914 matches
-
profilate în zid, pe care se sprijină coloanele transversale de sub bolta naosului. Altarul este semicircular în interior, bolta sa formând un sfert de sferă. Pereții interiori ai bisericii sunt zugrăviți într-un stil pur românesc și realist de culoarea amurgului. Catapeteasma este realizată din lemn de tei, fără ornamente, având trei rânduri de icoane. Icoanele au fost pictate în ulei, în stil neobizantin, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de către un pictor anonim. Acesta a realizat și majoritatea icoanelor
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
legendă, scările care coboară prin temelia de doi metri ar lega biserica de fostul conac cu 36 de camere al boierului Matei Cantacuzino. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă sprijinită pe pilaștri cu capiteluri. În fața altarului se află catapeteasma construită din lemn de esență tare.
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
Dvera (provenit din slavonul dvĕrĭ) este perdeaua ușilor împărătești din catapeteasma unei biserici ortodoxe sau greco-catolice. În bisericile ortodoxe, altarul este despărțit de restul bisericii printr-o catapeteasmă (un perete de icoane). În catapeteasmă se află în mod tradițional trei deschideri: una la mijloc și două laterale. Ușile din deschiderile laterale
Dveră () [Corola-website/Science/322301_a_323630]
-
Dvera (provenit din slavonul dvĕrĭ) este perdeaua ușilor împărătești din catapeteasma unei biserici ortodoxe sau greco-catolice. În bisericile ortodoxe, altarul este despărțit de restul bisericii printr-o catapeteasmă (un perete de icoane). În catapeteasmă se află în mod tradițional trei deschideri: una la mijloc și două laterale. Ușile din deschiderile laterale se numesc uși diaconești; în deschiderea centrală se află două uși (numite uși împărătești) care se deschid
Dveră () [Corola-website/Science/322301_a_323630]
-
Dvera (provenit din slavonul dvĕrĭ) este perdeaua ușilor împărătești din catapeteasma unei biserici ortodoxe sau greco-catolice. În bisericile ortodoxe, altarul este despărțit de restul bisericii printr-o catapeteasmă (un perete de icoane). În catapeteasmă se află în mod tradițional trei deschideri: una la mijloc și două laterale. Ușile din deschiderile laterale se numesc uși diaconești; în deschiderea centrală se află două uși (numite uși împărătești) care se deschid lateral. Spre deosebire de ușile diaconești care acoperă
Dveră () [Corola-website/Science/322301_a_323630]
-
Paști). Între anii 1942-1955, în perioada în care preot paroh este Ioan Alexandrescu, se continuă lucrările de construcție a bisericii. Biserică este înfrumusețată prin pictura executată în tempera de către pictorul Constantin Negrescu. Tot în această perioadă sunt sculptate în lemn catapeteasma și strana Maicii Domnului, autorul lucrării fiind Petru Constantin din satul Poiana Brusturi (județul Neamț). În anul 1955 biserica este sfințită de către ÎPS Sebastian Rusan, Mitropolitul Moldovei și Sucevei. Începând cu anul 2003, în curtea bisericii s-au înălțat două
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
pe arce dublouri, având baza ornamentată cu un brâu zimțat în relief. Cele doupăabside laterale sunt semicilindrice în interior și dreptunghiulare în exterior, fiins străpunse în ax de o fereastră terminată în semicilindru. Altarul este separat de naos printr-o catapeteasmă din lemn de tei aurit, confecționată în stil baroc și montată pe două bârne orizontale de brad, încastrate în pereții laterali ai altarului. În partea sudică a altarului a fost adăugată ulterior o veșmântărie de formă dreptunghiulară, având o intrare
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
conservare, păstrând hramul „Cuvioasa Parascheva”. Corpul bisericii este realizat din piatră brută, iar turnul este din lemn. Zidurile sunt groase atingând dimensiunea de 90 cm și acoperișul este cu o învelitoare din draniță (șindrilă). Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat din lemn de tei, sculptat, traforat și pictat; iconostasul are la bază 6,6 m iar înălțimea de 6 m. După cum rezultă din inscripția chirilică de pe icoana de pe prestol, iconostasul este opera artistului Ștefan Zugravul care o semnează
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
biserică a fost restaurată de Dr. Ioachim Miloia, arheolog și doctor în istoria artei al Academiei Belle Arte din Roma, care pe atunci era directorul muzeului din Timișoara. La restaurarea picturilor a fost ajutat de profesorul de pictură Iuliu Podlipny. Catapeteasma care desparte altarul de naos este sculptată din lemn de tei, în stil rococo, într-un format baroc autentic. Autorul acestui iconostas a rămas necunoscut. În anul 1936, pictorul Ioachim Miloia restaurează icoanele din biserică și Eugen Spang poleiește cu
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
biserică oarecare, nepictată și fără icoane notabile, deși frumoasa pictură medievală era ascunsă sub stratul murdar de var cu care erau spoiți pereții bisericii iar icoanele de hram și împărătești din vremea lui Matei Basarab erau prezente pe aparent modesta catapeteasmă. În anul 1896 mănăstirea intră sub protecția Comisiunii Monumentelor Istorice. La 2 iulie 1915 este emis Înaltul Decret regal nr. 1719, prin care „"toate bisericile și mănăstirile țării, anterioare anului 1834 se declară, în principiu, până la revizuirea și complectarea inventarului
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Tot cu această ocazie au fost executate lucrări de consolidare și au fost îndepărtate straturile de tencuială exterioară, biserica revenind la aspectul exterior inițial, cu ziduri având decorații de cărămidă aparentă. Tot acum, a fost restaurată pictura din pronaos și catapeteasma, pictura din naos, altar și pridvor provenind din epoci mai recente și neavând o valoare istorică deosebită. În perioada iunie-iulie 1999, în cadrul proiectului de restaurare a complexului, realizat la comanda Oficiului Național pentru Protecția Monumentelor, au fost executate o serie
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Sfântului Apostol Pavel, răstignirea Sfântului Apostol Petru, decapitarea a două mucenițe necunoscute și ridicarea la cer a Sfântului Ilie. Portretele sfinților în picioare au numele scris în limba slavonă, iar dedesubt sunt explicații în limba greacă. Tabloul votiv din pronaos Catapeteasma bisericii mănăstirii, bogat ornamentată cu motive vegetale, include un set de patru icoane de hram, de dimensiuni mari, precum și ușile împărătești, toate donație a domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi reprezintă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
XVII, caracterizat prin construcția impunătoare, cu turla clopotniței pe pronaos, prin coloane de cărămidă circulară și scara clopotniței pe peretele nordic, cu stilul brâncovenesc din secolul al XVIII-lea, noutatea fiind pridvorul sprijinit pe coloane în arcade, de asemenea și catapeteasma sculptată. Edificiul se înscrie în categoria bisericilor cu plan de tip trilobat și absidele poligonale la exterior, cu lungimea de 23,40 m și lățimea de 10,80 m, având pridvor, pronaos deasupra căruia se află turnul clopotniței, naos cu
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
formează un pătrat în partea centrală. Altarul este de formă semicirculară, boltit cu o semicalotă. Tot aici găsim proscomidiarul săpat în masivul de zidărie. Spațiul diaconiconului este sugerat de o simplă nișă. Despărțirea altarului de naos se face printr-o catapeteasmă de lemn. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, în stil brâncovenesc, fiind pe jumătate înlocuită datorită acțiunii din zonă și a atacului xilofag. Pardoseala în întreaga biserică este executată din lemn. Nivelul de călcare al altarului este mai înalt
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
în partea centrală. Altarul este de formă semicirculară, boltit cu o semicalotă. Tot aici găsim proscomidiarul săpat în masivul de zidărie. Spațiul diaconiconului este sugerat de o simplă nișă. Despărțirea altarului de naos se face printr-o catapeteasmă de lemn. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, în stil brâncovenesc, fiind pe jumătate înlocuită datorită acțiunii din zonă și a atacului xilofag. Pardoseala în întreaga biserică este executată din lemn. Nivelul de călcare al altarului este mai înalt decât în tot
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
deschiderea în interiorul turnului, indică ipoteza ridicării acestuia după un anumit timp de la zidirea bisericii. Naosul original prelungit spre est cu 6,30 m, are în continuare o absidă semicirculară nedecroșată (de aceeași lățime cu naosul), despărtiță de naos printr-o catapeteasmă de zidărie deasupra căreia se ridică în pod un timpan de zidărie complet ascuns de învelitoare. În zidăria absidei au fost înglobate ca material de construcție două cruci vechi de piatră, una cu inscripție slavă nedatată, iar cealaltă din anul
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
a înnoit incinta Mănăstirii Vatoped și a construit un paraclis cu hramul 'Brâul Maicii Domnului'. Paraclisul a fost reparat în anul 1794, tot cu ajutoare românești, iar în secolul al XIX-lea România a dăruit Paraclisului Maicii Domnului o noua catapeteasmă. Potrivit comunicatului menționat, de-a lungul vremii, Brâul Maicii Domnului a vindecat nenumărați bolnavi, în special pe cei de cancer, și a ajutat să nască mulțime de femei care nu puteau avea copii. De asemenea, racla de argint, în care
Brâul Maicii Domnului va fi adus la Brașov și Sibiu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101340_a_102632]
-
avut un sfârșit tragic: prințul Rudolf, fire rebelă, s-a sinucis după câțiva ani, împreună cu amanta sa, la o partidă de vânătoare. Prințesa Stephanie i-a supraviețuit încă 56 de ani. Trei elemente aduceau valoare bisericii, în afara construcției în sine: catapeteasma și icoanele împărătești, lucrate de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi din Iacobeni, trei policandre din cristal oferite bisericii de regele Carol I al României și faptul că primul paroh al lăcașului de cult a fost renumitul academician și folclorist Simion Florea
Biserica de lemn din Poiana Stampei () [Corola-website/Science/335272_a_336601]
-
Dimitrie Ghica, mitropolit în scaun Prea Sfinția Sa chir Neofit, luând săvârșire cu sfințirea ei în anul de Mântuitorul nostru Iisus Hristos leat 1841”. Așezată în partea de răsărit a comunei, biserica impresionează prin grandoare și măreție. Arhitectura, bogăția picturii și sculptură catapeteasmei din lemn de tei, lucrată la muntele Athos și adusă aici în anul 1841 sunt elemente ce-i conferă eleganță și frumusețe bisericii. Catapeteasma este asemănătoare cu cea din Catedrala Episcopiei Buzăului. Valoarea artistică a catapeteasmei a fost apreciată de
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
partea de răsărit a comunei, biserica impresionează prin grandoare și măreție. Arhitectura, bogăția picturii și sculptură catapeteasmei din lemn de tei, lucrată la muntele Athos și adusă aici în anul 1841 sunt elemente ce-i conferă eleganță și frumusețe bisericii. Catapeteasma este asemănătoare cu cea din Catedrala Episcopiei Buzăului. Valoarea artistică a catapeteasmei a fost apreciată de mari cunoscători ai artelor cum a fost Tache Ionescu și eruditul profesor Nicolae Iorga, care a vizitat biserica în anul 1929. Cea dintâi reparație
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
bogăția picturii și sculptură catapeteasmei din lemn de tei, lucrată la muntele Athos și adusă aici în anul 1841 sunt elemente ce-i conferă eleganță și frumusețe bisericii. Catapeteasma este asemănătoare cu cea din Catedrala Episcopiei Buzăului. Valoarea artistică a catapeteasmei a fost apreciată de mari cunoscători ai artelor cum a fost Tache Ionescu și eruditul profesor Nicolae Iorga, care a vizitat biserica în anul 1929. Cea dintâi reparație s-a făcut în anul 1901, când a fost învelită cu tablă
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Bălteni; comuna Periș. Biserică monumentală înaltă, cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior și contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos și pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată și întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica are trei compartimente interioare, pronaos, naos și altar, iar pe latura vestică un pridvor deschis care se continuă pe laturile de nord
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Mihnea Voievod. Biserica, înaltă și zveltă, este din cărămida, nepictată, cu acoperiș din șindrila. Zidurile, sprijinite de contraforți masivi, au o grosime de 80 cm, dându-i aspectul de adevărata cetate. Naosul si pronaosul sunt despărțite de un zid iar catapeteasma din anul 1800 este din lemn, pictata si întărita cu grinzi din stejar. Biserica cu plan trilobat, are un pridvor deschis, cu arcade de cărămida sprijinite pe stâlpi fasonați, care învăluie pronaosul pe trei sferturi din înălțimea sa. Forma deosebita
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
in cărămida aparenta, forma si materialul învelitorii conferă acestei biserici o valoare deosebita. Biserică monumentală înaltă, cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior si contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos si pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată si întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica cu hramul "Sf. Nicolae" a fostului schit Bălteni se află în satul Bălteni, com. Periș, județul Ilfov. Este așezată la limita de
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
deasupra ferestrelor. Firide mici se înșiruie sub cornișa puternic profilată. Biserica are o turlă mare pe naos și două mai mici pe pronaos.În interior este pardosită cu dale din marmură de Carara albe și roșii și pictată în frescă.Catapeteasma este din cărămidă și brâie din marmură de Carrara. Amvonul este din aceeași marmură iar policandrele din bronz masiv.
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]