1,289 matches
-
cum orașul pe care il iubea atît de mult era supus distrugerilor. "La orizont flăcările creșteau din ce in ce mai mult, pînă cînd cerul începea să arate că o uriașă panglică atîrnata de urechea lui Dumnezeu." Un alt reprezentant important al Renașterii culturale celtice a fost George Russell (cunoscut sub pseudonimul A.E.), prieten bun cu Yeats. Născut la Lurgan, în comitatul ulsterian Armagh, în 1867, s-a mutat la Dublin la vîrsta de 11 ani. A fost un naționalist activ și a editat
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
mă va lua / Și dacă cineva mă va întreba motivul pentru care o port / Voi spune că este pentru marea mea dragoste pe care nu o voi mai vedea niciodată). Yeats a fost poate cel mai important reprezentant al Renașterii, celtice cu angajamente solide de partea cauzei unei Irlande libere. Naționalsimul nu l-a împiedicat să-și privească cu luciditate țară, scriind într-un poem: Ouț of Ireland we come / Great hatred, little room / Maimed uș at the start. / I carry
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
fost Liam O'Flaherty. Născut în 1896 într-un cătun numit Gortna gCappal, de pe insulă Inishmore, una dintre cele trei insule Aran din vestul Irlandei, zona cunoscută sub denumirea de Gaeltacht (în care încă se vorbește în mod curent limba celtica irlandeza-gaelică). Din acest motiv, Liam O'Flaherty a fost un vorbitor nativ de irlandeză, fapt cu care nu se pot lăuda mulți scriitori irlandezi. Provenind dintr-o famile ultra-catolică, încă din copilărie a cunoscut două pasiuni: tradițională ura față de Anglia
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
profund anticatolice și anticreștine. Aspirațiile sale culturale se îndreptau către o spiritualitate mai largă decît cercul restrîns al culturii creștine catolice irlandeze. Aptitudinile sale l-au îndreptat către studiul lingvisticii și al limbilor străine (italiană, franceza). Mișcarea de renaștere culturală celtica l-a lăsat complet indiferent, spre deosebire de alti mari scriitori irlandezi precum Synge sau Yeats. În 1902, la numai douăzeci de ani, decide să se exileze pe Continent, sub pretextul urmării Medicinei la Paris. După un an de zile petrecut în
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
prea puțin religioasă, fără naționalisme virulente, toleranța. În ciuda schimbărilor din zilele noastre, a războiului împotriva terorismului, a barierelor ridicate împotriva imigranților etc. Europa rămîne un loc proprice dezvoltării individuale. Joyce nu a urmat tradiția spirituală a miticei Țară (renașterea spirituală celtica), dar nici tradiția literară engleză precum au făcut-o compatrioții săi Yeats sau Shaw, preferînd tradiția literară europeană căci pentru Joyce Europa a reprezentat adevărată patrie spirituală. Viziunea lui Joyce vine în consonanta cu crezul vieții lui (dacă putem presupune
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
1969 3. Connolly S.J., Religion, Law, and Power., The making of Protestant Ireland, Clarendon Press, Oxford, 1992 4. Drâmbă, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol. ÎI, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987 5. Durkaz, Edward Victor, The Decline of the Celtic Languages, a Study of Linguistic and Cultural Conflict în Scotland, Wales and Ireland from the Reformation to the 20 th Century, John Donald Publishers Ltd, Edinburgh, 1983 6. Ferreol, Gilles (coord.), Dicționarul Uniunii Europene, Polirom, Iași, 2001 7. Gibbons, Luke
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
24. Pritchett, V.S., photographs by Evelyn Hoffer, Dublin: A Portrait, The Bodely Head, London, Sydney, Toronto, 1967 25. Ryan Ray, Ireland and Scotland, Literature and Culture, State and Nation 1966-2000, Clarendon Press, Oxford, 2002 26. Squire, Charles, Mythology of the Celtic People, Bracken Books, London, 1996 27. Thogersen, Marion, The Irish-Americans: the Problem of Identity, paper on English language and literature, Copenhagen University,1988 28. Tissier, Yves, Dictionnaire de l'Europe. Etats d'hier et d'aujourd'hui, Vuibert, Paris, 2002
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Pentru că toate războaiele lor sînt vesele / Și toate cîntecele triste. 2 Limes care este vizibil și acum. 3 Motiv pentru care au fost realmente vînați atît de către români, cît și de anglo-saxoni, tocmai pentru a frînge coloana vertebrală a popoarelor celtice. 4 Irlanda a fost ferita foarte mult timp de invaziile care au devastat Continentul și Imperiul Român începînd cu secolul al III-lea, în mare măsură datorită poziției sale geografice periferice, dar și pentru că tehnică navală din acea perioadă era
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
cifră menționată de el. Sistemul colonial britanic se baza pe mici contingențe mobile, pe trupe de băștinași conduse de ofițeri britanici (de exemplu, Armata Indiei). 11 O aberație istorică ce a făcut mulți prozeliți în epoca. Irlandezii sînt descendenții triburilor celtice de pe Continent. 12 Acest rasism nu se aplică doar irlandezilor. Să nu uităm că în acea perioadă o mare parte din opinia publică europeană chiar credea în misiunea civilizatoare pe care ar fi avut-o omul alb în lumea sălbatică
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
pe scena politică românească. 186 În ambele orașe, diviziunile religioase și naționale s-au exprimat și în domeniul fotbalistic, ambele mari orașe avînd două cluburi rivale de moarte, protestante (autohtone), precum Liverpool și Rangers Glasgow, si catolice (irlandeze), Everton și Celtic Glasgow. 187 O frescă deosebit de expresiva a acestei adevărate ciocniri a civilizațiilor antagonice (cea irlandeză fiind rurală, gaelica și catolică, iar cea anglo-saxonă, urbană, anglofona și protestanta) a fost realizată de regizorul Scorsese în filmul The Gangs of New-York turnat
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de limbi vorbite în Europa și în Asia, de unde au fost duse prin colonizări și pe alte continente, care cuprind, pe teritoriul european, un grup de limbi romanice (care au la bază latina), germanice (care au la bază germanica comună), celtice (unde se cuprind irlandeza, galeza, scoțiana și bretona), slave (de est: rusa, ucraineana și bielorusa; de vest: poloneza, ceha, slovaca; de sud: slovena, sîrbo-croata, bulgara, macedoneana), baltice (lituaniana și letona). La acesta se adaugă neogreaca, albaneza (care se pare a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la fragmentarea limbii-strat și la apariția unor limbi noi. Deseori, substratul poate fi foarte variat și în spațiul aceleiași limbi, și, de aceea, ea cunoaște dialecte cu deosebiri pronunțate. Pentru unele dintre limbile romanice, substratul este relativ unitar (pentru franceză celtic, pentru română traco-dacic), dar pentru altele este foarte variat (pentru italiană celtic, liguric, etrusc, paleovenet, umbric, osc, grecesc). În principiu, stratul (limba-bază) reprezintă elementul care favorizează și explică congruențele la nivel gramatical și lexical între limbile din cadrul aceleiași familii, în vreme ce
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi foarte variat și în spațiul aceleiași limbi, și, de aceea, ea cunoaște dialecte cu deosebiri pronunțate. Pentru unele dintre limbile romanice, substratul este relativ unitar (pentru franceză celtic, pentru română traco-dacic), dar pentru altele este foarte variat (pentru italiană celtic, liguric, etrusc, paleovenet, umbric, osc, grecesc). În principiu, stratul (limba-bază) reprezintă elementul care favorizează și explică congruențele la nivel gramatical și lexical între limbile din cadrul aceleiași familii, în vreme ce substratul, fiind diferit de la o limbă la alta, favorizează diversificările. Uneori însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
colonizarea germanică s-a produs mai tîrziu (după secolul al V-lea), au ajuns vorbitori ai unor dialecte germane cu trăsături specifice pronunțate. Pe de altă parte, substratul a putut fi uneori element unificator, inițiator de fenomene similare, căci substrat celtic, de exemplu, se întîlnește în cazul limbii franceze, al limbii provensale, al italienei de nord și, zonal, al portughezei și spaniolei. Tot substrat celtic se întîlnește apoi și în cazul unor limbi germanice, precum engleza (britonica, într-o zonă franceză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de altă parte, substratul a putut fi uneori element unificator, inițiator de fenomene similare, căci substrat celtic, de exemplu, se întîlnește în cazul limbii franceze, al limbii provensale, al italienei de nord și, zonal, al portughezei și spaniolei. Tot substrat celtic se întîlnește apoi și în cazul unor limbi germanice, precum engleza (britonica, într-o zonă franceză bretona), neerlandeza (deopotrivă în zonele flamandă și olandeză). Acțiunea substratului în particularizarea zonală a limbii-bază este un fenomen foarte complex și în același timp
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Este limbă uzuală în Algeria, Kampuchia, Laos, Liban, Maroc, Tunisia și alte state (insulare) mici. Franceza are evoluția cea mai divergentă în raport cu situațiile din latină și multe caracteristici care nu merg în comun cu ale celorlalte limbi romanice. Substratul este celtic, reprezentat de limba triburilor galilor, iar, după romanizare, pe teritoriul actual al Franței s-au stabilit triburile germanice ale francilor, care au dat numele etniei care s-a născut în acel teritoriu. Datorită lipsei de unitate politică, în perioada de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
interzi-cîndu-se folosirea latinei sau a limbilor regionale în redactarea actelor oficiale și impunîndu-se franceza ca limbă oficială unică. Deși dialectele franceze se deosebesc foarte mult între ele, trăsăturile lor de bază le unesc, aceste trăsături fiind de obicei atribuite substratului celtic și adstratului germanic. Franceza are un sistem vocalic bogat cu patru grade de apertură, cu opoziții bazate pe cantitatea vocalică. O caracteristică a limbii franceze sînt vocalele nazale, care se regăsesc și în limba portugheză. Unul dintre fenomenele importante pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Diu (India). Portugheza s-a format pe un spațiu relativ restrîns din nord-vestul Peninsulei iberice, de unde s-a extins spre sud. Înainte de cucerirea romană, teritoriul portughez a fost locuit de triburi iberice (neindoeuropene), între care și lusitanii, și de triburi celtice. În secolul al VI-lea, acest teritoriu a fost înglobat în regatul vizigoților, iar în secolul al VIII-lea a fost ocupat de arabi. Portugheza are cîteva dialecte peninsulare și insulare și un dialect iudeo-portughez, vorbit de unii dintre evreii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
furnizează celorlalte limbi de pe glob cuvinte (de specialitate) din diferite domenii, cuvinte care însă, de obicei au la bază elemente vechi grecești, latine sau romanice (îndeosebi franceze). Teritoriul pe care s-a format limba engleză a fost locuit de triburi celtice, pentru ca, din secolul I î.Hr., să devină aproape patru secole provincie romană (Britania) și, prin urmare, să fie introdusă limba latină. După retragerea romană, la începutul secolului al V-lea d.Hr. au venit aici, de pe continent, triburile germanice ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Treptat însă, în nordul Franței și în sudul Belgiei, francii au fost asimilați de romanici, dar, în zona franceză de nord-est, în nordul Belgiei și în Olanda, zone care deși făcuseră parte din Imperiul Roman erau insuficient romanizate (cu insule celtice și cu germanici stabiliți de multă vreme), francii au dat naștere unor formațiuni statale în care elementul germanic a învins. Un alt trib germanic, burgunzii, s-a stabilit în sud-estul Franței, de unde și-a extins stăpînirea în regiunile învecinate și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vorbitorii din regiunile lumii în care se folosesc idiomurile romanice în comunicare 82. Fenomenul nu este caracteristic, desigur, numai limbilor romanice, căci se manifestă la oricare grup de limbi care își au originea în aceeași limbă-bază, precum limbile germanice, limbile celtice, limbile slave, limbile baltice etc. și care au o coeziune de grup prin elementele moștenite în comun. În cazul fiecărui grup însă există caracteristici speciale care determină relevanța fenomenului sub anumite aspecte, factorii care îl accentuează sau îl slăbesc ori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pa] și, chiar în islandeză, kaupa. Limba engleză are pe baza aceluiași cuvînt latin caupo, adjectivul cheap [t(i:p] "ieftin". O situație specială o prezintă, din perspectiva contactului cu latina, limba engleză, fiindcă teritoriul britanic, pe care locuiau neamuri celtice, a fost între anii 47 și 410 pro-vincie romană și, prin urmare, a fost populat cu coloniști romani, așa cum s-a întîmplat în zonele în care s-au format limbile romanice. Limba latină a ajuns deci pe teritoriul britanic înainte de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engleză, însă nu a reușit să înlăture în totalitate limba băștinașilor celți, încît, după venirea triburilor germanice ale anglilor, saxonilor și iuților (în jurul anului 450), substratul pe care se va forma viitoarea limbă germanică (engleza) era un amestec de insule celtice și latine. Ca atare, pentru engleză, latina este prezentă și la nivelul substratului 89. Germanii care au venit în Britania aduceau în limba lor și cuvinte latine pe care le primiseră în timpul șederii pe continent. De altfel, romanii înșiși i-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la nivelul substratului 89. Germanii care au venit în Britania aduceau în limba lor și cuvinte latine pe care le primiseră în timpul șederii pe continent. De altfel, romanii înșiși i-au chemat pentru a-i ajuta în luptele cu populațiile celtice din nord și din Scoția, dar acești germani s-au transformat în cuceritori, iar dialectele vorbite de ei au stat la baza limbii care s-a format treptat în insulele britanice, avînd ca substrat elementul celtic și cel latin. În raport cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în luptele cu populațiile celtice din nord și din Scoția, dar acești germani s-au transformat în cuceritori, iar dialectele vorbite de ei au stat la baza limbii care s-a format treptat în insulele britanice, avînd ca substrat elementul celtic și cel latin. În raport cu alte limbi germanice, limba engleză are și particularitatea că a suferit pe parcursul a două secole (după cucerirea normandă din 1066) influența intensă a dialectului normand al limbii franceze, devenit limbă de curte, în administrație, în justiție
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]