3,744 matches
-
5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. OLIVOTTO, Alexandra. Un jurnal, o stare, o metodă. În: România literară, 33, 2-8 aug. 2000, nr. 30, p. 6. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. PATRAȘ, Antonio. Au și cărțile soarta lor. În: Adevărul literar și artistic, 9, 11 apr. 2000, nr. 513, p. 5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. PETRESCU, Lăcrămioara. Un scriitor necunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. PATRAȘ, Antonio. Au și cărțile soarta lor. În: Adevărul literar și artistic, 9, 11 apr. 2000, nr. 513, p. 5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. PETRESCU, Lăcrămioara. Un scriitor necunoscut? În: Jurnalul literar, 11, 2000, nr. 3-6, p. 29. Despre Ion D. Sîrbu și volumul Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. BADEA, Dan C. Jurnal de exil în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
p. 5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. PETRESCU, Lăcrămioara. Un scriitor necunoscut? În: Jurnalul literar, 11, 2000, nr. 3-6, p. 29. Despre Ion D. Sîrbu și volumul Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. BADEA, Dan C. Jurnal de exil în Isarlâk. În: Luceafărul, 14 mart. 2001, nr. 10, p. 10. Elvira Sorohan. I.D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. BARBU, Marian. Oricând despre rădăcinile culturii românești. În: Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Despre Ion D. Sîrbu și volumul Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. BADEA, Dan C. Jurnal de exil în Isarlâk. În: Luceafărul, 14 mart. 2001, nr. 10, p. 10. Elvira Sorohan. I.D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. BARBU, Marian. Oricând despre rădăcinile culturii românești. În: Dacia literară, 12, 2001, nr. 41, p. 47-48. Elvira Sorohan. Introducere în istoria literaturii române. Iași: Editura Universității "Al.I. Cuza". PATRAȘ, Antonio. O nouă lectură a unor texte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
conotații, cu un limbaj care, supus interpretărilor subtile, promite să dezvăluie (sub)înțelesurile din adânc, tâlcurile "camuflate", care deci încă mai poartă "mască". Pentru că e crezul analistei "Un text spune și ceea ce nu spune" (Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv), așa încât "Trebuie înțeles ceea ce nu se spune în ceea ce se spune" (Singurătatea scriitorului). Exploratoarea se avântă în pădurea de simboluri ca într-o selva oscura, convinsă că nu se va rătăci în desișurile de încifrări câtă vreme are cu sine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
București, 1982), Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu (Editura Minerva, București, 1984), Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești (Editura Junimea, Iași, 1995), Introducere în istoria literaturii române (Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1997), I. D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv (Editura Junimea, Iași, 1999), Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (în colab., Editura Junimea, Iași, 2000), Singurătatea scriitorului (Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2004), G. Călinescu în autoportret. Câteva lecturi în palimpsest (Editura Timpul, Iași, 2007), Salon literar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
principiile fundamentale de funcționare a fenomenului literar, reductibile în ultim resort la câteva constatări de bun simț privind necesitatea criticii fără de care literatura devine o marfă ca oricare alta, lipsită de relevanță estetică. Departe de a fi un spirit conservator, captiv în prejudecăți de tot soiul, Elvira Sorohan manifestă o vie curiozitate pentru nou, lecturile din autorii actuali întărindu-i convingerea că literatura nu a involuat, dar a căpătat o configurație aparte și un rol marginal în viața oamenilor, sub impactul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de forță ale tabloului personalității "accentuate". Pe de altă parte, în conjuncția dintre spiritul "sub vremi" și o componentă tragică a destinului, în "revolta spiritului ne-atârnat" și expresia ei învingătoare, în pofida a toate. I. D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv, Editura Junimea, Iași, l999, Singurătatea scriitorului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004, Călinescu în autoportret, Editura Timpul, Iași, 2007, reunesc reflecțiile profunde asupra acestor personalități, subiecte de elecțiune spirite afine, fără îndoială. "Schimbare de structură", cum este anunțat în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de a obține o stabilizare a prețului materiilor prime, au eșuat pe parcursul anilor '80, foarfecele prețurilor acționînd în continuare în defavoarea acestora din urmă. O altă caracteristică a comerțului internațional este aceea că el se transformă într-un comerț tot mai "captiv", în sensul că o parte tot mai mare a schimburilor internaționale se efectuează între filiale ale firmelor multinaționale, comerțul internațional devenind astfel, parțial, o "problemă internă" a marilor firme. 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR 19.2.1. Avîntul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
concurenților și consumatorilor (a se vedea revoluția tehnologică începută de Apple). 19.2.3. Efectele internaționalizării producției Efectele internaționalizării producției pot fi: a) efecte asupra legilor pieții. O treime din comerțul internațional fiind un schimb intern al firmelor internaționale (comerț "captiv"), el scapă legilor pieții. b) efecte asupra diviziunii internaționale a muncii. Se asistă la valuri de delocalizări ce au bulversat diviziunea internațională tradițională a muncii, precum și ierarhia dintre țările internaționalizate. Noile țări industrializate au avansat pe poziții fruntașe în anumite
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
au scos ochii arhitecților!) Mîinile se sfiau să le-ntîlnească pe-ale tale Nu simțeau solzii lucrurilor cu destin încheiat Făceau confuzie și cînd erau atinși boboci pedepsiți de smoală Cu greu desfăceau nodurile rîului Neva la ridicarea podurilor basculante Cerbi captivi încă prevesteau furtuni cu dirijori tineri Din stolul petrecut de brațele mele n-a ajuns nici o pasăre Era mileniul cu vineri Iarba Iarba necosită s-a uscat în picioare Părea numele strigat pe jumătate în Nopțile Albe petrecute în Sankt
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
mândrie națională. Un popor a cărui cultură a fost distrusă rând pe rând de chinezi apoi de japonezi, ale cărui manuscrise au fost jefuite de soldații francezi, englezi sau americani, se luptă astăzi să-și recupereze, prin tribunalele internaționale, memoria captivă În marile muzee ale lumii. Și odată recuperate manuscrisele devin sursă de inspirație pentru scriitori, regizori, autori de manuale școlare. Da, mândria de a fi coreean se manifestă astăzi documentat, dar această manifestare nu ar fi fost posibilă dacă de-
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
Pot exista mai multe tipuri de clientelă 99: • clientela atrasă consumatorii care se adresează aceluiași comerciant în virtutea obișnuinței și pentru încrederea ce le-o inspiră; este independentă de existența unui contract de aprovizionare încheiat cu agentul economic respectiv; • clientela angajată (captivă) totalitatea persoanelor care au încheiat cu comerciantul un contract de aprovizionare stabilind între ei legături de constante; • clientela derivată privește situațiile complexe ivite îndeosebi în marile magazine unde datorită multitudinii de standuri un distribuitor poate să beneficieze de fluxul de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Trebuie remarcată totuși diferența între sfinxul paciurian în consonanță cu Zeul Războiului, sculpturi între care se stabilește un spațiu de rezonanță, și monumentul Eminescu, unde figura eminesciană nu mai respectă datele realității, ci se reflectă în dinamica expresivă a personajelor captive în blocul care servește drept piedestal. În primul caz, figura eminesciană se detașa prin forța gândirii ca simbol al cunoașterii, Sfinxul, dar și ca geniu apoteozat malefic, Zeul Războiului. Pe filiera comentariului dantesc rodinian, geniul apare în dimensiunea sa damnată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de rudenie, ca între creator și creația sa. Este totuși acesta o pradă a lor, își devorează, sufocă ele creatorul? Reușește el să le materializeze suficient sau rămân la stadiul amniotic al unor făpturi fluide, evanescente? Paciurea reda condiția artistului captiv al propriilor fantasme creatoare, asaltat de propriile sale idei-ficțiuni-vise (chimere), sau poate se reprezenta pe sine în mijlocul propriilor sale creații insuficient gestate, aflate în stadiul inconsistenței fantasmale, in statu nascendi. Mai există un desen inedit cu himere (vezi planșa 1
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare de la medalioane în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Europa anunța zori noi pentru principiile democrației. "Monarhia este doar un balon de săpun, un artificiu de curte pentru a face rost de bani", nota el, admițînd că puterea pompoasă și avară de bani a monarhiei încă mai ținea lumea captivă într-o cușcă a războiului și a zvonurilor de război. "Sînt oameni în toate țările", continua el, "care-și cîștigă existența prin război și prin menținerea certurilor dintre națiuni". El insista, totuși, contra acestui curent, că cetățenii tuturor națiunilor, uniți
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în Epistola din 1678 adresată Doamnei de Montespan. Arta fabulei devine "farmec" destinat plăcerii, amuzamentului. Importanța subiectului constă mai mult în plăcerea textului decît în utilitatea moralei: Este chiar un farmec: el face sufletul atent, Sau mai degrabă îl ține captiv, Legîndu-ne de povestiri Care ne conduc inimile și mințile, după bunu-i plac. Trebuie să legăm această insistare de finalitatea epistolei cu dedicație: s-a construit o paralelă între farmecul binefăcătoarei și cel al fabulei. Obiectivul moral a cedat locul unui
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
maimuța goală (sintagmă prin care Desmond Morris se referă la oameni) o grădină zoologică, adică un spațiu artificial, constrângător, dar care îi conferă siguranță și confort: Nu trebuie să comparăm locuitorul orașului cu un animal sălbatic, ci cu un animal captiv. Animalul uman modern nu mai trăiește în condițiile naturale ale speciei lui. Capturat, însă nu de vreun colecționar, ci de propria sa inteligență sclipitoare, s-a aruncat singur într-o uriașă menajerie agitată, unde este într-un pericol continuu de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se oprește la simptomele nihilismului, la disoluția valorilor și la pierderea de substanță, dar nu îi explică logica mai profundă. În fond, Jünger rămâne prizonierul nihilismului însuși. Concluzia și judecata lui Heidegger sunt peremptorii: Tentativa de a traversa linia rămâne captivă unei reprezentări care aparține cadrului în care domină uitarea ființei. Și de aceea aceasta se exprimă folosind conceptele fundamentale ale metafizicii (formă, valoare, transcendență)180. Înainte de a dori să depășească nhilismul, pentru Heidegger este absolut necesar să-i surprindă esența
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
miraculum est homo", scrie Pico della Mirandola în celebrul său discurs Despre demnitatea omului (De hominis dignitate, 1486), întrucât nu are "nihil proprium", și este așadar "indiscretae opus imaginis": "o lucrare cu formă nedeterminată". În vreme ce oricare altă ființă este ținută captivă în interiorul unei esențe predefinite, omul este "sui ipsius plastes et fictor" și trebuie să se descurce singur: Omul este un animal cu o natură variată, multiformă și schimbătoare" (homo variae ac multiformis et desultoriae naturae animal), este un cameleon care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apropie pe cei doi (discipolul și mentorul) este convingerea că gnosticismul este “în esență, o modalitate de gândire optimistă”, în sensul că omul se naște “liber” “într-o împărăție transcendentă” (spre deosebire de existențialiști, care afirmau că omul este în esență un captiv întraceastă lume). Narhaniel Deutsch este de părere că ceea ce l a apropiat pe tânărul Culianu de eans gonas ar fi fost statutul amândurora de refugiați, identificându-se “cu figura gnostică centrală” cunoscută drept “Omul străin”/ “Străinul”, amândoi având parte de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
un anume tip de discurs "de aparat", în descendența directă a discursului oficial de plenară, nu e rezultatul unei simple inerții. În ultimă instanță, tocmai absența oricărei inventivități și extraordinara banalitate a discursului i-au asigurat un electorat fidel, chiar captiv. Capacitatea lui Ion Iliescu de a adapta unui nou context stereotipurile limbii de lemn care, vreme de patru decenii, fusese limba oficială a puterii politice a generat un discurs extrem de adecvat unui electorat puțin educat, pe care această tradițională monotonie
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acestui partid, în frunte cu Ion Iliescu, alături însă de care participă activ nu numai personaje de rangul al doilea, ci chiar Petre Roman înainte de divorțul de Iliescu, se dovedesc interesați exclusiv de conservarea cu orice preț a unui electorat captiv, majoritar concentrat în zonele monoindustriale și rurale din Moldova, Muntenia și Oltenia 65. O lectură retrospectivă a evenimentelor ne poate îndemna să ne întrebăm dacă violențele care izbucnesc după nu mai mult de o săptămână la Târgu-Mureș nu vor fi
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
încă din 1990, dar direcția lor nu era prea clară, ritmul lor s-a dovedit absolut inconstant, dictat de interesele nemărturisite ale viitoarei oligarhii și de obsesia mioapă a puterii politice care dorea să-și păstreze cât mai mult electoratul captiv din marile întreprinderi de stat. Subvenționate de bugetul scheletic și jefuite fără rușine de directocratura creatoare a întreprinderilor-căpușă care sifona în interes privat fondurile publice alocate de stat, marile uzine cu care se mândrea cândva Ceaușescu agonizau fără investiții, fără
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]