1,976 matches
-
păreri imperialiste". Soarta durkheimismului este exemplară: "Nimic nu pare mai surprinzător în istoria sociologiei din Franța decât destinul sociologiei durkheimiene după moartea lui Durkheim. O tradiție abia creată, dar productivă și prestigioasă, sociologia n-a mai atras aproape niciun tânăr cercetător în perioada interbelică. Prea puțini dintre ei erau tentați să urmeze exemplul revistei Année Sociologique, în așa măsură încât "orice" părea mai bun decât vechea sociologie à la Durkheim [...] Ca și unele virtuți, care dacă sunt excesive, pot deveni vicii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
creează un ansamblu teoretic. Acești oameni de știință au un cadru teoretic comun, pe care îl aplică unei serii de cazuri. Această selecție în vederea unui scop deja știut nu corespunde canoanelor metodologiei experimentale sau statistice, dar totuși ea permite acestor cercetători să facă afirmații teoretice rezonabile cu o puternică bază comparativă"8. Mulți cercetători au testat sau dezvoltat modele generale plecând de la o singură țară. Ne gândim aici la lucrările lui Rene Dumont despre India, ale lui David Apter despre Ghana
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
secrete a lui Stalin au decapitat armata poloneză, executând în jur de 15.000 de ofițeri la Kalinin, Pădurea Katyn, și la Starobel'sk. Cu siguranță, toți acei oameni de afaceri maghiari și ofițeri polonezi nu erau "guvernanți", cu toate că numeroși cercetători și observatori i-ar considera ca făcând parte din "elitele" țării lor. "Clasa politică" franceză a fost estimată la 3.000 de persoane în 1990, deși diferite compilații de tipul Who's Who? au ajuns la cifra de aproximativ 20
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ființele lor rătăcitoare și calme, „bolta” vizibilă, ca și principiile ei, se reflectau Într-o unitate perfectă. Și „falsă”, poate, văzută printr-una dintre acele „refracții” ale oglindirii, care nu e „iluminată” decât de o „refracție” a unei alte minți cercetătoare și Însetate, neliniștite de misterul „realului” și al „ființei”! Și astfel, ei, cei „vechi”, cei de-dinainte-de-Socrate, despre care Nietzsche afirma că erau singurii și adevărații filozofi, după ei urmând decadența (școlii socratice și platoniciene!Ă, ce Îmbinau intuiția cu concluzia
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
anunțe alte și alte nașteri, un șir al cărui capăt... Și acolo unde „nebunii și proștii” se opresc, În complicata și nesfârșita lor viclenie față de „noi, ceilalți”, acolo trebuie să Înceapă „nebunia noastră”, iar „locul” acela se cheamă... singurătatea laborioasă, cercetătoare, afundarea În apele adânci, tulburi și vii ale memoriei. Tăcerea aceea „specială”, care ne „nimbează” ființa când ne afundăm pe culoarele pe jumătate reale, pe jumătate inventate, mincinoase, ale propriului trecut, atât cât a mai rămas din el, sau „citirea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nicio apariție cu valoare de eveniment, chiar dacă publicarea postumă a lucrării lui P. Caraman, Pământ și apă, însemnează o contribuție reală la studiul simbolisticii eminesciene din perspectivă etnologică, chiar dacă N. Ciobanu încearcă o redefinire a fantasticului eminescian, chiar dacă unii tineri cercetători (P.M. Gorcea, Th. Codreanu) aspiră spre o modernizare a metodologiei critice. Mă voi opri în cele ce urmează asupra a trei lucrări ilustrând tendințele divergente ale eminescologiei actuale. Primele două (N. Ciobanu, Eminescu. Structurile fantasticului narativ și D. Tiutiuca, Creativitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
grade profesionale; ... f) face propuneri privind modul de organizare a concursurilor de încadrare și de promovare a personalului de cercetare; ... g) propune comisiile de concurs pentru promovarea pe funcțiile atestabile și confirmă rezultatele concursurilor pentru funcțiile de cercetător științific și cercetător principal gradele III, ÎI și I; ... h) organizează și coordonează desfășurarea acțiunilor cu caracter științific; ... i) avizează acțiunile de cooperare, interne și internaționale, cu scop științific; ... j) avizează acordarea de burse de studii și stagii de perfecționare în străinătate. ... Capitolul
HOTĂRÂRE nr. 866 din 3 decembrie 1998 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122431_a_123760]
-
în grade profesionale; ... g) face propuneri privind modul de organizare a concursurilor de încadrare și promovare a personalului de cercetare; ... h) aprobă comisiile de concurs pentru promovarea pe funcțiile atestabile și confirmă rezultatele concursurilor pentru funcțiile de cercetător științific și cercetător principal gradele III, ÎI și I; ... i) organizează și coordonează desfășurarea acțiunilor cu caracter științific; ... j) avizează acțiunile de cooperare, interne și internaționale, cu scop științific; ... k) avizează acordarea de burse de studii și stagii de perfecționare în străinătate. ... Capitolul
HOTĂRÂRE nr. 936 din 23 decembrie 1998 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatica - ICI Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122612_a_123941]
-
în grade profesionale; ... g) face propuneri privind modul de organizare a concursurilor de încadrare și promovare a personalului de cercetare; ... h) aprobă comisiile de concurs pentru promovarea pe funcțiile atestabile și confirmă rezultatele concursurilor pentru funcțiile de cercetător științific și cercetător principal gradele III, ÎI și I; ... i) organizează și coordonează desfășurarea acțiunilor cu caracter științific; ... j) avizează acțiunile de cooperare, interne și internaționale, cu scop științific; ... k) avizează acordarea de burse de studii și stagii de perfecționare în străinătate. ... Capitolul
HOTĂRÂRE nr. 406 din 20 iulie 1998 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii - I.N.C.D.P.M. - Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121320_a_122649]
-
Colecția ACADEMICA 250 Seria Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității BabeșBolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cea mai importantă, American Political Science Review, apelul la tehnici cantitative este astăzi foarte răs-pîndit. Suspiciunea față de aceste tehnici s-a diminuat mult. Ele fac parte din bătălia profesională pe care o dau mulți specialiști și, din ce în ce mai mult, tinerii cercetători. În același timp, totuși, a ieșit la iveală în mod clar că, de multe ori, cuantificarea se dovedește a fi prematură, că s-au realizat puțini pași înainte numai datorită recurgerii la tehnicile respective. În concluzie, tehnicile cantitative sînt eficiente
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cele 71 de persoane, pentru unele existau "probleme de cadre"7. În tabelul nominal sunt încercuite câteva nume: Bâldigău Iulia, Marin Maria, Pal Rodica, Bădărău Gabriel, Crișan Ovidiu, toți profesori la școli din mediul rural 8. Doar Saizu Ion era cercetător la Institutul "A.D. Xenopol" și în dreptul său, cu pixul, era notat "sectant". În tabel erau trecute: data și locul nașterii, ocupația părinților, apartenență politică, funcția și locul de muncă, curs de pregătire. M-am oprit asupra acestei note pentru a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
stat preț de patru-cinci minute și tot dădea din cap. S.B.: I-a expus pe scurt proiectul. D.T.: Da, și a avut succes. Putem afla din Scînteia, pe prima pagină, unde apare Ceaușescu: "Am întâlnit aici, la Iași, un tânăr cercetător care... peste nivel mondial... Asta este adevărata activitate de creație științifică studențească". I-au dat apoi un birou lui Dorofte, Leonard și Cristofor Simionescu, la Filiala Academieidin Copou, la ultimul etaj. S.B.: Se ajunsese. D.T.: Mergeam foarte des pe la el
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
prost". M-am ridicat, am vrut să plec. "Stai jos, hai să bem ceva!" A stins televizoarele. "Am două probleme. Una cu postul soției, că face navetă la Sârca." "Ce-i aia Sârca?" "Stațiune de cercetare." "E cercetare științifică, e cercetător! Nu-ți place?" Soția zice: "Tovarășul Nicu, știți, avem copil mic, avem o femeie care vine..." "Aha, și unde-i Sârca asta?" "La 30 de kilometri de Iași". "Și nu ai autobuz?" "Da, dar..." "Tu n-ai Dacie?" "N-am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fondatorului (1996). Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să trimitem cercetători și studenți în vederea specializării la acest institut. Astfel, de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au făcut stagii de specializare la Southampton următorii cercetători: Victor Surugiu, Cristina Pălici, Ion Cojocaru și studenții Iulia Băra și Ștefan Zamfirescu. Am fost antrenați de către Paul Riddy în cadrul programelor INCO Copernicus și am primit o bibliotecă de specialitate cu cărți de biologie marină și reviste în serie completă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai mari entomologi români contemporani. Prof. dr. Victor Ciochia, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice, elev al profesorului Constantineanu. Cercetător pr.I dr. Ștefan Negrea, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” București, un prestigios cercetător al peștilor din România și din lume și taxonomist și sistematician al Crustaceelor Cladocere. În calitate de decan al Facultății de Biologie am reușit să realizeze o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
subiecte de mare diversitate și actualitate, ce argumentează rodul unei munci de documentare făcută cu meticulozitate, exigență, tenacitate și disponibilitate fizică și psihică. Opera întreagă are amprenta personalității dumneavoastră prin precizia și acuratețea descrierilor și interpretărilor, prin spiritul de bun cercetător și fin observator al unora dintre cele mai mici insecte și paraziți, prin utilitatea cercetărilor în protecția biologică a plantelor și animalelor, care v-au adus prestigiul bine meritat și validat de mulți specialiști și beneficiari din agricultura și horticultură
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
speranță, teamă și entuziasm. Porneam cu tot elanul, destul de bine dozat, spre un doctorat care și-a pus amprenta semnificativ asupra profesiei și vieții mele ulterioare, așa cum era și firesc. Un rol esențial în formarea mea ca om și ca cercetător l-a avut, în mod cert, directorul stațiunii, prof. dr. Gheorghe Mustață, coordonatorul tezei mele, care „a reușit să reaprindă focul sacru la Agigea” după o lungă perioadă de umbră, praf și uitare. Existența mea la Agigea a fost plină
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 389-405 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean Vasile Balș, în Muzeul de istorie Galați. Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători, tom III, Galați, 2007, p. 121-132, 135-146 (text germ., după Wagner și trad., cu greșeli). Anexa IV 1791. Inventarul tuturor subiectelor privitoare la Bucovina, pe care baronul Balș le-a redactat în timpul serviciului său. Verzeichniss Derjenigen Gegenstände, die Baron von
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 405-407 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean Vasile Balș, în Muzeul de istorie Galați. Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători, tom III, Galați, 2007, p. 132-134, 146-147 (text germ., după Wagner și trad., cu greșeli). EIN AUFGEKLÄRTER BUKOWINER: DER BOJAR VASILE BALȘ. 1756-1832 Zusammenfassung Am Anfang des letzten Viertels des 18. Jahrhunderts, dem Jahrhundert des Lichtes, überging der nord-westliche Teil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de 92 de ani. Tot între mărturiile filmate apar și cele ale domnului Dan Lucinescu, acum în vârstă de 87 de ani, care este cel mai tânăr deținător al brevetelor de zbor cu planorul, la 16 ani, inventator și membru cercetător al Academiei Române în domeniul ultrasunetelor, la 6 ani de la ieșirea din temnița Aiud, după 15 ani de pușcărie, și scriitor, cu peste 20 de cărți scrise. Dacă s-ar scrie o carte sau s-ar face un film care să
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Argumente? În fiece vineri, la ora 12,50. Numai și numai la Radio Iași. 3. „Pescarul amator“ Sunt un motan invidiat de tot cartierul. E drept că prietenul meu biped nu mă prea gratulează cu carrr...ne; deh! e doar cercetător și, pe deasupra, francofon: chercheur... dar ca să fie În acord cu sonoritatea acestui cuvânt, cerșetor adică, i-ar mai trebui ceva: un beteșug, fie el imaginar... Dar mă descurc, ca vânător redutabil ce sunt. Mai și pescuiesc, dreptu-i În frigider, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-și continua În pace rolul. Ca voi turcilor. Plătește prin speciile comestibile, care nu’s prea multe. Mai rău, chiar specii comestibile ajung astăzi să se „otrăvească“... Fără a intra În amănunte, vă miaun ce-am aflat de la prietenul meu cercetător: de vină e poluarea, la care biata ciupercă Încearcă să se adapteze. Pe seama ciupercilor trăiesc mulțime de animăluțe de prin pădure. Care nu ajung la „Urgențe“, din două motive. Unul - și o spun cu lăbuța pe suflețel - e că ciuperca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu privire la formarea și evoluția Deltei Dunării și a modificării țărmului Mării Negre în ultimele două veacuri; neîntrecut specialist al geografiei comparate și cauzale, Nicolae Popp, aflat la Catedra de Geografie de la Institutul sucevean, între anii 1967-1973, a fost, totodată, un pasionat cercetător și cunoscător al problematicii geografice complexe a sudului Bucovinei și, în egală măsură, autorul unor captivante și incitante lucrări enciclopedice, ca, de pildă: Orizonturi nord-americane (1977), Orizonturi europene (1980-1981), Orizonturi euroasiatice (1984), Fluviul Dunărea (1985), Europa (1986). De la acești indiscutabili
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și universal, cu un furnicar de creatori necunoscuți ori știuți doar de câțiva contemporani ai lor, din partea locului: Vasile Savel, Ion Dragoslav etc., ignorați în prezent, neconsemnați nici în cele mai cvasicomplete istorii ale literaturii. Acesta ar fi păcatul fiecărui cercetător și erudit istoric provincial: încercarea de-a prezenta fiecare țânțar ca pe-un ... armăsar. Or, timpul a așezat și ordonat fiecare creator pe o anumită treaptă valorică. Rar, extrem de rar se mai pot face schimbări, modificări esențiale în ierarhia valorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]