1,036 matches
-
că, făcând eu 2 dughene cu pivniță de lemn pe locul mănăstirii ci iaste... pe Podul Vechiu, cu zapis de tocmală ca să dau chirie locului pe tot anul câte cinci ocă de ceară; și trecând la mijloc 3 ani în carii s-au făcut 35 lei, câte un leu ocă de ceară, și nedându eu nici un ban chirie... m-au apucat cu judecată ca ori să plătesc... ori să ies din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Basarab sau îndreptarea legii, tipărită la Târgoviște în anul 1652, cuprinde și texte prin care sunt înfierate diferite tipuri de vrăjitori. Aici se fac referiri și la vrăjitori cu puteri 264 Ordine și Haos meteorologice. Iată pasajul care mă interesează : „Carii urmează obiceaiurile păgânilor și vrăjilor... și carii se dau la ceia ce poartă urșii, sau alte hieri cătră batjocura și rătăcirea celor mai proști... și celora ce spun neamul omului și carii cred vrăjitorilor, fărme- cătorilor și celor ce să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chiamă gonitori de nori, poruncit-au de aceștea sfântul săbor șase ani să cază” (57, p. 306). în legătură cu acest text, merită să fac câteva precizări. Majo- ritatea vrăjitorilor sunt definiți și denumiți prin acțiunile magice pe care le efectuează : „cei carii cheamă dracii”, „cei carii citesc stelele”, „cei ce poartă baiere”, „cela ce varsă ceară sau plumb” etc. (57, p. 185). În schimb, în cazul care mă interesează, formula utilizată este ușor, dar esențial diferită. În locul formulării uzuale (de tipul „cei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poruncit-au de aceștea sfântul săbor șase ani să cază” (57, p. 306). în legătură cu acest text, merită să fac câteva precizări. Majo- ritatea vrăjitorilor sunt definiți și denumiți prin acțiunile magice pe care le efectuează : „cei carii cheamă dracii”, „cei carii citesc stelele”, „cei ce poartă baiere”, „cela ce varsă ceară sau plumb” etc. (57, p. 185). În schimb, în cazul care mă interesează, formula utilizată este ușor, dar esențial diferită. În locul formulării uzuale (de tipul „cei ce gonesc norii”) se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stea ascunsă pe veci! Ținându-se de mână, parcă înlănțuiți în durerea lor, bat la o ușă, o singură ușă pe care o cunoșteau... Veche, căptușită pe alocuri cu piei de oaie împotriva vântului, cu lemnul de acum mâncat de carii, cu un ivăr prins în câteva cuie ruginite și scârțâind parcă a jale, ușa se deschide cu greu în fața micuților. ... doi băieți și o fetiță: 12, 8 și 6 ani... ... și o bătrână micuță, îmbrăcată în negru, cu broboada acoperindu
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
se stinge încet-încet - din cauza fumului industrial, a vaporilor de benzină, din cauza uzurii în timp. Noaptea, umiditatea intră în porii pietrelor, cristalizează acolo, îmbolnăvește piatra; dimineața, când soarele arde orașul, picăturile microscopice de apă se evaporă și lasă în pori goluri, carii, caverne minuscule. Colții de fier, de mult bătuți în marmură, ruginesc. Vin peste cariatide nori de praf, vânturi sărate, boli și ierburi abundente, serviciile de anastiloză fac radiografii ale pietrei, tubaje, analize. Pe urmă sunt avioanele cu reacție care fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ceva care abia pâlpâie, pentru a dispărea imediat: mucegaiul negru de pe un perete de beton, lemnul zgâriat al picioarelor unei bănci de școlar, tavanul unei Încăperi lungi și Întunecoase, o pânză, o masă cu tăblia Într-atât de roasă de carii, Încât, dacă Își plimbă degetele pe ea, nu dă decât de găuri. Ar mai fi și unele sunete. Ploaia pe un acoperiș de tablă zăngănind ca niște cuie scuturate Într-o uriașă cutie de tinichea. și un soi de murmur
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
care începuse a sfârâi veselă, turnară mai mulți pumni de fasole, puțină sare, câteva drame de untdelemn și le îndemnară pe fete să întrețină focul, dacă sunt zorite din vreo pricină. Foamea scurma cu strășnicie în stomacurile calangiilor, asemenea unor carii nesătui, care rod neostoit până și în lemnul tare de stejar. Bărbații în putere și flăcăii se străduiau să ridice corturile, dar mirosul de fasole, care le gâdila nările, îi făcu să-și abandoneze pentru un moment lucrul. Ziua se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vom găsi pe Popa... stai liniștit, n-o să dureze mult! Will Smith își stinse trabucul, își aruncă ochelarii de soare la coșul din celălalt capăt al biroului, se apropie de oglinda în spatele căreia stătea doamna Popa și își privi o carie. Ei bine, el are tot timpul din lume. El are totul sub control. El are pistele lui. * Mariana murea încet de rușine. * Contesa își privi chipul în oglindă. Un firicel de păr moale și blond îi crescuse deasupra buzei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
la chipul meu, dar am privit cu stupoare golul din perete unde cândva fusese o oglindă. În cameră era plăcut și liniște, se vedea bine că de mult nu fusese renovat, pereții erau murdari pe la colțuri, tocurile ușor mâncate de carii, perdelele galbene, iar draperiile și cuvertura, cu firele trase. Am deschis geamul și m-a întâmpinat o priveliște minunată: un verde cald al ierbii cufundat în albastrul lacului printre frunze de toate culorile sub cerul senin ca o mătase fină
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
împreună. Înainte mătușa locuia într-o casă spațioasă și veche. Avea covoare roase și mâncate de molii ca și viața ei. Acolo se păstrau amintirile cu bunicii mei, nu în albume, ci în găurile din perdele și în mobila cu carii pe la colțuri, în mirosul de naftalină și de aer închis. Mătușa se obișnuise să stea singură, mie mi se păruse o nebunie la început, apoi nu mi-a mai păsat. Mătușa se scula în fiecare dimineață cu noaptea-n cap
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
potop, În satul ei omenirea pierea de la sine. Se stingea ca un foc spuzit. Prin urmare, nu mai era nevoie de nici un fel de potop, de nici un fel de Noe sau de arcă, satul se ducea de râpă, măcinat de carii nevăzute zi de zi. Totuși, de ce-i era teamă Mașa nu scăpă. Pe neașteptate, Extraterestrul, care părea ușor abțiguit, se ridică de pe scaun și se apropie de canapea. Mașa dormise prost, răsucindu-se de pe o parte pe alta, astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
după ce vâlvătaia se stinse, se târî pe furiș, pitindu-se sub scrum. Zadarnic Oliver trase clopotele și bătu toaca, adevărul ultim rămase neclintit la locul lui, intrând În fiecare slovă veche, În fiecare literă, ca Într-o măsea afectată de carii, unde Își făcu sălaș, pregătindu-se să pătrundă până-n carnea și măduva Învățăturii lui Iisus; În schimb, starețul Pahomie și enoriașii ce se rugau În schit, simțind miros de lemn Încins, năvăliră cu mic, cu mare În clopotniță, și, smulgându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Golul e totul. Sunteți de-acord?” Într-o oarecare măsură, Întrebarea Îl interesa pe Noimann. Unoeri era pătruns de aceleași frământări. „Cum să vă spun, golul Își are și el importanța sa...” „Păi sigur că da, gândiți-vă numai la carii, la golurile din măsele... Apoi la această gaură ivită În picior... Acolo sălășluiește o parte din răul care vă bântuie...” „Și cealaltă parte?” Noimann transpiră din nou. Mușchii i se Încpordară de la sine. Ceva dinlăuntrul lui Încerca să iasă afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a lansat de curând o pastă de dinți care reconstruiește smalțul dinților. Pasta respectivă acoperă dinții cu un strat de calciu lichid, mineral, care se regăsește În proporții crescute În smalțul dentar, ajutând astfel la regenerarea smalțului afectat. Calciul sigilează cariile și protejează dinții de durere, prin blocarea tuburilor dentare...” Ce s-ar Întâmpla dacă În locul calciului lichid s-ar folosi fosfor? Poate că a sosit timpul ca omenirea să-și schimbe concentrația de calciu din organism cu un alt mineral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nu-l mai credea nimeni și atunci a trebuit ca zapisul prin care dădea casele lui Ștefan să fie „făcut denainte sfinții sale părintelui mitropolitului și a altor părinți arhierei și denaintea a boiari mari și a altor oameni buni carii mai gios sunt iscăliți”. Altfel cine-l mai lua în seamă? Nu știu cum, dar Ulița Mare parcă a pus stăpânire pe noi. Abia mai facem din când în când câte un pas doi. Și asta pentru că nu există loc unde să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
gherahul”. Numai că cei de la „biserica ungurească, nu ședeau cu mâinile în sân, ci își adunau dovezi în favoarea lor. Chiar a doua zi după „jaloba gerahului”, deci la 10 iunie 1777, niște mahalagii sunt puși să mărturisească: „Adică noi, aceștie carii mai gios ne-am iscălit numile și ne-am pus degitile, făcut-am adevărată și încredințată scrisoare noastră la mîna sfinții sale părintelui prefect Iosîp Martinoti pentru locul ce esti pe Ulița Mare...căci moșii și părinții noștri aice au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
noi am șezut și în dughenile ce s-au făcut pe acel loc și chirie am dat besăricii ungurești și pe alții niciodată n-am apucat nici am văzut să se amestice la acel loc”. Iaca și câțiva din cei „carii mai gios” s-au „iscălit numile” și și-au „pus degitile”: „Eu Magda fămei de 80 ani, martură; eu Safta fămei de 70 de ani, martură; eu Șeina jidoavcă, mărturiesesc că de la vreme cutremurului celui mare am apucat stăpînindu-să acel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
domnul nostru Duca vodă,...n-au vrut să-și lase moșia socru-său,...să fie vîndută altor oameni streini,...s-au tocmit cu Paraschiva...și i-au întorsu banii... Iar noi, egumenul Macarie și cu tot săborul...cu banii aciia carii am luat...am dat de-am cumpărat loc iar sfintei mănăstiri de am lărgit locul chervăsăriei carea noi o am făcut, de iznoavă, chervăsărie nouă”. După cum am mai vorbit, unele mănăstiri au chervăsărie proprie. Băgat-am de seamă, părinte. Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
măriei sale...pentru locul ce leau dat vodă Rareș și cu doamnă-sa Ileana în capul Târgului din Sus, despre Zidiu. Deci măriia sa vodă...au trimis pre noi, vornicii de poartă...și am strânsu oameni buni și vecini dinpregiur bătrâni carii au știut pre unde le iaste locul lor cel de danie de la Pătru vodă Rareș... Deci acești oameni buni...au purces împreună cu noi pre unde au știut ei și s au socotit ei...și au pus și stâlpi...Așe s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
te umfli în pene, însă, citește ce se spune în hrisovul din 1 februarie 1696 (7204).” Numai să-l deschid și am să citesc...Uite ce scrie, părinte: „Io Antioh Constantin (Cantemir) voievod...Scriem, la boieri și la toți slujitorii carii veți îmbla...cu ce fel de slujbe aicea, în târgu în Iași și la ocolul târgului. Dămu-vă știre tuturor pentru preutul unguresc...ce iaste la biserica ungurească,...și doi dascali...și doi țârcovnici...și doi argați...Iată domnia mea m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din iulie 1733 (7241), îl ai gata tălmăcit de mine.” Cam ce spune vodă în acel hrisov? „El hotărăște să dea „pentru sfânta biserică Săhăstrie cari este făcută de iubit fratele nostru, domnia sa Grigori vodă carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor,...la care lăcuind călugărași și pentru chivernisala călugărașilor și deschiderea acei biserici am socotit domniia mea și...am miluit ace sfântă biserică: de la beciul gospod și câte o giumătate di vin de triidzăci vedre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vin de triidzăci vedre de la pivnița gospod. Așijderi și din vama mare să li să de câte o ocă di undilemnu pe lună și câte o litră tămăi pe lună, peste tot anul.” Ce știu sigur este faptul că „Săhăstria ...carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor”, este Schitul lui Tărâță, părinte. „ Asta așa-i. Da’ spune-mi repede, dacă poți, cât vin primeau călugării de Sihăstrie într-un an „de la pivnița gospod?” Să socotim, părinte. Dacă o vadră are zece
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fieștecând doi oameni suiulgii pe treaba aceasta, stătători și neschimbați de la slujba haznelii. Și drept aceea, acum, într această dată, aflata-am domniia mea a fi harnic de această slujbă...doi oameni streini arnăuți, anume Dima și Costandin, frate Dimii...carii, de câțiva ani...să află purtători de grijă haznelii... Și...m-am milostivit...și am așezat slujba haznalii și mai cu temeinică stare, ca să rămâie amândoi statornici și neschimbați în toată vremea vieții lor, și de dajde să fie în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
struguri, altfel nu rămâneam în facultate, am învățat Proust, am luat iod când cu Cernobâlul. N-am stat în casă, nu mi-a căzut părul, am furat Pif-uri și pixuri și bile de sticlă de la tipografie, dacă n-aveam o carie, m-ar fi pupat Ceaușescu când a venit la Iași, analizele erau bune, aveam sângele curat. Au dărâmat de tot școala și brutăria și casa Nadiei, n-am mai mâncat de-atunci pâine de-aceea neagră și nici covrigi rumeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]