3,834 matches
-
om înșală? Unde-mi este cerul luminilor albastre? Ați înșelat poporul și ale lui speranțe Cum de mai dormiți, când sânge de strămoș A udat pământul pe care-acum îl vindeți? Corupți și mincinoși, sunteți niște paiațe! Lăsați-ne pădurea cu cerbi și ciocârlii Carpații cei mai mândri ce-au existat vreodat! Lăsați-mi plaiul drag, nu-l chinuiți, săracul! Țara-mi lăcrimează de-a voastre hoții! Ați surzit cu totul? N-auziți cum plâng Oamenii pe stradă, de foame și de
NICI LACRIMA, NICI VERSUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368913_a_370242]
-
aceste locuri,cei care făceau comerț cu bușteni, cu produse din lemn, în jurul anilor 1800. Spuneau că plecând de la Sinaia spre Predeal, la intrarea în Poiana Țapului, prima era „Valea Babii”, apoi „Valea Seacă” urmând „Valea Iepii”, Valea Albă” , „Valea Cerbului” și pe partea dreaptă spre Azuga, „Valea Fetei” . Disputa era despre „Valea Iepii”, denumire care putea fi confirmată și de unii bătrâni ce trăiau și azi. ( Dl. Cristea Ștefan care copilărise cu tatăl prietenului său)... Amețeala îl cuprinse din nou
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
speriați porumbei Coapsele tale catifelate Părul tău în care stelele străluceau Toate astea vor fi fost cîndva adevărate ? & TE-AM IUBIT DE TÎNĂR 2006-05-26 Te-am iubit de tînăr, mai eram imberb, Luăm luna în coarne că un pui de cerb, Aiuram pe stradă și visăm frumos: Că te țin de mînă și mergem pe jos Că foșnește frunză cînd îți pun în păr Flori de iasomie, ramura de măr Chiar și ploaia dulce presărată rece Cu o fericire grea vrea
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
am înfiorat Era mic și dulce și m-a îmbătat Altădată, Țină, te-am văzut pe strada Îngeri de zăpadă veneau să te vadă ... Te-am iubit de tînăr, mai eram imberb, Luăm luna în coarne că un pui de cerb. & TE-AM ZĂRIT ÎNTR-O GRĂDINĂ Te-am zărit într-o zi în grădina Păsări de aur străluceau în lumina Te-am luat de mînă și am zburat Spre cerul acela îndepărtat Grațioasa pășeai prin iarbă albastră În sufletul tău
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
nr. 2054 din 15 august 2016 Toate Articolele Autorului În inima adâncă a muntelui, izvor de cleștar, apele repezi, reci ca de gheață, curg spre hotar, turme de căprioare se adapă , nici nu tresar. Fără de teamă se apropie calm, un cerb lopătar. E un răstimp de odihnă, acum mult mai rar, ciutele și puii lor își astâmpără setea fără habar. Sus tot mai sus, spre pe steiul de stâncă, numai caprele negre și vulturii se avăntă. Mai jos pe cărare, ușii
POVESTE... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370965_a_372294]
-
datina creștină, Când așteptăm, smeriți, Lumină-n prag de Paște. ÎN SATUL MIROSIND A PÂINE... Stă liliacul să-nflorească în satul cu miros de pâine foșnesc dorințe-n poala ierbii când noi pășim încet spre mâine privind cum se adapă cerbii... O lacrimă copilărească pe-obrazul nins cu alb de floare adastă-n tihnă, limpezită în roua dulce-a dimineții Din umbra clipei, hărăzită nectar să toarne-n cupa vieții, răzbate-o tainică chemare... O amintire din pruncie - naive patimi de
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
de amănunte aventura. Cine a citit a fost trimis în Siberia. Nu căutăm cele mai bune soluții, a spus Conducătorul, pufăind din trabuc. Fumul îi cuprindea gâtul ca un braț de copil. Nu scăpa nici un amănunt, adăugă Conductorul, capul de cerb din cabinetul său mișcă din coarne, aprobativ. Un plumb căzu din pistolul turcesc. Caută să înțelegi greșelile adversarului, înainte ca el să le sesizeze. Cineva asculta de sub birou. Conducătorul trase un șut cu cizma neîndemânatecului agent. Se auzi un icnet
LABIRINTUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371036_a_372365]
-
și în tăuraș? Adăugăm aici că termenul maghiar corespunzător este ökör „bou“ fără f de la începutul cuvântului. Și alte topice sunt legate de nume de animale: Ceylon de la „leu“, Camerun de la „rac“, Galapagos „broaște țestoase“, Paraguay ~ „papagal“, Yukatan „țară yukului (cerb)“. (Al. Graur, Nume de locuri, p. 32-33). A se compară și legendă întemeierii Moldovei când vânătorii au alergat după un bour, ungurii după o căprioară etc. Dacă cineva ar ține morțiș să găsească explicația prin maghiară s-ar putea gândi
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
compară și legendă întemeierii Moldovei când vânătorii au alergat după un bour, ungurii după o căprioară etc. Dacă cineva ar ține morțiș să găsească explicația prin maghiară s-ar putea gândi la bogár „gândac“, „rădașca“ e sorvos bogár adică „gândac - cerb“ (cu coarne), iar în tc. „taur“ e boğa (=magh. bika). Dar e b- față de f din rom. și mongură. TÂMPA. În apropierea orașului Brașov este dealul Tâmpa, despre al cărui nume S. Pușcariu, LR, 167 afirmase că ar putea fi
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
rattlesnake“ în lengua, macro panoan, Paraguay și Ywwa, zeița virgina, „mama noastră, Iyawo“ „soție“ în yoruba, Nigeria. 7. Sentani dami „șarpe“ și damă „femeia“ care ar fi din domină (rom. doamna). Să fi avut o contribuție și lat. damă „căprioara, cerb“, domo „femeie“ în mapudungun, America de Sud? 8. Slovenul kacha înseamnă „șarpe“ dar și „an offensive name for a stupid woman“, „perfidious woman“. 9. În poloneză kobieta „femeie“ are originea incertă, explicat prin kob „coteț pentru porci“ sau prin koba „iapa“. Noi
SNAKE, VIPER de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369862_a_371191]
-
fie ca sentiment decelat. Dintre metaforele combinate aforistic am selectat: “aseară a venit timpul dinafara mea” “scriu anonim lumina s-o trec peste tine” “luna ninsă gri împiedicată-n gânduri scutură soarele de zgomot” “nu miroase a tămâie sângele de cerb parc-a stat eternitatea-n loc pendulă obosită de prea nimic” O altă metodă stilistică a Adrianei este negația, ca argument alternativ și nu ca refuz, ca dezbatere de motivații psiho-posibile soluțiilor și nu ca închidere sau opacitate, negația Adrianei
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului CE FACEM NOI? Iubite, te-ntreb, ce facem noi, de-o începe să ne doară rădăcina unui arbore și mugurii aprinși? Ce facem, când neaua mieilor o să ningă-n suflet și nesfârșita depărtare va aduna cerbii ei prin iarba unde te-am respirat, privindu-te până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele unei păsări, care va lăsa vremea să se apropie de sângele meu... Ce facem noi când fiecare fragment
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
RESTITUIRE Din CARTEA OMULUI MATUR ALCĂTUITĂ DE I. POPESCU - BĂJENARU Directorul școalei „PRINCIPELE MIHAI” din Capitală EDIȚIA VII - A 1925 Pagina 134 47. Apa Băutura cea mai bună Este apa de isvor. Peste pietre, apa curge Murmurând încetișor. O beau cerbi și căprioare, Ea e limpede mereu; De ea, capul nu ne doare, Nici nu face trupul greu. Las’ să bea deci, vin, bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea. Spirtul, țuica și rachiul: Naiba, dracul, să le iea! Notă
APA de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370093_a_371422]
-
cap păduratec și-n oase o bâtă, Cu trup hiperbolic - în el îs o sută - Se-ndreaptă-acum grăbit către fată Și-ntreabă vântul de unde-i lăsată, S-o facă văzută ! O trece cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure un cerb săgetat Și carne și apă și foc blestemat, Îi dă să mănânce apoi să se-adape, Să-i spună acuma ce vrea să sape, Să-nceapă odat' ! - Vin, Sfinte Părinte, de-acolo de unde Distanțele-s mici, iar oamenii-s mari
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
cap păduratec și-n oase o bâtă, Cu trup hiperbolic - în el îs o sută - Se-ndreaptă-acum grăbit către fată Și-ntreabă vântul de unde-i lăsată, S-o facă văzută ! O trece cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure un cerb săgetat Și carne și apă și foc blestemat, Îi dă să mănânce apoi să se-adape, Să-i spună acuma ce vrea să sape, Să-nceapă odat' ! - Vin Sfinte Părinte, de-acolo, de unde Distanțele-s mici, iar oamenii-s mari
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
ar trebui tăiat din fașe și punitatea drastic aplicată. Un gând nebun ... Sub Sfinx vor dinamită -că munții-s moșteniți de la părinți- iar pofta dumnealor să le permită omorul de natură și de sfinți. Și împreună cu Bucegii-n jale plâng ciute, cerbi, întregul habitat ! Oameni cinstiți, găsiți acum o cale de a opri un jaf, nemeritat !!! Bucegii plâng cu lacrimi de rășină... de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Cine „plătește” ?! Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
rupe O uncie grea și fugi. Cernită e inima care Nu cunoaște răsfăț, Rudolph, fii vesel, flecare, Nu te baza pe un băț. Nu merg cu voi eu în raiul Mult prea pestriț colorat, Îmi place pădurea, Waldaiul și un cerb licențiat. Friend, Romans, o, countrymen, Brutus e omul cinstit, Îi lipsește un lumen și ochelari de citit. Discursul despre iubire Începe la ora cinci, Eram noi trei Kavalieren, Tu aveai doar un inci, Gelos pe Tucidide, Vecinul de la Palat, Spuneam
O, UPRIGHT JUDGE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369422_a_370751]
-
posibila existență a unui urmaș al lui Dracula. Nu dorea să-și înspăimânteze tovarășul de luptă și să dea de bănuit că poate fi un viitor vampir. - Astăzi ne odihnim în liniște și pace! Trimite câțiva tineri ca să vâneze un cerb sau o căprioară și doi călăreți să caute un han prin apropiere și să aducă vin ca să ne ospătăm pe săturate. Avem nevoie de forțe proaspete. În noaptea asta chefuim, ne ospătăm și dormim, iar mâine dimineață ne spălăm trupurile
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
din Willendorf Din paleoliticul mijlociu există dovezi mate �riale privind grija față de cei morți: depuneri rituale, dar concomitent se practicau și unele sacrificii rituale umane. Alături de cel înmor �mântat se depuneau ofrande: unelte din piatră, dinți de ren sau de cerb, coarne de capră de munte. Corpul era presărat cu ocru roșu. ARTA Apar: capacitatea de a percepe realitatea în culori, repro �ducerea artistică a activității productive, a omului primitiv. Există reprezentări fantastice despre om și realitatea înconjurătoare (magia, totemismul ș.a.
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
os sau fildeș cu o semnificație și funcție magică. În paleoliticul superior se remarcă pictura și gravura rupestră (sudul Franței, nordul, estul și sudul peninsulei Iberice, regiunea Saharei, munții Tassili). Sunt redate figuri de animale în mișcare (urs, bizon, cal, cerb, țap de munte) combinate cu motive geometrice. Rar apar figuri umane; mai rar apar păsări, iar plante deloc. Arta paleoliticului superior avea o funcție preponderent magică - La Ferrasse, Niaux, Lascaux (Franța), Altamira (Spania) ș.a. Prin urmare, se verifică în timp
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
retur ! ,, ( Muzeul vieții unui eu ) Cartea a treia ,, Poeme sprințare și grave, în color și în alb-negru ,, este plină de muzicalitate pozitivistă. Este rezultatul unui proces sufletesc, credința ei însăși, revelația. Toate îi dau valoare, perfecțiune ! De-a joaca, Pictura, Cerb cu stemă de pădure, Cosmos de mărgean... ,, În păduri adevărate, Toți copacii sunt palate, De la miez până la coajă, Apărate-n trunchi, de-o strajă Înarmată până-n dinți Lustruiți și ascuțiți. ,, ( Basm de codru ) Ceea ce rămâne impresionant la poemele Mirei Lupeanu
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
Acasa > Strofe > Atasament > UN CERB CU STEA IN FRUNTE Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se-nveselea pădurea în amurg Că s-a născut un cerb cu stea in frunte În poienița unde ape curg Și
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
Acasa > Strofe > Atasament > UN CERB CU STEA IN FRUNTE Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se-nveselea pădurea în amurg Că s-a născut un cerb cu stea in frunte În poienița unde ape curg Și unde drumuri duc spre vârf de munte. Când cerbul tată și-a văzut feciorul Pecetluit cu steaua de-mpărat A adunat la dânsul tot poporul L-au sărutat și i
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se-nveselea pădurea în amurg Că s-a născut un cerb cu stea in frunte În poienița unde ape curg Și unde drumuri duc spre vârf de munte. Când cerbul tată și-a văzut feciorul Pecetluit cu steaua de-mpărat A adunat la dânsul tot poporul L-au sărutat și i s-au închinat. Micului prinț i-au hărăzit domnie Din asfințit și până la apus Cât ține muntele pân' la
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
setea să mi-o stingi Și, ca soție, să-mi alini tot dorul? La nunta lor a-ntinerit pădurea Regatul tot s-a bucurat nespus Cu mic cu mare au trăit minunea Nici soarele pe cer n-a mai apus. Măritul cerb îsi ocrotea cerboaica Ferind-o de primejdii neîncetat Ea surâdea precum pe câmp drăgaica Cinstindu-l ca pe cel mai blănd bărbat. Nedespărțiți prin lunci și prin poiene Blânzi cu supușii și măreți la sfat Feriți au fost tot timpul
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]