mișună greșelile și inadvertențele. Arătam în articolul din Observatorul cultural că semnalasem până atunci de cinci ori despre data nașterii scriitorului, conchizând: "Aceste Ťnoutățiť ajunseseră în America cu peste 20 de ani în urmă, fiind consemnate de Mac Linscott Ricketts
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
arhivele Securității. Fiind autor și editor al câtorva cărți de Eliade al corespondenței și documentelor, am pretenția că sunt familiarizat cu biografia lui spirituală. Am descoperit cu surprindere mai multe date incorecte și aproximative. Am găsit peste zece erori la "capitolul" Mircea Eliade (ani, date, reviste, cărți, deplasări, călătorii). Iată câteva afirmații năucitoare: "în 1924 scrie foiletoane la Cuvântul..."; "Fost atașat al României la Madrid"...; "Asistent universitar la Cambridge"...; "Revine în țară din India, la începutul lui 1932"...; "în toamna anului
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Ele ne dau foarte interesante amănunte despre relațiile dintre Eliade și Ionesco, precum și Lisette Perlea, sora lui Christinel și soția cunoscutului dirijor la Scală și la București, care ne dau multe amănunte inedite. Poate cea mai emoționantă parte a acestui capitol este idila dintre Eliade și Christinel, pe care o cunoaște în 1948 și-i devine repede soție, în cadrul cel mai romantic pe care numai Parisul îl putea oferi. Erau destinați unul pentru celălalt (naratorul: “they knew în their bones that
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
aluzie la o posibilă etapă suplimentară dincolo de dialectica apofatic-catafatică, cel mai interesant citat poate fi regăsit în comentariul lui Paul Rorem (Pseudo-Dionysius: A Commentary on the Texts and an Introduction to Their Influence, New York, Oxford University Press, 1993) asupra primului capitol al Teologiei Mistice. În această secțiune, Sfântul Dionisie îi oferă lui Timotei această încurajare: „abandonează tot ceea ce ai perceput și înțeles ... tot ceea este și ceea ce nu este și, renunțând la înțelegere, străduiește-te să te înalți atât cât poți
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944, p. 290-302. Hans Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 3-41. În legătură cu profeția la Filon, a se vedea H. A. Wolfson, Philo, vol. II, Massachusetts, 1947, capitolul 9. A se vedea, de asemenea, A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Sibiu, Editura Deisis, 2002. footnote> și, în mod special, vorbește despre un loc unde sufletul atinge comuniunea cu Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
era binecunoscută și apreciată în Occident. În Spania, profesorul universtar dr.Silvia Marcu, cunoscătoare a situației din România postbelică, a publicat în Revista “Lamusa” câteva articole despre “La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio”, cosiderand că acest capitol este “mas tristes y sombrios de la historia contemporanea rumâna”. În articolele acestei cercetătoare găsim menționat printre alți publiciști români numele lui Zahu Până, autor al articolului ”La muerte mioritica”, publicat în Revista Culturală “CARPAȚII”, numărul 151 din anul 1988, care
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
realitatea cea mai cumplită pe care ființă omenesca a trăit-o vreodată”, după cum precizează în prefață scriitorul Vintilă Horia. Referitor la această perioadă, cercetătoarea spaniolă de origine română Silvia Marcu a scris că este “Cel mai trist și mai sumbru capitol al istoriei contemporane române”. Cartea a fost tradusă și în limba engleză și publicată în Statele Unite de Prințesa Ileana a României. În anul 1989, anul în care se desăvârșea revoltă tinerilor în țara noastră, revoltă care a dus în final
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
a adus o rază de lumină în întunericul din celular. La Aiud i-a ascultat Zahu Până celebrele poeme compuse în detenție, poeme transmise prin alfabetul Morse de la celula la celula și a memorizat o mare parte dintre ele. Primul capitol din Volumul “POEZII DIN ÎNCHISORI”, intitulat “Ctitorii”, este dedicat creațiilor lirice scrise în detenție de Radu Gyr și Nichifor Crainic. Acesta a fost Zahu Până. După o viață pusă în slujba dragostei de Neam și Țara și marei lui pasiuni
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
erudiție. Avea în proiect să scrie un al doilea volum de poezii din închisori dar timpul nu a mai avut răbdare și nu l-a mai așteptat. Fără aportul și prezența lui nimeni nu s-a încumetat să redeschidă acest capitol al poeziilor concepute în temnițele din România, proiectul rămânând o altă dorința a lui nerealizata. Din fericire, dragostea și pasiunea lui pentru poezie au fost transmise unui alt membru al familiei sale, poeta Florica Batu-Ichim care i-a preluat ștafeta
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
citatului. Valoarea sa melodică este păstrată, iar procedeele amintite anterior au darul de a-i conferi o aură specială, solară, plină de dinamism, atmosferă regăsită inclusiv în Chant-son. Nu în mod întâmplător, similaritățile dintre cele două piese sunt mari la capitolul utilizării citatului. Bifonia si situarea lui ca ultim cuvânt în cadrul piesei, timbrul și dinamica identice sunt câteva dintre aspectele comune regăsite în cele două piese analizate. Implicit, semantica atribuită lor nu poate fi alta decât cea mărturisită de compozitor în
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
altceva decât ființa lui Dumnezeu, care nu iese din sine, nu se manifestă și nu se poate vedea nicidecum de nimeni?<footnote Sf. Grigorie Palama, Antireticul al cincilea contra celor scrise de Achindin împotriva luminii harului și a harismelor duhovnicești. Capitolele celui de-al doilea cuvânt antireic contra lui Achindin, în Viața ..., p. 246. footnote>. Dionisie Pseudo-Areopagitul a numit lucrările ieșirile binefăcătoare ale izvorului dumnezeiesc<footnote Dionisie Pseudo-Areopagitul, Despre numirile dumnezeiești, 2, P.G. III, col. 641D-644D. footnote>. Energiile necreate care iradiază
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
cuvânt scris. A rezultat pe hârtie ca un substitut pentru rege, fiindcă, scriind, trebuia să găsesc un cuvânt pentru pofta de viață din spaima de moarte - unul de care nu dispuneam În vremea când mai trăiam cu spaima În suflet”. Capitolul al cărui titlu a devenit și cel al cărții prezintă felul În care regele Înscena uciderea celor care nu se conformau regimului. Eternul suprasimbol al regelui reapare, atât legat osmotic de păr, la interogatorii („chelia lui [anchetatorului] ar fi avut
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Încadrate În două planuri paralele (povestirea cadru sau „scoarța” romanului o reprezintă viața lui Lucian, iar povestirea În povestire sau „miezul” este constituit de memoriile lui Emil), ambele redate Într-o cronologie specifică fiecărui plan, ca mai apoi, În ultimul capitol, scriitorul, aducând „timpul narațiunii În timpul cititorului” (D. Irimia), Îi oferă acestuia ocazia să asiste, printr-un artificiu stilistic, la formarea „coroanei” - Întemeierea propriului caiet de memorii, respectiv a romanului. În esență, Toate bufnițele prinde viață ca roman fluid, cu o
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
ce nu mai are măsură, care ne acoperă precum pământul aruncat peste trupul mort experimentăm sentimentul morții. Fie că este vorba de pierderea celei mai dragi ființe sau a rostului tău și implicit al vieții, o moarte pune capăt unui capitol din viață. Ce se remarcă la Felix este dorința de a-și continua povestea (viața), de a renaște din nimic așa cum a făcut Întotdeauna. Fără a fi un roman de dragoste, iubirea este un element de bază din viața protagonistului
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
inconfortabile pe care ne-o propune Gospodinov! Am lăsat aparatul de fotografiat deoparte pentru a Începe „un roman natural”, roman care s-a dovedit cam prea natural din punctul meu de vedere. Structurat În nu mai puțin de 47 de capitole... (știu, WOW!.... ați putea crede că are dimensiunile unui roman fluviu, dar nici pe departe), romanul conține o poetică explicită, dar nu superfluă, dublată de o proză analitică, fragmentară, care nu lasă niciun moment de respiro cititorului obligat să recompună
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
mizeria anilor `90, Gospodinov expune cinic pe de o parte probleme conjugale, dar ne și deschide ochii asupra lucrurilor peste care trecem prea grăbiți zilnic și care au devenit parte a unui peisaj monoton. Deși cu o dimensiune mică, fiecare capitol reușește să relateze Într-o nuanță cenușie o concluzie clară, fapt admirabil, dar care Își pierde farmecul În acest tot unitar parcă prea aglomerat. Imaginea recurentă a căsniciei ratate are În centru ideea că „o căsnicie durează Între două da-
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
de rigoare și mai ales fondurile necesare unei activități de mare anvergură și de strictă necesitate. La inițiativa Prea Fericitului Patriarh Daniel, care a patronat spiritual inițiativa ieșeană, Patriarhia Română editează un dicționar consacrat muzicii de cult, în care un capitol va fi rezervat manuscriselor muzicale, dar acesta nu va putea cuprinde, din păcate, decât ceea ce se cunoaște până la această vreme, în urma unor inițiative personale și dimensiunile lucrării vor limita aceste prezentări la niște sinteze, fără a ajunge la prezentări analitice
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
De fapt, iese la iveală de câteva ori un soi de teribilism de liceu; dacă ar putea, acest tip de personaj șiar implementa cu prima ocazie o coloană sonoră propriei vieți. Chiar și În budă. Faptul că, În câteva dintre capitole, pune În perspectivă importanța budei În viața fiecăruia, determină până la urmă reacții familiare lejere. Nu există nimic implicit scârbos. El tratează subiectul cu o seriozitate de comedian (ceea ce implică un grad neașteptat de seriozitate). E clar că ne dorim toți
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
inconsecvență a lor, las-o așa. Nu căuta logică acolo unde este spontaneitate. Ai bucăți de jurnale, frânturi de povestiri, fragmente din alte romane, dialoguri neterminate și chiar niște firmituri de poezie. Romanul natural este intuitiv. Căutam legături simbolice Între capitole, dar am agățat pălăria lui Indiana Jones la loc În cui. Nu citeam un cronicar. Curgerea ușoară a unor imagini aparent neconectate Între ele aduce aminte de curgerea replicilor seci din Spuma zilelor a lui Boris Vian. Sincer, și eu
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
trup, la rândul său, Îndumnezeiește credincioșii prin unirea cu ei când este primită (primit) prin Sfânta Euharistie<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, p. 233. footnote>. Când se Întoarce la Euharistie În capitolul 37 al Marelui cuvânt catehetic, Sfântul Grigorie extinde Îndumnezeirea trupului lui Hristos prin Întrupare la restul omenirii, Într-o manieră similară, prin acțiunea Euharistiei. Uniunea divinului Și umanului În Hristos conferă trupului credinciosului viață adevărată. Sfânta Euharistie operează ca o
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
dar paradoxal apropiate) tocmai de distanța spațială creată de spectatori - scenă reluată invers: Întrebărilor ei către el Îi răspunde vocea conștiinței Ei, reluată de el și apoi, spre final, nelămuririlor Ei răspunsându-i glasul ei și abia apoi el. La același capitol al plusurilor aș semnala și existența unor planuri multiple, valorificarea potențialului melodramei, dar și al pamfletului (intervențiile siluetelor caricaturale ale rudelor Ei), infuzia de comic menită a potența dramatismul, dar și a conferi o imagine netrucată asupra realității meschine. Și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
de evanghelizare, lămurită pe larg de către Petru Înaintea comunității de la Ierusalim. Botezul este administrat fără ca lui Corneliu și membrilor familiei sale să li se ceară circumcizia. Petru subliniază această deschidere universală și În „conciliul” la care se face referire În capitolul 15 din Fapte. Raportul cu neamurile se schimbă, Întrucât cei care le aparțin Încetează a mai fi socotiți persoane necurate, care se cer evitate și alături de care nu se poate mânca. Momentul În care Petru intră În casa lui Corneliu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
în tabloul 1, corespunde încolonării rândurilor), pe criteriul unei scalări intuitive (între două stări extreme, inconturnabile), referite însă și propriei experiențe de autor. Numerotarea (cu cifre arabe) am făcut-o începând cu zero, atât în tabloul 1 cât și pentru capitolele din text. Literar, am intitulat fiecare capitol prin termenii cei mai sugestivi, conform aspectului de temporalitate al fiecărui stadiu. 0. Timp gol (insubstanțial) = aspectul în care OS este decondiționată de specificitatea mediului-atribut al ei (timpul), al cărui conținut nu are
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
criteriul unei scalări intuitive (între două stări extreme, inconturnabile), referite însă și propriei experiențe de autor. Numerotarea (cu cifre arabe) am făcut-o începând cu zero, atât în tabloul 1 cât și pentru capitolele din text. Literar, am intitulat fiecare capitol prin termenii cei mai sugestivi, conform aspectului de temporalitate al fiecărui stadiu. 0. Timp gol (insubstanțial) = aspectul în care OS este decondiționată de specificitatea mediului-atribut al ei (timpul), al cărui conținut nu are forță de atracție. Rămânând acursivă temporal, OS
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]