1,613 matches
-
minim între 1911-1919, însă, în acest caz, variațiile sunt mai moderate, subliniază Alfred L. Kroeber (1919, 253). În mod surprinzător, rezultatele obținute nu-l determină să formuleze concluzii în termeni de cauzalitate. Unii analiști (R. Köning, 1971/1973, 43; M. Carter, 2003, 91; Y. Kawamura, 2003, 17) ai cercetării sale, raportându-se la evenimentele istorice reperate pe parcursul celor șaptezeci de ani la care se referă cercetarea antropologului american, au accentuat că variațiile stilurilor vestimentare pot fi explicate prin războaie, revoluții, invenții
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sunt, cu precădere, ambivalente, prin faptul că acoperă corpul și astfel ajută la inhibarea tendințelor pe care le numim "pudice" și, în același timp, oferă mijloace pentru o nouă și înaltă gratificare a exhibiționismului la un nou nivel" (apud M. Carter 2005, 91). [...] consider că nicăieri ambivalența nu este atât de puternică și de o atât de mare importanță decât în vestimentație. Dacă trebuie să înțelegem motivele care duc la diferitele feluri de îmbrăcăminte, la schimbarea hainelor și la schimbarea atitudinilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
duc la diferitele feluri de îmbrăcăminte, la schimbarea hainelor și la schimbarea atitudinilor față de îmbrăcăminte, va trebui să urmărim constant schimbările acestor două tendințe conflictuale fundamentale, una mândria de a ne expune corpul, cealaltă ascunderea modestă a acestuia (apud M. Carter, 2003b, 85). Se pare că, în discuția de față, diferențele dintre sexe nu sunt atât de puternic simbolizate în culturile primitive ca în condițiile de viață sofisticate și civilizate. Anumite schimbări care s-au petrecut în ultimii o sută de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gust" este efortul suprem la care un bărbat modern poate spera; toată originalitatea și frumusețea în îmbrăcăminte (sau am putea spune nimic mai mult decât gratificarea directă a narcisimului în expunerea actuală a corpului) au fost rezervate femeilor (apud M. Carter, 2003a, 84). Spre deosebire de vestimentația masculină, care tinde către un grad mare de simplitate și uniformitate, moda vestimentară feminină are o traiectorie inversă. Aceasta a evoluat, treptat, către un grad mare de expunere a diverselor zone erogene, susține John C. Flügel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
permisă doar cu prietenii sau cu apropiații, cu persoanele aflate pe același rang social. Astăzi, când concepțiile democratice și libertatea sexuală au triumfat, femeile își expun o mare parte din corpul lor privirii generale (J.C. Flügel, 1930/2007, 132). Michael Carter (2003a, 2003b, 2005), profesor de istorie a artei la Universitatea din Sydney, a întreprins o serie de cercetări asupra vieții și scrierilor lui John C. Flügel, arătând că alte două momente din biografia psihologului britanic sunt importante în evoluția științifică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
doua contribuție la fundamentarea științifică a subiectului a constat în elaborarea unui chestionar ale cărui rezultate vor fi publicate de John C. Flügel în studiul On the mental attitude to present day clothes: report on a questionnaire (1929) (apud M. Carter, 2003a, 101). În acest sens, John C. Flügel poate fi considerat nu numai inițiatorul perspectivei psihanalitice a vestimentației, dar și primul autor care elaborează o tehnică de cercetare destinată măsurării mobilurilor psihologice care îi determină indivizi să adopte un anume
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2006; S. Bruzzi și G. Pamela, 2000; K.K.P. Johnson, S.J. Torntore și Joanne B. Eicher, 2003; V. Steele, 2005; M. Barnard, 2007). Mai aproape de zilele noastre, interesul pentru reconstituirea traseului științific al studiilor modei determină apariția unor noi lucrări (M. Carter 2003; K.K.P. Johnson, S.J. Torntore și Joanne B. Eicher [eds.], 2003; Y. Kawamura, 2004). În acest sens, Michael Carter, profesor de istorie a artei de la Universitatea din Sydney, sesizează că problema acută a studiului dedicat modei vestimentare rezidă chiar în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
M. Barnard, 2007). Mai aproape de zilele noastre, interesul pentru reconstituirea traseului științific al studiilor modei determină apariția unor noi lucrări (M. Carter 2003; K.K.P. Johnson, S.J. Torntore și Joanne B. Eicher [eds.], 2003; Y. Kawamura, 2004). În acest sens, Michael Carter, profesor de istorie a artei de la Universitatea din Sydney, sesizează că problema acută a studiului dedicat modei vestimentare rezidă chiar în identificarea genealogiei subiectului și își construiește structura cărții Fashion Classics from Carlyle to Barthes (2003a), referindu-se la contribuțiile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a studiului dedicat modei vestimentare rezidă chiar în identificarea genealogiei subiectului și își construiește structura cărții Fashion Classics from Carlyle to Barthes (2003a), referindu-se la contribuțiile și biografia unor autori pe care îi denumește "clasicii analizei fenomenului modei" (M. Carter, 2003a, xi). În concepția lui Michael Carter, contribuțiile clasice la studiul modei vestimentare provin din opera unor scriitori din sfera studiilor sociale precum Thomas Carlyle, Herbert Spencer, Geoge Simmel, Thorstein Veblen, Alfred Kroeber, John Carl Flügel, Roland Barthes, James Laver
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în identificarea genealogiei subiectului și își construiește structura cărții Fashion Classics from Carlyle to Barthes (2003a), referindu-se la contribuțiile și biografia unor autori pe care îi denumește "clasicii analizei fenomenului modei" (M. Carter, 2003a, xi). În concepția lui Michael Carter, contribuțiile clasice la studiul modei vestimentare provin din opera unor scriitori din sfera studiilor sociale precum Thomas Carlyle, Herbert Spencer, Geoge Simmel, Thorstein Veblen, Alfred Kroeber, John Carl Flügel, Roland Barthes, James Laver. Un an mai târziu, Yuniya Kawamura publică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu se regăsește în seria cercetătorilor listați în enciclopedie; teoria tricle-down este atribuită lui Thorstein B. Veblen, pentru ca ulterior, în volumul al treilea, aceasta să fie relaționată doar cu scrierile lui Georg Simmel. Am putea afirma, în acord cu Michael Carter (2003a, 5), că problema studiului modei constă tocmai în lipsa unor lucrări care să reconstituie traseul științific al fenomenului în sociologia clasică și contemporană. În acest sens, demersul prezentei lucrări de a repera acumulările teoretice relevante în analiza modei și de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Calhoun, Craig, "Pierre Bourdieu", în George, Ritzer (ed). The Blackwell Companion to Major Contemporary Social Theorists, The Blackwell Publishing Ltd., Oxford, 2003, pp. 274-309. Campbell, Colin, The Romantic Ethic and the Spirit of Modern Consumerism, Writers Print Shop, New York, 2005. Carter, Michael, "J.C. Flügel and the Nude Future", în Fashion Theory 7, 1, 2003b, pp. 70-102. Carter, Michel, Fashion Classics from Carlyle to Barthes, Berg Publishers, New York, 2003a. Carter, Michel, "J.C. Flügel", în Valerie Steele (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
The Blackwell Publishing Ltd., Oxford, 2003, pp. 274-309. Campbell, Colin, The Romantic Ethic and the Spirit of Modern Consumerism, Writers Print Shop, New York, 2005. Carter, Michael, "J.C. Flügel and the Nude Future", în Fashion Theory 7, 1, 2003b, pp. 70-102. Carter, Michel, Fashion Classics from Carlyle to Barthes, Berg Publishers, New York, 2003a. Carter, Michel, "J.C. Flügel", în Valerie Steele (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion, Thomson Gale, New York, 2005, pp. 89-92. Cash, Thomas F., "The impact of grooming style in the
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ethic and the Spirit of Modern Consumerism, Writers Print Shop, New York, 2005. Carter, Michael, "J.C. Flügel and the Nude Future", în Fashion Theory 7, 1, 2003b, pp. 70-102. Carter, Michel, Fashion Classics from Carlyle to Barthes, Berg Publishers, New York, 2003a. Carter, Michel, "J.C. Flügel", în Valerie Steele (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion, Thomson Gale, New York, 2005, pp. 89-92. Cash, Thomas F., "The impact of grooming style in the evaluation of women in management", în M.R. Solomon (ed.), The Psychology of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Heyerdhal, a exagerat? Poate. Dar nu e puțin adevărat că nemaipomenitul voiaj al lui „Kon-Tiki” a ridicat din nou gradul de interes față de misterele Perului. Iar pe norvegianul Heyerdhal l-a așezat În galeria eroilor de tipul lui Schlimann și Carter, cutezătorii și nebunii științei”478. Despre cultura maorilor vorbesc colecțiile etnografice și artistice conservate din marile muzee ale Noii Zeelande (Te Papa Tongarewa Wellington, Auckland Museum), dansurile războinice (Kapa Haka), peșteri sacre cu desene rupestre (Waitangi), zona marilor gheizere (Te
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Pot apare: lărgirea opacității mediastinale (fig. 7.4 a, b; fig. 7.5); opacitate lichidiană pleurală (fig. 7.5); adenopatii cu sau fără calcificări; opacitate centrohilară (fig. 7.6); mărirea opacității cardiace și leziuni infiltrative pulmonare bilaterale (fig. 7.7). Carter a descris apariția de opacitate lângă butonul aortic ca fiind patognomonică sindromului de venă cavă superioară. Imaginea radiologică apare datorită venelor intercostale stângi, care sunt dilatate [6]. O imagine radiologică normală în absență unei proceduri pe cord deschis sau a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza finală în evoluția herniilor diafragmatice posttraumatice (citați de [69]). Strangularea este observată mai frecvent la herniile aflate în faza cronică, decât la cele în faza acută. Strangularea se produce foarte rar în faza imediată a hernierii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
discordantă cu planurile sovietice de sporire a cheltuielilor militare ale OTV, refuzând de asemenea să adopte postura sovietică în evenimente internaționale de prim rang cum ar fi condamnarea Moscovei a acordurilor de la Camp David, în semnarea cărora președintele american Jimmy Carter a avut un rol central. Sovieticii erau nemulțumiți cu siguranță că poziția Israelului ieșea întărită în raport cu cea a statelor arabe, acest stat fiind considerat de către Kremlin un cap de pod al influenței americane în interiorul propriului perimetru geopolitic. Nu în ultimul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în prim-plan o deteriorare vizibilă a percepției externe a regimului. Persecuția puținilor disidenți și defectarea spectaculoasă a capului spionajului românesc, Ion Mihai Pacepa, vor contribui la compromiterea parțială a prestigiului internațional al lui Ceaușescu. În plus, președenția lui Jimmy Carter a dus la revalorizarea drepturilor omului ca instrument de politică externă americană. Acest aplomb ideologic al "imperialismului" va zgudui din temelii eșafodajul leninismului romantic, dezagregându-l încetul cu încetul. Drepturile omului vor fi legitimate, în varianta lor "burgheză", de către "lagărul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
evidente, aș adăuga. Trebuie menționat aici că drepturile omului, pe lângă un concept moral subiacent viziunii democratic-militante a Statelor Unite asupra rolului lor la nivel global, reprezentau și un formidabil instrument de presiune politică la adresa regimurilor leniniste. Dobrînin își amintește că președintele Carter "chiar credea că este moral justificat să apere drepturile omului" dar, în același timp, "a văzut chestiunea ca armă propagandistică convenabilă (sic!) pentru a-și manifesta nemulțumirea publică în detrimentul acordurilor asupra altor chestiuni majore din relația sovieto-americană" (Dobrînin: 1995, 389
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru a-și manifesta nemulțumirea publică în detrimentul acordurilor asupra altor chestiuni majore din relația sovieto-americană" (Dobrînin: 1995, 389) cum ar fi cooperarea economică sau negocierile pentru dezarmare și nonproliferare nucleară. Pentru consilierul principal în probleme de siguranță națională al lui Carter, Zbigniew Brzezinski, administrația Ford nu a fructificat îndeajuns la nivel internațional ideea drepturilor omului care, credea el, putea fi o contrapondere ideologică utilă prezumtivelor tendințe expansioniste ale comunismului global. Am fost convins de mult timp că ideea de drepturi de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să angajăm Statele Unite față de un concept care reflecta chintesența Americii (Brzezinski: 1983, 124). O abordare de-a dreptul militantă a drepturilor omului, cu mult mai ofensivă în plan moral decât cea kissingeriană. Și, de asemenea, mai puțin eficientă: președenția lui Carter s-a dovedit a fi, cel puțin din punct de vedere internațional, dezastruoasă: a condus la reinstaurarea unui climat geopolitic tensionat între Washington și Moscova, nu a avut nici un efect major asupra Lumii a Treia sau a Europei de Est
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Valenta, Burke: 1980, 24-55; Remington în Asparturian, Valenta, Burke: 1980, 202-222). Inițial, ideologii sovietici au fost convinși că Zbigniew Brzezinski deține paternitatea termenului eurocomunism, "un remarcabil, chiar dacă inadvertent tribut adus puterii consilierului pentru probleme de securitate națională a președintelui Jimmy Carter de a influența dezvoltarea ideologică în lumea comunistă", de abia ulterior aflându-se că "acesta a fost folosit prima dată în vara anului 1975 de jurnalistul iugoslav Frane Barbieri" (Asparturian în Asparturian, Valenta, Burke: 1980, 5). Terminologic, eurocomunismul este un
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vizita efectuată în același an în Statele Unite nu s-a soldat cu reușite palpabile; dimpotrivă, a confirmat pierderea statutului de partener privilegiat din cadrul lumii comuniste pe care RSR l-a deținut la jumătatea deceniului opt în relația cu Washingtonul. Administrația Carter, profund atașată principiilor umanitare, cel puțin în comparație cu cele precedente, nu mai era dispusă să tolereze abaterile lui Ceaușescu de la implementarea drepturilor omului în forma convenită prin acordurile de la Helsinki. Ceea ce nu a periclitat însă, deocamdată, acordarea clauzei națiunii cele mai
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
precedente, nu mai era dispusă să tolereze abaterile lui Ceaușescu de la implementarea drepturilor omului în forma convenită prin acordurile de la Helsinki. Ceea ce nu a periclitat însă, deocamdată, acordarea clauzei națiunii cele mai favorizate. Dar, per ansamblu, la scurt timp după ce Carter a devenit, în 1977, președintele Statelor Unite, "componenta Ceaușescu în relațiile româno-americane reprezenta deja o istorie a trecutului" (Nicolae: 2000, 80). Memoriile lui Zbigniew Brzezinski, consilierul în materie de securitate națională al noului președinte american, probează verosimilitatea concluziei fostului diplomat român
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]