1,092 matches
-
număr foarte mare pe frunzele tinere (foto. 66, 67); la frunzele mature și la cele bătrâne cad în mare parte (foto. 68, 69). Fiind morți la maturitate și plini cu aer, conferă frunzelor tinere o culoare argintie și un aspect catifelat. Pe tulpină, perii tectori se găsesc de la bază (unde sunt singurii prezenți) până la vârf (unde predomina cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
formarea unor trăsături morale pozitive. De exemplu, prin lectura povestirii Căprioara, de Emil Gârleanu s-a realizat îmbogățirea și precizarea sensului unor metafore cum ar fi:ochi îndurerați, ființă fragedă, fugă fulgerătoare, salturi îndrăznețe, prevăzătoare, zberet adânc,sfâșiitor, botul mic, catifelat și umed, mușchiul gros, cald ca o blană, cuvinte care în mare parte au intrat în vocabularul activ al copiilor.După câtva timp de la ascultarea acestei povestiri un număr tot mai mare de copii au manifestat schimbări în comportamentul lor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de tip dulce : calitatea extra și calitate superioară B) de tip iute : de calitatea I și a II-a. Caracteristici de calitate pentru boiaua de ardei tabelul 7.7. Tipul dulce iute Calitatea extra superioară I ÎI Aspect Pulbere fină, catifelata, fără puncte de culoare albă sau neagră Pulbere fină Culoare Roșu -aprins până la portocaliu Roșu-gălbui până la roșu Uniformă cărămiziu închis Brun-galbui până la brun verzui Gust Specific de ardei, plăcut, dulceag fără gust amar sau rânced. Plăcut, iute, slab amărui Foarte
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
a pianului vei putea obține culori diferite ale sunetului. Când apeși o clapă un ciocănel legat de clapă aflat în interiorul pianului, lovește o coardă care va produce un sunet. Dacă apeși ușor o clapă, vei obține un sunet SLAB și catifelat. În schimb, dacă apeși cu forță clapa, vei obține un sunet TARE și puternic. Rotunjește mereu degetele când cânți la pian ! Închipuiește-ți că ai în mână un balon pe care îl prinzi ușor și-l păstrezi mereu. Alege o clapă
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
parazitului. La început frunzele au o culoare roșiatică, datorită acumulării de antociani, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară a limbului, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, format din himeniul de asce și ascospori. Frunzele cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii foliajului pe seama rezervelor din țesuturile ramurilor, fiind sensibilizați la gerurile iernii. Noile frunze ce se formează în vară din mugurii axilari
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cenușii-măslinii, din dreptul cărora pornesc subepidermic, radiar, miceliile ciupercii de culoare violacee. Petele se măresc, atingând 5-10 mm, pot conflua și sunt inițial de culoare verde-măslinie și apoi brunii, cu contur difuz. Pe măsură ce miceliul subcuticular fructifică, petele capătă un aspect catifelat, închizându-se la culoare; la unele soiuri de măr, petele se formează pe ambele fețe ale frunzelor. Când atacul este puternic, petele sunt dese și acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care cad înaintea celor sănătoase în timpul verii. Atacul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cât și pentru orzoaică, putând aduce prejudicii de până la 20 % din recoltă. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi confluente, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, necrozate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează cariopse șiștave sau dacă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
trezit din somnul anotimpurilor reci. O dată cu ea au venit și păsărelele care ne încântă cu minunatele cântece. Primăvara si-a aranjat rochia de mătase și când și-a închis ultimul centimetru de fermoar, florile au început să-și deschidă petalele catifelate, să parfumeze aerul și să zâmbească globului de aur și cerului albastru-cristalin. După ce și-a pieptănat părul și-a pus pe cap un voal alb prin care a anunțat izvoarele că pot începe să murmure poveștile adunate în timpul iernii. Soarele
Sfera by Alexandra Poleac () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93583]
-
pufos (când perii sunt lungi, dar desimea lor lasă să se vadă culoarea) și păienjenos (perii sunt lungi dar mai rari, dând aspectul unei pânze de păianjen); scurți sau erecți, care pot fi rigizi, aspri cu vârfuri recurbate sau fini, catifelați. La majoritatea soiurilor de viță de vie sunt dominanți perii lungi, acesta reprezentând un caracter genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
congestia faringoamigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, febra are tendința să scadă, dar revine la valori înalte în perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
asigură comunicarea interumană, dar, în același timp, servește exprimării psihologice și biologice a ființei respective. Vocea se individualizează prin anumite însușiri: intensitate, timbru, înălțime, ton, nuanțe, ce o definesc pe ea însăși ca o voce fermă, melodioasă, caldă, bărbătească, baritonală, catifelată, sonoră sau voalată, moale, aspră, etc. Vocea constituie un caracter sexual secundar de diferențiere. Astfel, se poate distinge vocea masculină: virilă, groasă, vibrantă, fermă și vocea feminină: mai înaltă, tandră, cu modulații melodioase, atrăgătoare. Prin caracterele ei, vocea poate sugera
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
instrument special (rom. leagăn, engl. rocker) cu zimți care, printr-o rotire înainte și înapoi, produce prin presare niște cavități sub formă de puncte. Densitatea acestor cavități trebuie să fie cât mai mare pentru ca prin imprimare să rezulte o suprafață catifelată, de un negru profund. Prin presarea sau răzuirea acestor cavități cu un răzător sau brunisor, gravorul reduce adâncimea depresiunilor, astfel încât ele vor reține mai puțină cerneală și, ca atare, vor realiza tonuri mai deschise. Gravorul produce treptat zone de retenție
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tradiționale a condus spre noi tipuri de concept în gravura neconvențională modernă. Materialitatea încetează să fie doar un atribut veșmânt al unei forme și se reconfigurează într-un atribut concret al însuși semnului plastic. Astfel, transparența unui gri sau adâncimea catifelată a unui negru, rigoarea unei incizii lineare sau caligrafia sinuoasă a unui alt traseu se dovedesc atrăgătoare indiferent dacă figurează ceva concret sau reprezintă doar un gest neintermediat al artistului. SERIGRAFIE - SERIGRAVURĂ Avem de-a face în acest caz cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
rigide, sunt acentuate cu succes de materialele folosite în stampa finală. O pată de negru cu o formă geometrică precisă, dacă este imprimată cu o cerneală lucioasă, devine rigidă și opacă, iar dacă este imprimată cu o cerneală mată, devine catifelată și profundă. Pentru a exemplifica și mai bine acest lucru, putem analiza stampele japoneze, în care hârtia și cerneala au un rol major în redarea materialităților. În tiparul adânc, lucrurile stau cu totul altfel decât în tiparul înalt, astfel: hârtia
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de fag. Dar fagul este mult mai moale decât palmierul și nu este atât de omogen ca material, din cauza unor intervale mari între cercurile fibrei. Părul se apropie ca densitate de palmier, iar semnele gravate pot beneficia de o linie catifelată. Gravorii profesioniști mai folosesc și alte specii de lemn ca: arțarul, mesteacănul, teiul. Materialitățile rezultate se bazează pe atributele specifice ale acestor esențe: marea porozitate și intervalele mari dintre cercurile fibrelor. De obicei, pentru a preîntâmpina aceste neajunsuri, plăcile de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de Gibson, poate chiar un Epiphone rătăcit dincoace de cortina de fier. Memoria mea nu păstrează numele,™. Inima și simțirea n-au uitat însă forma, sunetul și senzația produsă la contactul epidermei copilului de 12 ani cu rotunjimea lemnului lăcuit, catifelat, nici vibrația coardelor întinse peste doză. Era o chitară electrică, dar avea și cutie de rezonanță cum au cele acustice, zise și reci. Deși în 1968 satul nu se electrificase, vărul Nicu o făcea auzită printr-un radio Telefunken cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Iar ceea ce a vrut să vadă în pictura modernă au fost fantasmele. Trebuie precizat că acestea nu au fost niciodată monstruoase, terifiante, că nu au oferit un aspect de thriller pentru pictura Leonorei Fini. Fantasmele sale au fost întotdeauna molatece, catifelate chiar, chipuri angelizate straniu de moarte și neant, trupuri delicat-subțiratice, înconjurate de un halou tainic, emacieri animaliere, hieratizări personalizate prin contururi cețoase și aburi misterioși. Probabil misterul este categoria cea mai adecvată de analiză cathartică a picturii Leonorei Fini, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
cât și pentru orzoaică, putând aduce prejudicii de până la 20 % din recoltă. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi unite, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, brunificate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează semințe șiștave cu pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și lungi de 2-3 cm. Țesuturile din dreptul petelor se usucă, devin brunii și prezintă dungi brune, longitudinale și transversale care dau pe pete un aspect de rețea. Zonele de lângă pete se albesc, suprafața uscată se acoperă cu un puf catifelat și în scurt timp frunzele se rup transversal. Pe glumele și paleele spiculețelor apar pete liniare, brune-închis, iar semințele ce se formează au pete brune-negricioase și conțin miceliul de infecție rezistent și puternic deshidratat. Transmitere-răspândire. Ciuperca aceasta se răspândește la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafața cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi atacate și prezintă pete mari, neregulate ca formă, cu țesuturile ușor cufundate și acoperite de un puf catifelat, brun-negricios, alcătuit din fructificațiile ciupercii. Caracterele ciupercii, răspândirea, măsurile de prevenire și combatere au fost prezentate la bolile tomatelor. 8.3.9.Ofilirea vinetelor-Verticillium albo-atrum și Fusarium oxysporum Boala este frecvent întâlnită în culturile de câmp ale vinetelor, în toată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toate organele cepei și prazului, pe frunze, tije florale, inflorescențe și bulbi. În zonele atacate ale frunzelor apar pete mici, albicioase, cu un inel galben. Zona centrală a petelor devine brunroșiatică, iar pe vreme umedă se acoperă cu un strat catifelat brun-negru Frunzele atacate se usucă înainte de vreme, iar dacă sunt condiții atacul trece pe bulbi, pe tunicile de la suprafață sau chiar în interior, dacă acestea sunt rănite și apare o brunificare și putrezire a bulbilor. Inflorescențele atacate, brunificate, vor da
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dreptul cărora se observă miceliile ce se întind ca niște raze, de culoare măslinie. Petele se măresc, atingând 5 10 mm, sunt inițial de culoare verde-măslinie și apoi brunii, fără margini precise. Pe măsură ce miceliul subcuticular fructifică, petele capătă un aspect catifelat, închizându-se la culoare; la unele soiuri de măr, petele se formează pe ambele fețe ale frunzelor. Când atacul este puternic, petele sunt dese și acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care cad în timpul verii. Atacul pe flori și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dese și acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care cad în timpul verii. Atacul pe flori și în special pe frunzulițele de sub floare, este asemănător cu cel descris pe frunze. Pe acestea apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită miceliului cu spori. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se întăresc, se brunifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic, iar pulpa lor nu are gust bun. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
corespund pe partea inferioară, adâncituri (fig. 166). La început frunzele au o culoare roșiatică, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, fuctificațiile cuiperci cu spori. Frunzele se brunifică și cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii frunzișului pe seama rezervelor din țesuturile ramurilor, fiind sensibilizați la gerurile iernii. Noile frunze ce se formează în vară nu mai prezintă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alții -, iar noi eram doar la Început de drum, ea și prietenii ei nu ne-au acordat prea mare atenție. Era Într’ adevăr foarte frumoasă când Își făcea apariția pe Calea Victoriei sau pe Bulevard, brunetă, elansată, cu ochi negri, focoși, catifelați, membre lungi, rasate, Împreună cu prietena ei, celebra pe atunci actriță, sibianca Ioana Bulcă, făceau realmente senzație. M-am plimbat atunci de câteva ori cu ea, eu, un umil și stângaci aspirant la titlul de romancier, dar mă intimida atât frumusețea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]