1,483 matches
-
simte el că e slovac? Încă o Întrebare la care, el, Gheretă, nu avea răspuns. În așteptarea lui, se mulțumea cu ce se știa despre Wenczel: mustăcios și roșcat, Îndesat Într-un loden ponosit, toamna, când, la căderea serii vindea castane prăjite marca “MittelEuropa” lângă cinematograful “Municipal”, repara În restul timpului umbrele și biciclete la domiciliul său de pe strada Alverna 89, iar la cerere confecționa cele mai bune curse pentru șoareci. Om harnic, Wenczel! Toată lumea Îl admira. Chiar și Gheretă. Atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
anume pentru plimbarea În parc. Apoi s-au pus pe plâns cu toții: copii și tovarășe. S-a trezit doar când lângă el s-a Înălțat un mușuroi al ispitei și al milei deopotrivă, În care se regăseau cele mai frumoase castane culese chiar atunci, o halviță, un măr, câteva nuci, un ceas de mână fără arătătoare, o cutie de farduri, o fotografie cu B.B, o decorație, o minge de tenis Dunlop, și un bilet pe care scria ceva. Ce anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
neastâmpărat pentru ca ei să-i facă plăcere să fie cuminte. Văzându-i cum țipă unul la altul, mă Întreb dacă situația aceasta nu-i decât o altă variantă a eternului joc dintre băieți și fete. Mai departe pe alee găsim castane. Unele din ele au Învelișurile țepoase desfăcute În urma impactului, așa că adunăm fructele strălucitoare din carcasele lor pline de miez. — Poți să faci castanele mai rezistente, Îi spun eu lui Em. Cum se poate? Nu știu exact, va trebui să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
-i decât o altă variantă a eternului joc dintre băieți și fete. Mai departe pe alee găsim castane. Unele din ele au Învelișurile țepoase desfăcute În urma impactului, așa că adunăm fructele strălucitoare din carcasele lor pline de miez. — Poți să faci castanele mai rezistente, Îi spun eu lui Em. Cum se poate? Nu știu exact, va trebui să-l Întrebăm pe tati de asta, la naiba, nu am vrut să aduc aminte de el. Emily ridică privirea nerăbdătoare spre mine: — Când o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
văzuți prea bine din stradă, fuseseră de acord: „Oamenii sunt asemenea lucrurilor, locurilor și întâmplărilor care le sunt dragi“. Omid era mândru să știe că ar avea doar puțin din cei doi pe care îi plimba: tipul arăta ca o castană necoaptă, cu un barbișon auriu, foarte îngrijit, înalt și osos și cu mâini ca de domnișoară, ea era subțire și brună, cu părul greu, de-ai fi zis că e ud, deși trebuia chiar să te pricepi ca să îți dai
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și nu lua prea mult, altfel te saturi și n-o să te mai poți întoarce, îmi recomandă Hugo, urmărindu-mă peste umăr, ca să vadă dacă-i urmez instrucțiunile; eu deja alesesem niște tăiței din soia cu creveți, ghimber, ceapă verde, castane de apă și un fel ciudat de ciuperci pe care îl luasem ca să nu par limitată la capitolul gastronomie. În timp ce stăteam la coadă ca să ni se gătească mâncarea, am aruncat o privire pe lista cu sosuri lipită în spatele grătarului: sos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
două bețe legate unul lângă altul, picioare lungi și subțiri, pliurile fustei atârnându-i exact acolo unde ar fi trebuit să se afle fundul. Avea părul prins în niște noduri micuțe, crețe și negre, strâns lipite de scalpul de culoarea castanelor toamna. Prietena ei încă se mai smiorcăia când am trecut pe lângă ele. — De ce mi se întâmplă numai mie? suspină ea. — E, nu-i mai băga în seamă. Sunt o adunătură de rasiști, Steff, știi doar. Mereu se iau de fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
epocă, englezească din casa soacră-sii... Femeia beată, nepieptănată cu jupoanele rupte și murdare zace înăbușită peste masă. În spate se văd pălării înalte. Hangiul, de o veselie agresivă, o arată cu degetul conducătorului diligentei. Un cocoșat râde, vânzătoarea de castane privește în gol... "O gravură de domnul Hogarth, dacă memoria nu te înșală. Ceva absolut deprimant... Cred că Florence trece prin momente extrem de grele. Întâmplarea asta a declanșat în ea o dramă puternică. N-a doborît-o niciodată nimic, iar uneori
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
noroc Numai Plevna stă în foc; Osman Pașa la mijloc Și strigă în gura mare: - Săriți Turci, săriți Tătari, Că ne-o pus Rușii la cale. Șed armați și îmbrăcați Cu mușamale, Cu armele la spinare. 204 Frunză verde trei castane, De la Plevna mai la vale Se plimbă Husman călare C-o basma de portocale. {EminescuOpVI 227} K. HAIDUCEȘTI - DE VOINICIE 205 Frunză verde, frunza bradului, Iancu a Pietrarului Cu fata Olteanului, În codrii Ableanului, Îmi fac sama banilor La tulpina
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
normală, dar toate păreau să se fi născut din capul aceluiași geniu al sintezei în materie de titluri, cea care permite dispensarea fără regret a lecturii știrii care urmează. Erau titluri sentimentale precum Zorile au Găsit Capitala Orfană, ironice precum Castana a Explodat în Gura Provocatorilor sau Votul Alb le-a Ieșit Negru, pedagogice precum Statul Dă o Lecție Capitalei Insurgente, răzbunătoare precum A Sosit Ceasul Reglării Conturilor, profetice precum Totul Va Fi Diferit de Acum Încolo sau De Acum Încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ceva. Livezenii făceau cadouri multe și frumoase. Ce ar fi să-i mărturisească domnului Alexandru? Îl admira pentru că era bogat și frumos și sigur pe el. Și parcă simți că, din neagră tuci, inima lui a devenit maro, cum erau castanele din colecția de pe polița din bucătărie, pe care o strânsese astă toamnă. Unele erau prinse între ele cu niște cuie lungi și aveau formă de om. Doar că din rotunde și lucioase cum erau la început, castanele se zbârciseră. Cam
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
maro, cum erau castanele din colecția de pe polița din bucătărie, pe care o strânsese astă toamnă. Unele erau prinse între ele cu niște cuie lungi și aveau formă de om. Doar că din rotunde și lucioase cum erau la început, castanele se zbârciseră. Cam așa o fi arătând și inima lui, acum. La 5 după-amiază Nicu și nea Cercel se suiră în birja pe care scria cu litere albe UNIVERSUL. Băiatul nu știa cum aranjase portarul treaba asta, fiindcă birja era
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
repete. Oare de ce făcea asta? Se pomeni cu un bulgăre de zăpadă în geam, își luă steaua cu beteală și fugi afară, lăsând-o pe frumoasa Pestrița adormită în bucătărie, pe masă. Acum avea, pe lângă o mamă, o colecție de castane zbârcite și-o vacă fără uger, un porumbel viu, care era, de fapt, porumbiță, și de care urma să se despartă mâine. Au trecut, cu băieții, pe la diverse case, traistele au început să se umple cu mere și nuci, dar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
evidențiindu-i fața ovală, mai mult lungă decât lată. Când era brunetă, purta o eșarfă siclam, care o aranja de minune, iar când era blondă, o eșarfă bleu-ciel. Când își vopsea părul roșu, adică din intenția de a imita culoarea castanei, nimerea un maro, culoarea celor mai frumoși cai roșcați, fără însă a mai purta de data aceasta, o eșarfă care să se asorteze cu cromatica părului. Frumusețea ei venea însă, de undeva, din adâncuri, mai bine zis parcă din zona
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ulei, sardele, salată de cartofi. Uneori, Înainte de felul principal, erau cinci antreuri diferite - dovlecei umpluți, iepure cu măsline, câteodată un cuscus. Un singur lucru nu-i reușea, prăjiturile; dar În zilele când primea pensia, aducea cutii cu nuga, cremă de castane, fursecuri de Aix cu migdale. Puțin câte puțin, Bruno deveni un copil obez și fricos. Bunica nu mânca aproape nimic. Duminică dimineața, se scula puțin mai târziu; Bruno venea În patul ei, se ghemuia lângă trupul ei descărnat. Uneori Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
gând intermitent, ce nu le Întrerupea cu adevărat dialogul. Când Își luă examenul de agregație În limbi moderne, comentă Îndelung cu ea notele obținute; totuși, Începea să nu mai creadă În aceste discuții. Cumpărase atunci două cutii cu cremă de castane; a fost ultima lor discuție importantă. La terminarea studiilor, numit În primul său post de profesor, Bruno Își dădu seama că se schimbase, că nu mai izbutea cu-adevărat să intre În contact cu ea; imaginea bunicii dispărea Încet În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și jumătate. Învăț la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Părinții îmi zic Eugenica, iar unii colegi îmi spun Jenica. Aproape nimeni nu-mi spune Laura. Sunt o fată nu prea înaltă, slăbuță, cu ochii de un albastru-verzui, părul lung, de culoarea castanelor. Unii colegi îmi spun că sunt drăgălașă și dulce ca o prăjiturică. Am o fire optimistă și sociabilă, dar știu că sunt cam timidă. Mulți mă îndeamnă să fiu mai îndrăzneață. Îmi place să mă înțeleg cu toată lumea, de aceea
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
pur și simplu, să nu te mai gândești la asta? — Imposibil. Exist, deci cuget. Sau cum era? — René, hai să-ți spun eu cum stau lucrurile, zise Napoleon Încet, făcându-i semn să se apropie. Brusc, Îi trânti raționalistului o castană drept În creștet, care-l făcu pe acesta să urle ca din gură de șarpe. — Te-a durut? — Ca naiba, Maiestate. — Ei, asta Înseamnă că exiști. Hai, acu’ valea de-aici! Ieși și tu la aer. Provoacă pe cineva la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nici un nume. Și, din câte îmi aminteam, cunoscusem cândva motivul. Era o după-amiază senină, cu cer albicios și cald, iar lumina moale, filtrată prin crengile castanilor, îmi dădea o stare de toropeală aproape plăcută. Mă deranja doar zgomotul făcut de castanele coapte care cădeau pe pietre. La un moment dat, m-am pomenit în fața unei porți ruinate de ploi care s-a prăbușit când am vrut s-o deschid. Cimitirul se învecina cu incinta unei mănăstiri. Călugări îmbrăcați în sutane negre
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
golit de griji, de probleme, sau pacea ceasurilor petrecute lângă niște banali ciulini înfloriți pe faleză, printre pietre de o strălucire cenușie. Asta mă deprimă la fel de mult ca boala și face din vremea când rămâneam la Costinești până ce căpătăm culoarea castanelor coapte sau închiriam la Venus o cameră izolată, culcîndu-mă pe plajă fără să mă sinchisesc de radiații, o amintire aproape dureroasă. Vara a încetat să-mi mai poarte noroc. Mi-a devenit ostilă. Aerul e, acum, atât de apăsător încît
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
obligatoriu la școală. După eliberarea țării de sub ruși au început construcțiile: gara, Sala sporturilor, blocurile. Întreaga Constanță se plimba acum prin sigurul parc din oraș, garnisit de fotografi, cu tot arsenalul de mașinuțe, maimuțoi și tonete, în care se vindeau castane coapte, floricele, vată de zahăr, semințe, chiar porumb fiert; bătea un vânt de schimbare și țara s-a schimbat. 1979. Sfârșitul anului. Mica familie completată prin căsătoria surorii, suferă o incredibilă pierdere. Moare Fănel, soțul ei în accidentul groaznic al
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de-a lungul canalelor, Însă astea erau drumuri mai lungi. Dar oricum ai fi luat-o, tot trebuia să treci peste un pod ca să ajungi. Aveai de ales Între trei poduri. Pe unul dintre ele era o femeie care vindea castane coapte. Era cald cât stăteai lângă focul ei pe cărbuni și apoi aveai castanele calde În buzunar. Spitalul era foarte vechi și foarte frumos - intrai printr-o poartă, traversai o curte și apoi ieșeai pe altă poartă. De obicei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
luat-o, tot trebuia să treci peste un pod ca să ajungi. Aveai de ales Între trei poduri. Pe unul dintre ele era o femeie care vindea castane coapte. Era cald cât stăteai lângă focul ei pe cărbuni și apoi aveai castanele calde În buzunar. Spitalul era foarte vechi și foarte frumos - intrai printr-o poartă, traversai o curte și apoi ieșeai pe altă poartă. De obicei din curtea aceea Începeau procesiunile la Înmormântări. Dincolo de spitalul vechi erau pavilioanele noi, din cărămidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
București, Cal. Dudești 69. 1424. Creditul Financiar Rural, 5 apartamente, București, str. Doamnei 22, Bd. 1848 10. 1425. Caracostea Dumitru, 10 apartamente, București, str. Cezar Boliac 13-15; str. Unirii 83. 1426. Cristescu Haralambie, 9 apartamente, București, str. Hagiului 3. 1427. Castano Maria, 1 apartamente, Vasile Roaita, str. Dr. Cantacuzino 65. 1428. Catapod I. și L., 9 apartamente, București, str. Lt. Col. Papazoglu 29. 1429. Culin Maria, 5 apartamente, București, str. Mircea Vodă 12. 1430. Ciortescu Steliana, 5 apartamente, București, str. Splaiul Unirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Ion Maiorescu 34, sos. Ștefan cel Mare 238. Sinaia, str. 6 Martie 3. 1612. Cardaș Coriolan, 3 apartamente, București, str. V. Dumitrescu ÎI, nr. 10. 1613. Carp Dumitru, 9 apartamente, București, str. Viting 8, str. Carol Knapel 15. 1614. Castana Maria, 7 apartamente, București, str. Arh. Ion Mincu 33, str. Oituz 21. 1615. Colfescu Augusta, 4 apartamente, București, str. Antim 19. 1616. Chicos Ștefan, 5 apartamente, Pitești, B-dul. Republicii 133. 1617. Conlonvrin Eugen și Elenă, 10 apartamente, București, str. c-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]