4,620 matches
-
cel mai adesea divergente. Nu va fi, în consecință, vorba despre funcționalism sau structuralism, de exemplu, ci de diferitele structuri explicative pe care sociologia, în tentativa sa de a se constitui într-o disciplină științifică, încearcă să le cristalizeze; schema cauzală, funcțională, structurală etc. Ceea ce încearcă această lucrare este deci să facă o incursiune în infrastructura sociologiei în calitatea ei de cunoaștere științifică. Deși diferitele teorii sociologice accentuează o schemă explicativă sau alta, în fapt, nu le exclude pe celelalte. Structuralismul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să facă o incursiune în infrastructura sociologiei în calitatea ei de cunoaștere științifică. Deși diferitele teorii sociologice accentuează o schemă explicativă sau alta, în fapt, nu le exclude pe celelalte. Structuralismul nu exclude funcționalismul și, împreună, nu neagă importanța explicației cauzale. Pentru a identifica structurile gândirii sociologice, sunt utilizate două surse distincte: pe de o parte, marile proiecte teoretice și metodologice, așa cum le consemnează istoria sociologiei, iar pe de altă parte, analizele sociologice efective („practica sociologică”) în care aceste structuri apar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
scheme explicative de tip obiectiv: care este rolul conștiinței în explicarea fenomenelor sociale? putem atribui conștiinței, alături de factorii obiectivi, o contribuție explicativă independentă? și dacă da, în ce ar putea consta aceasta? Explicația obiectivă apare în două variante distincte: modelul cauzal și modelul sistemic. Cauzalitatea reprezintă schema explicativă cea mai simplă, dezvoltată cu succes în științele naturii, și pentru care sociologia a manifestat de la început o atracție deosebită. Multe dintre explicațiile pe care le găsim în sociologia actuală sunt de tip
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și modelul sistemic. Cauzalitatea reprezintă schema explicativă cea mai simplă, dezvoltată cu succes în științele naturii, și pentru care sociologia a manifestat de la început o atracție deosebită. Multe dintre explicațiile pe care le găsim în sociologia actuală sunt de tip cauzal. Alături și, cel mai adesea, în paralel cu explicația cauzală s-a dezvoltat și un tip specific de explicație pentru științele social-umane (nu exclusiv însă, deoarece îl întâlnim tot mai frecvent și în științele naturii, în biologie în mod special
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltată cu succes în științele naturii, și pentru care sociologia a manifestat de la început o atracție deosebită. Multe dintre explicațiile pe care le găsim în sociologia actuală sunt de tip cauzal. Alături și, cel mai adesea, în paralel cu explicația cauzală s-a dezvoltat și un tip specific de explicație pentru științele social-umane (nu exclusiv însă, deoarece îl întâlnim tot mai frecvent și în științele naturii, în biologie în mod special): explicația sistemică. Două variante fundamentale ale modelului sistemic sunt explorate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deoarece îl întâlnim tot mai frecvent și în științele naturii, în biologie în mod special): explicația sistemică. Două variante fundamentale ale modelului sistemic sunt explorate pe larg: modelul funcțional și modelul structural. O atenție specială este acordată relației dintre modelul cauzal și modelul sistemic de explicație, considerate nu ca opuse, și nici măcar complementare, ci ca integrându-se într-o explicație mai generală. A. Modelul cauzaltc "A. Modelul cauzal" Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂtc "Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂ" Explicația cauzală joacă în toate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modelul funcțional și modelul structural. O atenție specială este acordată relației dintre modelul cauzal și modelul sistemic de explicație, considerate nu ca opuse, și nici măcar complementare, ci ca integrându-se într-o explicație mai generală. A. Modelul cauzaltc "A. Modelul cauzal" Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂtc "Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂ" Explicația cauzală joacă în toate științele, inclusiv în sociologie, un rol fundamental. Ea pare să fie o schemă explicativă universală folosită, în toate disciplinele științifice, pentru explicarea oricărui fenomen. Unii consideră cauzalitatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este acordată relației dintre modelul cauzal și modelul sistemic de explicație, considerate nu ca opuse, și nici măcar complementare, ci ca integrându-se într-o explicație mai generală. A. Modelul cauzaltc "A. Modelul cauzal" Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂtc "Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂ" Explicația cauzală joacă în toate științele, inclusiv în sociologie, un rol fundamental. Ea pare să fie o schemă explicativă universală folosită, în toate disciplinele științifice, pentru explicarea oricărui fenomen. Unii consideră cauzalitatea a fi schema explicativă elementară, toate celelalte scheme
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relației dintre modelul cauzal și modelul sistemic de explicație, considerate nu ca opuse, și nici măcar complementare, ci ca integrându-se într-o explicație mai generală. A. Modelul cauzaltc "A. Modelul cauzal" Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂtc "Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂ" Explicația cauzală joacă în toate științele, inclusiv în sociologie, un rol fundamental. Ea pare să fie o schemă explicativă universală folosită, în toate disciplinele științifice, pentru explicarea oricărui fenomen. Unii consideră cauzalitatea a fi schema explicativă elementară, toate celelalte scheme explicative (funcțională
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să fie o schemă explicativă universală folosită, în toate disciplinele științifice, pentru explicarea oricărui fenomen. Unii consideră cauzalitatea a fi schema explicativă elementară, toate celelalte scheme explicative (funcțională, structuralăetc.) fiind forme complexe, compuse la rândul lor din mai multe relații cauzale, în consecință reductibile la cauzalitate (Stinchkomb, 1968). Alții consideră că nu toate tipurile de explicație științifică sunt reductibile la cauzalitate, existând și explicații noncauzale (Nagel, 1961; Kaplan, 1965). În această lucrare, analiza se va concentra asupra caracterului distinctiv al diferitelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științifice solide, productive. Cauzalitatea părea să ofere o relație simplă de determinare: un fapt social trebuie explicat printr-un alt fapt social care îi este cauza (Durkheim, 1974). Dezvoltarea cercetării sociologice a demonstrat însă că în spatele simplității aparente a relațiilor cauzale, formularea acestora ridică probleme deosebit de complexe. Capitolul de față și cel următor sunt dedicate nu atât discutării aspectelor generale ale cauzalității, care poate fi găsită în multe lucrări de epistemologie, sociologică (de exemplu, Costner și Leik, 1964; Blalock, 1964; Gibbs
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Costner și Leik, 1964; Blalock, 1964; Gibbs, 1972; Achim, 1973), ci modului în care această schemă explicativă este utilizată efectiv în practica sociologică actuală, problemelor și dificultăților pe care utilizarea ei le are de înfruntat. Structura explicației cauzaletc "Structura explicației cauzale" Deși conceptul de cauzalitate pare unul dintre cele mai simple și mai clare, definirea sa nu este totuși lipsită de controverse. Deoarece discuția diferitelor definiții propuse nu este importantă pentru obiectivele analizei noastre, voi porni de la o definiție mai simplă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
destul de larg: cauzalitatea reprezintă o relație între două fenomene, caracterizată prin aceea că unul dintre ele îl produce pe celălalt. Primul fenomen, cel care produce și care, în consecință, îl explică pe celălalt, este cauza; fenomenul produs este efectul. Relația cauzală poate fi figurată în felul următor: C→E, unde C = cauza, E = efectul și „→” indică procesul de producere a fenomenului efect de către fenomenul cauză. Ideea de cauzalitate se bazează pe postularea unui proces ontologic de „producere” a unui fenomen de către
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
felul următor: C→E, unde C = cauza, E = efectul și „→” indică procesul de producere a fenomenului efect de către fenomenul cauză. Ideea de cauzalitate se bazează pe postularea unui proces ontologic de „producere” a unui fenomen de către altul. Avem o relație cauzală doar atunci când putem fi siguri că fenomenul considerat a fi cauză reprezintă factorul activ, responsabil de producerea fenomenului considerat efect. Cauzalitatea exprimă o relație universală și necesară în formă de lege. Ea afirmă că ori de câte ori va exista un anumit fenomen
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exprimă o relație universală și necesară în formă de lege. Ea afirmă că ori de câte ori va exista un anumit fenomen cauză, va apărea în mod necesar (dacă alți factori perturbatori sunt excluși) și fenomenul efect. Mai întâi câteva exemple de enunțuri cauzale în sociologie. Legea productivitate/stratificare socială. Stratificarea socială este determinată de nivelul productivității muncii: la un nivel scăzut de productivitate, care asigură simpla supraviețuire, societatea va fi nestratificată (egalitară); o productivitate a muncii superioară nivelului simplei supraviețuiri, dar nu mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interne a grupurilor sociale (Coser, 1955). Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii. Poziția ierarhică într-oîntreprindere este un factor determinant al variației satisfacției muncii. Spre vârful ierarhiei, satisfacția muncii crește, spre baza ierarhiei, ea scade (Tannenbaum et al., 1974). Orice explicație cauzală este compusă din două elemente distincte: un enunț cauzal și un model explicativ al procesului de producere a efectului de către cauză. Enunțul cauzal stabilește, sub forma unei relații universale și necesare, sub formă de lege deci, dependența unui fenomen (efectul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a satisfacției muncii. Poziția ierarhică într-oîntreprindere este un factor determinant al variației satisfacției muncii. Spre vârful ierarhiei, satisfacția muncii crește, spre baza ierarhiei, ea scade (Tannenbaum et al., 1974). Orice explicație cauzală este compusă din două elemente distincte: un enunț cauzal și un model explicativ al procesului de producere a efectului de către cauză. Enunțul cauzal stabilește, sub forma unei relații universale și necesare, sub formă de lege deci, dependența unui fenomen (efectul) de un alt fenomen (cauza): „Ori de câte ori C, atunci și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Spre vârful ierarhiei, satisfacția muncii crește, spre baza ierarhiei, ea scade (Tannenbaum et al., 1974). Orice explicație cauzală este compusă din două elemente distincte: un enunț cauzal și un model explicativ al procesului de producere a efectului de către cauză. Enunțul cauzal stabilește, sub forma unei relații universale și necesare, sub formă de lege deci, dependența unui fenomen (efectul) de un alt fenomen (cauza): „Ori de câte ori C, atunci și E” sau „C este cauza lui E”. Empiric, enunțul cauzal ia forma unui enunț
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
efectului de către cauză. Enunțul cauzal stabilește, sub forma unei relații universale și necesare, sub formă de lege deci, dependența unui fenomen (efectul) de un alt fenomen (cauza): „Ori de câte ori C, atunci și E” sau „C este cauza lui E”. Empiric, enunțul cauzal ia forma unui enunț de covariație: variația lui C este însoțită de variația lui E. Covariația poate fi discretă: diferitele stări distincte ale lui C sunt însoțite de stări distincte ale lui E. Este cazul legii productivitate/stratificare socială: productivității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este mai mare E”. Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii este de acest tip. Astfel, o cercetare empirică poate determina existența, într-un eșantion de întreprinderi, auneicorelații de, să zicem +0,55 între poziția ierarhică și satisfacția în muncă. Enunțul cauzal are funcția de a explica și prevedea fenomenele individuale. De ce societatea X este stratificată? Pentru că ea se caracterizează printr-un anumit nivel al productivității muncii. Cum va fi societatea Y? Ea va fi stratificată sau nestratificată, în funcție de nivelul de productivitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societatea X este stratificată? Pentru că ea se caracterizează printr-un anumit nivel al productivității muncii. Cum va fi societatea Y? Ea va fi stratificată sau nestratificată, în funcție de nivelul de productivitate a muncii pe care îl va atinge. Modelul explicativ. Enunțul cauzal are el însuși nevoie de explicație. El afirmă doar că C este cauza lui E, răspunzând astfel la întrebarea „de ce E?” - „pentru că C”. El nu oferă însă nici o explicație procesului prin care C îl produce pe E. Doar știind CUM
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nici o explicație procesului prin care C îl produce pe E. Doar știind CUM se produce un efect, putem ști DE CE este cauzat de un fenomen anume. Este necesar deci să distingem explicația unui fenomen („De ce E”), de explicarea unei legi cauzale („De ce C este cauza lui E?” sau „Cum C produce E?”). La această ultimă întrebare răspunde modelul explicativ al procesului de producere cauzală. Legile cauzale enunțate mai înainte nu sunt complete din acest punct de vedere. Ele sunt doar enunțuri
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un fenomen anume. Este necesar deci să distingem explicația unui fenomen („De ce E”), de explicarea unei legi cauzale („De ce C este cauza lui E?” sau „Cum C produce E?”). La această ultimă întrebare răspunde modelul explicativ al procesului de producere cauzală. Legile cauzale enunțate mai înainte nu sunt complete din acest punct de vedere. Ele sunt doar enunțuri cauzale. Pentru a fi complete trebuie să le asociem câte un model explicativ care să evidențieze mecanismele producerii cauzale: de ce și cum creează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anume. Este necesar deci să distingem explicația unui fenomen („De ce E”), de explicarea unei legi cauzale („De ce C este cauza lui E?” sau „Cum C produce E?”). La această ultimă întrebare răspunde modelul explicativ al procesului de producere cauzală. Legile cauzale enunțate mai înainte nu sunt complete din acest punct de vedere. Ele sunt doar enunțuri cauzale. Pentru a fi complete trebuie să le asociem câte un model explicativ care să evidențieze mecanismele producerii cauzale: de ce și cum creează egalitate sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
De ce C este cauza lui E?” sau „Cum C produce E?”). La această ultimă întrebare răspunde modelul explicativ al procesului de producere cauzală. Legile cauzale enunțate mai înainte nu sunt complete din acest punct de vedere. Ele sunt doar enunțuri cauzale. Pentru a fi complete trebuie să le asociem câte un model explicativ care să evidențieze mecanismele producerii cauzale: de ce și cum creează egalitate sau inegalitate socială nivelul de productivitate a muncii? de ce și cum apariția unei amenințări externe crește coeziunea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]