11,436 matches
-
speciale numite potențiale de acțiune. Cuplarea dintre “starea de excitație” și răspunsul celular propriu-zis este un fenomen deosebit de complex, care de obicei cuprinde o etapă de transducție membranară și mecanisme de semnalizare intracelulară. Există numeroase și variate forme de mișcare celulară, bazate pe interacțiuni între proteine specializate. Cele două motoare moleculare principale sunt reprezentate de cuplul actină miozină, baza contracției musculare, și de cuplul tubulină-dineină, baza mișcării de tip ciliar-flagelar. Reproducerea celulară se realizează prin diviziune. Forma somatică de diviziune este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
semnalizare intracelulară. Există numeroase și variate forme de mișcare celulară, bazate pe interacțiuni între proteine specializate. Cele două motoare moleculare principale sunt reprezentate de cuplul actină miozină, baza contracției musculare, și de cuplul tubulină-dineină, baza mișcării de tip ciliar-flagelar. Reproducerea celulară se realizează prin diviziune. Forma somatică de diviziune este mitoza, în care fiecare din cele două celule fiice primește o copie a întregii informații genetice prezente sub formă de acid dezoxiribonucleic (ADN) la nivel nuclear, în urma duplicării acesteia în cadrul fenomenului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la nivel nuclear, în urma duplicării acesteia în cadrul fenomenului de replicare a ADN. Reproducerea sexuată a organismelor presupune formarea zigotului (celulă-ou) prin fuziunea gameților, celulele reproducătoare specializate, ce rezultă prin meioză și au jumătate din numărul de cromozomi (haploide). 2. Organitele celulare Celula este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Componenta principală a membranei celulare este plasmalema, un bistrat fosfolipidic în care se găsesc proteine periferice și integrale, la care se adaugă la exterior glicokalixul (cu compoziție predominant glicoproteică), iar la interior
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sexuată a organismelor presupune formarea zigotului (celulă-ou) prin fuziunea gameților, celulele reproducătoare specializate, ce rezultă prin meioză și au jumătate din numărul de cromozomi (haploide). 2. Organitele celulare Celula este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Componenta principală a membranei celulare este plasmalema, un bistrat fosfolipidic în care se găsesc proteine periferice și integrale, la care se adaugă la exterior glicokalixul (cu compoziție predominant glicoproteică), iar la interior specializări citoplasmatice submembranre (citoscheletul submembranar, reticulul endoplasmic superficial, etc.). Citoplasma e compartimentată prin
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
endocitoză, lizozomii, reticulul endoplasmic, aparatul Golgi, veziculele de exocitoză. Alte organite (nedelimitate de membrane) pot fi granulare, cum sunt ribozomii și diverse incluziuni citoplasmatice, sau fibrilare, grupate într-un ansamblu morfo funcțional numit citoschelet. 2.1. Specializările funcționale ale organitelor celulare Ribozomii sunt granule libere în citosol sau atașate reticulului endoplasmic și reprezintă sediul sintezei proteice (translație). Secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic sintetizat la acest nivel este dictată de succesiunea codonilor (triplete de nucleotide) din acidul ribonucleic mesager (ARNm). Alte
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pe baza căruia funcționează o ATP-sintază (fosforilarea ADP în acest caz unic se numește “oxidativă”). Reticulul endoplasmic este un ansamblu tubulo vezicular cu rol în: transportul intracelular de substanțe<footenoteid="2">Rolurile reticulului endoplasmic, lizozomilor și aparatului Golgi în dinamica celulară a membranelor fosfolipidice sunt descrise într-un capitol separat.</footenote>, stocarea și eliberarea calciului, sinteza fosfolipidelor, acizilor grași și steroizilor. Porțiunile de reticul care prezintă ribozomi atașați (reticulul rugos) participă la sinteza proteinelor ce sunt eliberate direct în lumenul reticular
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
prin fuziunea cu alte vezicule. Citoscheletul este un ansamblu de filamente de natură proteică, cu diferențieri regionale de compoziție și arhitectură, ce servesc diverse roluri funcționale. După criterii structurale se descriu patru clase de filamente: microfilamente (implicate în menținerea arhitecturii celulare), filamente intermediare (cu rol de ancorare a unor proteine membranare) filamentele groase de miozină și microtubulii (formați din tubulină și implicați în menținerea formei celulare, motilitatea cililor și flagelilor, în transportul vezicular și în formarea și funcționarea fusului de diviziune
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
funcționale. După criterii structurale se descriu patru clase de filamente: microfilamente (implicate în menținerea arhitecturii celulare), filamente intermediare (cu rol de ancorare a unor proteine membranare) filamentele groase de miozină și microtubulii (formați din tubulină și implicați în menținerea formei celulare, motilitatea cililor și flagelilor, în transportul vezicular și în formarea și funcționarea fusului de diviziune). Microfilamentele sunt cele mai mari formațiuni ale citoscheletului sunt alcătuite din actină, iar în celulele musculare și din miozină. Microfilamentele reprezintă sistemul contractil al celulei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
funcționarea fusului de diviziune). Microfilamentele sunt cele mai mari formațiuni ale citoscheletului sunt alcătuite din actină, iar în celulele musculare și din miozină. Microfilamentele reprezintă sistemul contractil al celulei, care asigură contracția celulelor musculare, mișcările amiloide ale leucocitelor, mișcările filamentelor celulare. Filamentele intermediare au dimensiuni cuprinse între cele ale microtubulilor și microfilamentelor și se găsesc mai ales în celulele care suportă compresiuni mecanice. Rețeaua microtrabeculară este alcătuită din filamente foarte subțiri interconectate care traversează întreaga citoplasmă ancorându-se de fața internă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
microtubulii și microfilamentele par a fi suspendate de rețeaua microtrabeculară. Rețeaua microtrabeculară constituie scheletul celulei conferind în acest mod unitate funcțională tuturor constituienților citoplasmatici. In afară de organitele menționate, comune tuturor celulelor, există varietăți ale acestora, ce sunt caracteristice anumitor tipuri celulare. Un foarte bun exemplu este structurarea ultraspecializată a filamentelor de miozină și actină în miofibrile cu organizare sarcomerică în fibrele musculare striate. In axonii neuronilor se constituie neurofilamente, în care tubulina participă la transportul axonal de substanțe. Unele celule epiteliale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
citoscheletice specifice. In timpul mitozei microtubulii formează fusul de diviziune, ce asigură migrarea către polii celulei a materialului genetic (cromatide în cazul mitozei sau cromozomi în cazul meiozei). 2.2. Stocarea energiei metabolice Desfășurarea reacțiilor anabolice și a celorlalte procese celulare consumatoare de energie necesită disponibilitatea acesteia într-o formă direct utilizabilă, ușor controlabilă și în cantitate suficientă. Aceste criterii sunt îndeplinite de energia chimică din așa-numitele legături fosfat macroergice (esterice fosfat-fosfat sau fosfat-substrat), din diverși compuși cum sunt creatin-fosfatul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
dintre metabolismul aerob și cel anaerob, bazată pe diferența dintre mecanismele ce permit fosforilarea ADP: fosforilarea “de substrat” și cea “oxidativă”. Cea mai mare parte a producției de ATP se realizează la nivel mitocondrial, dar contribuția acesteia diferă în funcție de tipul celular (de fapt în funcție de numărul mitocondriilor și încărcarea lor enzimatică), precum și în funcție de statusul metabolic și de oxigenare al celulei. In matricea mitocondrială se desfășoară secvența catabolică finală pentru toate nutrimentele, ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs). Intr-un ciclu de reacții<footenoteid="3
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
gradientului protonic excesiv creat prin scăderea activității ATP-sintazei; în mod normal aceasta permite limitarea permanentă a creșterii gradientului protonic prin calea oferită pentru difuzia retrogradă (utilizată ca sursă de energie pentru sinteza ATP). 2.3. Nucleul, ribozomii, sinteza proteică, diviziunea celulară<footenoteid="4">Detalii privind ciclul celular sunt prezentate separat (cap. 6).</footenote> Toate organismele folosesc acizii nucleici ca suport al informației genetice<footenoteid="5">Organismele unicelulare sunt eucariote sau procariote, după cum materialul genetic, reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN), este sau
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
activității ATP-sintazei; în mod normal aceasta permite limitarea permanentă a creșterii gradientului protonic prin calea oferită pentru difuzia retrogradă (utilizată ca sursă de energie pentru sinteza ATP). 2.3. Nucleul, ribozomii, sinteza proteică, diviziunea celulară<footenoteid="4">Detalii privind ciclul celular sunt prezentate separat (cap. 6).</footenote> Toate organismele folosesc acizii nucleici ca suport al informației genetice<footenoteid="5">Organismele unicelulare sunt eucariote sau procariote, după cum materialul genetic, reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN), este sau nu delimitat de o membrană, adică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
bazat pe trimeri nucleotidici numiți codoni, care funcționează prin complementaritatea catenelor ADN surori, atât în cadrul replicării ADN (A-T, G-C), cât și al transcripției sale în ARN (A-U, G-C). Procesele de creștere și reparație tisulară se bazează pe diviziunea celulară somatică (mitoză), în care fiecare din cele două celule fiice (diploide) primește cele două seturi complete de cromozomi. Formarea celulelor reproducătoare (gameți; spermatozoid și ovul) presupune un șir de mitoze și o diviziune specială, în care fiecare din celulele fiice
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ARNm prin ARNt anterior la situsul P (peptidil) al ribozomului. Apoi o translocază determină mișcarea reciprocă a ribozomului și ARNm, cu eliberarea ARNt anterior și citirea unui nou codon. Procesarea post-translațională a polipeptidelor cuprinde reacții de fosforilare, glicozilare, proteoliză. Diferențierea celulară, deseori și reglarea funcțională, se realizează prin controlul ratei de transcripție. Acest control implică mecanisme bazate pe principiile stimulării prin substrat și inhibiției prin produs, folosind gene reglatoare. 3. Ciclul celular Ciclul celular reprezintă ciclul de viață al unei celule
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a polipeptidelor cuprinde reacții de fosforilare, glicozilare, proteoliză. Diferențierea celulară, deseori și reglarea funcțională, se realizează prin controlul ratei de transcripție. Acest control implică mecanisme bazate pe principiile stimulării prin substrat și inhibiției prin produs, folosind gene reglatoare. 3. Ciclul celular Ciclul celular reprezintă ciclul de viață al unei celule, din momentul în care ea se formează prin diviziunea celulei progenitoare până când se divide la rândul ei. Durata acestui ciclu variază de la 2-3 ore la organismele unicelulare, precum bacterii sau fungi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cuprinde reacții de fosforilare, glicozilare, proteoliză. Diferențierea celulară, deseori și reglarea funcțională, se realizează prin controlul ratei de transcripție. Acest control implică mecanisme bazate pe principiile stimulării prin substrat și inhibiției prin produs, folosind gene reglatoare. 3. Ciclul celular Ciclul celular reprezintă ciclul de viață al unei celule, din momentul în care ea se formează prin diviziunea celulei progenitoare până când se divide la rândul ei. Durata acestui ciclu variază de la 2-3 ore la organismele unicelulare, precum bacterii sau fungi, până la aproximativ
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
prin diviziunea celulei progenitoare până când se divide la rândul ei. Durata acestui ciclu variază de la 2-3 ore la organismele unicelulare, precum bacterii sau fungi, până la aproximativ 24 ore la celulele mamifere în cultură<footenoteid="6">Există diferențe semnificative între ciclul celular al celulelor procariote (fără nucleu organizat) și cel al eucariote (cu nucleu individualizat). Omul aparținând celei din urmă categorii, referințele din acest text vor fi făcute exclusiv la ciclul celular al eucariotelor. </footenote>. Cu cât gradul de diferențiere al celulei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mamifere în cultură<footenoteid="6">Există diferențe semnificative între ciclul celular al celulelor procariote (fără nucleu organizat) și cel al eucariote (cu nucleu individualizat). Omul aparținând celei din urmă categorii, referințele din acest text vor fi făcute exclusiv la ciclul celular al eucariotelor. </footenote>. Cu cât gradul de diferențiere al celulei devine mai semnificativ, cu atât ciclul său vital este mai diferit. Organismele unicelulare se divid fără oprire până când saturează spațiul sau consumă toate resursele din mediu, în vreme ce celulele diferențiate ale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cât gradul de diferențiere al celulei devine mai semnificativ, cu atât ciclul său vital este mai diferit. Organismele unicelulare se divid fără oprire până când saturează spațiul sau consumă toate resursele din mediu, în vreme ce celulele diferențiate ale organismelor superioare au cicluri celulare ce variază de la câteva zile până la aproape un secol (la om). De exemplu, celulele măduvei hematogene, celulele spermatice sau ale epiteliului digestiv se divid necontenit, în vreme ce neuronii, celulele miocardice sau celulele fotosenzitive retiniene pot supraviețui de la începutul până la sfârșitul vieții
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulele măduvei hematogene, celulele spermatice sau ale epiteliului digestiv se divid necontenit, în vreme ce neuronii, celulele miocardice sau celulele fotosenzitive retiniene pot supraviețui de la începutul până la sfârșitul vieții individului. Toate fenomenele care contribuie la creșterea și dezvoltarea unei celule, dublarea masei celulare, dublarea numărului de organite și a materialului genetic în vederea diviziunii, toate acestea sunt guvernate de către genele ce controlează ciclul celular, controlând în final dezvoltarea cantitativă și calitativă a unui țesut. Orice modificare în secvențele ciclului celular, orice dereglare a controlului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pot supraviețui de la începutul până la sfârșitul vieții individului. Toate fenomenele care contribuie la creșterea și dezvoltarea unei celule, dublarea masei celulare, dublarea numărului de organite și a materialului genetic în vederea diviziunii, toate acestea sunt guvernate de către genele ce controlează ciclul celular, controlând în final dezvoltarea cantitativă și calitativă a unui țesut. Orice modificare în secvențele ciclului celular, orice dereglare a controlului temporal pe care îl exercită genele ciclului celular duce la pierderea caracteristicilor celulare (neoplazie) și la proliferare necontrolată, cunoscută sub
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unei celule, dublarea masei celulare, dublarea numărului de organite și a materialului genetic în vederea diviziunii, toate acestea sunt guvernate de către genele ce controlează ciclul celular, controlând în final dezvoltarea cantitativă și calitativă a unui țesut. Orice modificare în secvențele ciclului celular, orice dereglare a controlului temporal pe care îl exercită genele ciclului celular duce la pierderea caracteristicilor celulare (neoplazie) și la proliferare necontrolată, cunoscută sub denumirea generică de cancer. 3.1. Fazele ciclului celular Mitoza reprezintă diviziunea unei celule somatice în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
genetic în vederea diviziunii, toate acestea sunt guvernate de către genele ce controlează ciclul celular, controlând în final dezvoltarea cantitativă și calitativă a unui țesut. Orice modificare în secvențele ciclului celular, orice dereglare a controlului temporal pe care îl exercită genele ciclului celular duce la pierderea caracteristicilor celulare (neoplazie) și la proliferare necontrolată, cunoscută sub denumirea generică de cancer. 3.1. Fazele ciclului celular Mitoza reprezintă diviziunea unei celule somatice în 2 celule fiice. Pentru ca fiecare celulă-fiică să fie identică din punct de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]