887 matches
-
a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Compusă din pivniță, parter și etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale din zonă. La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, ce adăpostește mărturii ale civilizației unui popor, exprimată printrunul
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
încăperea centrală a clădirii era o moschee, cu subsol și patru compartimente laterale situate conform punctelor cardinale. După ce orașul a fost eliberat de sub ocupația Hoardei de Aur, clădirea din citadelă a devenit reședința pârcălabului de Orhei. Fiind dotată cu un cerdac, intrarea în clădire a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de produse alimentare. Nu este exclus ca subsolul din palatul pârcălabului să fi fost folosit și ca temniță. După refacere
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
cu Iurg și care la finele aceluiași deceniu ies la mare de pe ambele maluri ale Nistrului. După ce orașul a fost părăsit de tătari, clădirea principă a citadelei a devenit reședința pârcălabului de Orhei. Intrarea în clădire fiind dotată cu un cerdac, a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de producte alimentare. Nu este exclus, că subsolul din palatul pîrcălabului să fi fost folosit și ca temniță. Palatul pîrcălabului a ars, probabil
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
orașului Târgoviște. Unul dintre puținele construcții laice care s-au păstrat din secolul al XVII-lea este Conacul Goleștilor, finalizat în 1646, din Golești (Ștefănești), Argeș. Edificiul se remarcă prin portalul măreț, realizat din cărămidă și având un foișor cu cerdac pe stâlpi. Astăzi găzduiește Muzeul Viticulturii și Pomiculturii. În perioada 1654 - 1658 este construită în București Catedrala Patriarhală, care reproduce biserica Mănăstirii Curtea de Argeș și care devine unul dintre cele mai importante lăcașe de cult ale țării. Unul dintre cele mai
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
clădirii sunt groase, cu ferestre largi și acoperiș de șindrilă. Intrarea, străjuită de lei de piatră se face printr-o galerie pe arcade de zid. În interior se află scara de lemn care face legatura cu camerele de locuit și cerdacul cu patru coloane trilobate și o coloana laterală. Aretia Tătărescu inițiază o succesiune de lucrări de transformare. In anii 1920-1921 casa a fost consolidată și reparată. În 1923 se realizează o instalație sanitară și mai târziu o instalație de curent
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
Tătărescu. Poarta mare din lemn de stejar sculptat a fost construită de meșterul Dumitru Pasăre, originar din Bălești în 1933. Tot în comlexul conacului Tătărescu se afla casa de locuit a administratorului, construită în 1923, alcătuită din 3 camere și cerdac Lângă biserică au fost înmormântați bunicii și părinții lui George Tătărescu. Mormântul este o construcție subterană, cu boltă, marcată la exterior printr-un postament acoperit cu marmură neagră venețiană. Soclul este confecționat din piatră sculptată.. În 1934, familia Tătărescu a
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
Portretul unui bătrân urâcios (Autoportret)Corneliu BabaChivuțăNicolae VermontțărăncuțăNicolae GrigorescuCopil cu fundă verdeNicolae Tonitza Nicolae Tonitza, În cerdac Semnalăm câteva dintre operele care ne-au atras în mod special atenția. Ne-am obișnuit ca în aproape toate licitațiile să existe măcar o lucrare de Nicolae Grigorescu (1838, Pitaru, Dâmbovița - 1907, Câmpina). De data aceasta este propusă bine cunoscuta
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
se topesc sub căldura acelui verde de smarald. În aceeași manieră inefabilă de semitransparență, nasul și buzele roșii sunt numai menționate, impresia fiind subordonată și topită în privirea pătrunzătoare. Francisc Șirato, Lectură Relativ din aceeași perioadă (1923-1924) datează și În cerdac. Opera a participat în expoziția Capodopere de Nicolae Tonitza din colecții particulare, Noaptea Muzeelor 2015, Galeriile Artmark. Tonitza ajungea în primăvara lui 1921 în Vălenii de Munte, unde își instala atelierul și casa. Iată ce îi scria el, în 5
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
unde ne-am strămutat ca să răsuflăm - mai ales cu copiii - în largul unui acaret fără proprietăreasă dedesubt. Am aici o casă bătrânească, compusă din un salon vast, o tindă respectabilă, o odaie zdravănă, o bucătărie de iarnă, una de vară, cerdac pe cinste, plus alte edecuri: grajd, magazie, coștereață, pivniță și un alt lăcaș care ar putea fi confundat cu parlamentul român, dacă în afară de un anumit miros - (specific democrațiilor de răspântie) - ar avea și o siluetă mai impunătoare. Să-ți mai
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
spun că în preajma casei am și o grădină de zarzavat, precum și o livadă de pruni în întindere de circa două pogoane, în care, toată ziua, îmi stau godacii, mai mult în pielea goală decât îmbrăcați...” Hans Eder, Păstorel Teodoreanu În cerdac vine să completeze acel univers pe care Tonitza, atât ca artist, cât și ca soț și tată avea să îl experimenteze timp de 3 ani. Subiectul operei este o fetiță surprinsă odihnindu-se pe balustrada din lemn a pridvorului, pridvor
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
care se afla la o distanță de 11 kilometri spre Niculițel. Drumul, printre dealuri cu vii, duce pe o frumoasă esplanadă din fata mânăstirii. Clădirea, care adăpostește un corp de chilii, stăreția și un corp de camere pentru oaspeți, are un cerdac foarte lung, susținut de puternice coloane. Mânăstirea Saon a luat ființă sub stăpânirea otomană, in anul 1846, prin plecarea unor călugări de la Mânăstirea Celic-Dere. Cei veniți la Saon au ridicat aici câteva chilii din chirpici și un Paraclis ca metoc
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
CERDACUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]