1,163 matches
-
stâncă abruptă (la mal), versant, povârniș, coastă (aridă), râpă; morman, grămadă, maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna etc. Prima parte a cuvântului Ar-deal are la fel baza l/r pe care o identificăm în lat. alo „a face să crească“, ara „altar“, vgr. airo „a ridica
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
București, 57 Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare, 102 cărăruică, 103 a căta, 194 către, 46 a se cățăra, 195 câț!, 194 ceapă, 95 ceh, 52 cer, 105 cerc, 98
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Eminescu, Radu D. Rosetti, Un uitat: Haralamb G. Lecca. Publicația mai cuprinde un „Caleidoscop literar”, cu scurte prezentări ale materialelor literare apărute în alte reviste, cugetări, anecdote, poșta redacției, anunțuri. Mai pot fi consemnate însemnări diverse de Nicolae Graur, N. Carpen, M. Suciu-Sibianul, V. Modorcea-Ossian. T.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288728_a_290057]
-
mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia ajung la 500 mm. Din această cauză, s-a apreciat că fostul județ Fălciu făcea parte dintre ținuturile secetoase ale țării. Vegetația, specifică dealurilor și podișurilor, este reprezentată prin stejar, frasin, carpen, paltin, ulm, măr, păr etc. În partea răsăriteană, pe dealurile mai joase de pe ambele maluri ale Văii Prutului, se identifică ușor cernoziomul negru. În Evul Mediu, ținutul Fălciu, parte a Moldovei, deși era unul din cele mai mici ținuturi ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ale locuitorilor din mahalalele târgurilor din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care se păstrau pe crestele dealurilor au fost tăiate după 1949, când toate pădurile au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și din ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de jos până sus cu verdeață, e cu parter, etaj și o mansardă. Ferestre multe și mari, obloane date de pereți. Livadă la nord, o pajiște netedă, asemenea unui covor persan, în partea de est. Alei pitorești de plopi și carpeni deschid o priveliște adâncă, învăluită într-o ușoară pâclă, în care vezi sclipind la soare un viaduct întins peste râul Garonne. În depărtare, la limita ținutului Landes, o linie de chiparoși limitează podgoriile domeniului. Vizităm casa scriitorului în grupuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dispărut, totul strălucește, totul e nou, fidel reconstituit, și această ambianță lustruită îți amintește că participi la o înscenare. Urc într-un turn să contemplu împrejurimile: râulețul Nogat, cârdurile de gâște, pașnicele căsuțe țărănești de pe celălalt mal, șoseaua flancată de carpeni și câte mai implică un peisaj rustic, desolemnizat, plasează castelul în derizoriu, cu întreg trecutul său fabulos, zbuciumat și sinistru. Un loc în care poți avea cel mult o aventură de weekend, pastișată după filmele horror, de duzină. Marienburgul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu un lemn de 12 pași? Îl lésé jos și merse mai departe. Vézu printre copaci drumul préfos și lanul de grîu, verde, mișcîndu-se că o apé stranie și se Întoarse Înapoi. Bétu cu muchea toporului Într-un copac de carpen și-l dédu jos cu ferestréul. Șasa rupea brebeneii și-i fécea grémezi, pe care le aducea pe urmé la sac, céci Îi era lene sé care sacul dupé el. Fécu așa mai multe grémezi și Începu sé le care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o grémadé de brebenei și se duse s-o ducé la sac. Se gîndi Întîi sé-și aminteascé unde-i sacul. „Dar n-are cum sé fie aici sacul!”, Isi zise Șasa și porni sé-l caute prin pédure. Culcé lemnul de carpen jos și-l mésuré cu pasul. Șaptesprezece pași și jumétate, bolborosi Nicolai Arsenievici. Se așezé pe lemn și scoase o țigaré. Își Închipui o scaré lungé de frasin, netedé și albicioasé, pe care o rezema de copaci și de case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Lui Șasa i se péru prea mic nucul acela, nici n-avea rost sé strice un nuc, mai bine se duce În pédure și smulge un copac mai gros. Își lué sacul și se opri În marginea pédurii, lîngé un carpen mai Înalt. Îl lovi de doué ori cu mîna și feri din jur frunzele moarte cu piciorul. Dacé smulge un copac că acesta este mare de tot. Poate sé se ducé la rézboi. Își Închipui copacul résturnat cu rédécinile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
umbra sa. În vatră mai erau ceva lemne, câteva crăci groase și lungi. Ariald a ales două și le-a lovit de o piatră ca să se vadă cât de tari sunt și ca să cadă bucățile atinse de foc. Erau de carpen tare și aveau la vârf un fel de crăcan. Mi-a dat una, spunând: - Ia să vedem ce știi să faci, fetițo! În ciuda tuturor reținerilor, din mândrie nu m-am mai stăpânit. Am crezut că-l iau prin surprindere, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
omului n-a contribuit la ele decât tăind alei capricioase pe flancurile stâncilor sau peste pantele lor rapide. Există două până la trei etaje de promenade de fiecare parte a văii; scăldătorii se rătăcesc pe alei răcoroase mărginite de cireși, de carpeni mici, de stejari, de fagi, în mijlocul unei vegetații luxuriante. Mai sus, brazii și alte varietăți de conifere acoperă aceste bolți cu întunecoasele lor cupole, dominate la rândul lor de imensele blocuri îngrămădite pe vârful înzăpezit al munților. Din loc în loc
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
z.silvost.-se.go.; L7T6CXUXRXNX; Querco - Fagetea, Aceri - Quercion, Me., Md., In., De. FAM. BETULACEAE *Alnus incana (L.) Moench (Arin alb) - Ph., Eur. Frecv., se.go.-e.bo.; L6T4C5U7R8NX; Alnenion glutinoso - incanae, Fraxinetalia, Me., In. FAM. CORYLACEAE *Carpinus betulus L. (Carpen) - Ph., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T6C4UXRXNX; Lathyro - Carpinion, Prunetalia spinosae, In., De. *Corylus avellana L. (Alun) - Ph., Eur. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T5C3UXRXNX; Rhamno - Prunetea, Querco - Fagetea, Al., Me., In., De. SUBCLASA CARYOPHYLLIDAE ORD. CARYOPHYLLALES FAM
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
în vedere faptul că în zona studiată formațiunile vegetale ierboase predomină în poienile luminate și la marginea formațiunii lemnoase. În același timp, deși vegetația forestieră ocupă suprafața dominantă, datorită caracteristicilor ecologice ale pădurilor de fag, în amestec cu stejar și carpen, plantele de umbră sunt mai slab reprezentate. din punct de vedere al indicelui T (temperatura), majoritatea speciilor sunt plante caracteristice unui climat temperat. indicele de continentalitate (C) relevă dominanța speciilor de tip suboceanic C3 - 32,98 % și C4 - 18,2
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
esențe parfumate, lumânări simple și aromate, ambalaje pentru cadouri și altele. În curând unitatea se va aproviziona și cu produse cosmetice. Programul de funcționare al magazinului: de luni până vineri între orele 10-19 și sâmbăta de la 10 la 17. CAMELIA CARPEN Uși pentru garaj l De producție germană În incinta Centrului Comercial „Terra (str. Ialomița nr. 66) și-a început activitatea S.C. „Art Mega Con 2000“ ce oferă uși de garaj marca „Normsthall“. În calitate de distribuitor al firmei germane „Normsthall“, magazinul comercializează
Agenda2003-4-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280619_a_281948]
-
plutitoare, tablouri, corăbii decorative, suporturi pentru instrumente de scris, vaze din sticlă sau ceramică și altele. Comenzile care se preiau telefonic trebuie să fie în valoare minimă de 400000 de lei și se pot obține la tel. 474 475. Camelia CARPEN Acqua, Kuadra, Trend... l Mobilier de baie la „Arthema“ Cunoscut producător local, firma „Arthema“ va lansa pe piață, cu ocazia târgului „Construct Expo“ (ce va avea loc la „Romexpo“ București în perioada 11-15 mai a.c.), trei linii de produse de
Agenda2005-19-05-1-comert () [Corola-journal/Journalistic/283654_a_284983]
-
alimente preambalate, legume și fructe proaspete, articole de unică folosință, produse pentru curățenie și altele. Clienții vor putea face cumpărături și cu tichete de masă sau cu credit carduri. Unitatea va avea program de funcționare zilnic între orele 6-22. C. CARPEN Catering l Cu meniu divers Restaurantul „Harold’s” din Timișoara, situat pe Aleea Studenților nr. 17, cunoscut în special pentru preparatele specifice bucătăriei chinezești, dar nu numai, și-a diversificat oferta, clienții având posibilitatea de a alege dintr-o mare
Agenda2005-29-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283943_a_285272]
-
și băuturi, teren de minifotbal ce se închiriază la tariful de 100000 de lei/oră; un bilet de intrare costă 10000 de lei pentru copii și 20 000 de lei pentru adulți; baza are program zilnic între orele 9-22. CAMELIA CARPEN Lucrări de tâmplărie l Cu profile PVC și geam termopan Specializată în lucrări de tâmplărie cu profile PVC și geam termopan, S.C. „Easteuro Fastimpex“ a deschis în cursul acestei săptămâni cel de-al treilea show-room propriu, în Piața Maria, pe
Agenda2003-18-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280970_a_282299]
-
ornamentale are un efect optic inedit. Persoanele interesate pot obține informații suplimentare la telefon 194 197 sau 194 196. Programul de funcționare al societății este de luni până vineri între orele 7,30-16 și sâmbătă de la 8 la 13. CAMELIA CARPEN prin magazine l Magazinul „Daphne“ (str. Alba Iulia nr. 5) comercializează o gamă largă de cosmetice, inclusiv marca „Max Factor“: rujuri - 238 000 - 430000 de lei, pudre - 230000 de lei, tuș de gene - 180 000 de lei, farduri de ochi
Agenda2003-18-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280970_a_282299]
-
caziere fiscale, cesionări de părți sociale între asociații unei firme sau între persoane juridice și altele. Orarul de funcționare al biroului este de luni până vineri între orele 8-16. Persoanele interesate pot obține informații suplimentare la telefon 498 954. C. CARPEN Extindere de spațiu l La Centrul Comercial „Dedrad” Cunoscută timișorenilor în special prin activitatea de lungă durată în domeniul telefoniei mobile, în calitate de dealer „Connex”, societatea comercială „Dedrad” a extins recent spațiul centrului comercial cu același nume amplasat în Piața Traian
Agenda2004-52-04-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283210_a_284539]
-
pat pentru copii sau adulți, la prețuri cuprinse între 500 000 și 1 000 000 de lei. Firma preia comenzi pentru execuția de saltele la dimensiuni și modele cerute de client, iar până la sfârșitul anului practică reduceri de prețuri. Camelia CARPEN Pizza „Kontiki“ l În Calea Lugojului Amatorii de pizza au la dispoziție o nouă unitate specializată în acest domeniu, deschisă de curând în zona Căii Lugojului, pe str. S. Bărnuțiu nr. 39. Unitatea cu o capacitate de 36 de locuri
Agenda2004-52-04-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283210_a_284539]
-
încălțăminte; Magazinul Libellula (Piața Libertății) - până la 50% la încălțăminte; Magazinul Kenvelo (Piața Victoriei) - 50% la confecții pentru adulți; în incinta Centrului Comercial „Terra“ sunt în lucru prețuri mai mici și oferte speciale la unele magazine cu articole de vestimentație. C. CARPEN Magazin specializat „Pompea“ l Al societății „Gittanos Company“ Unic importator al firmei italiene „Pompea“, S.C. „Gittanos Company“ a deschis recent un nou magazin propriu, situat pe str. V. Alecsandri nr. 6. Unitatea a pus în vânzare toată gama de articole
Agenda2005-04-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283316_a_284645]