180,202 matches
-
a da noi vlăstare. Ajutorul dat în transpunerea textelor de către doamna Elena Lazăr, care, ca fostă colegă la Facultatea de Limbi romanice, clasice și orientale, mi-a stat alături în descoperirea Greciei contemporane, este neprețuit. Vechea cărare Oricât ți-ar cere sufletul Nu vei mai merge iar Pe cea dintâi cărare. Trestii și rugi de mure Răchite și mastic Voci dragi odinioară... Cu cât ai mers, și ele Grăbesc la fel de tare. Nu are stare drumul, Doar râu și alergare. S-au
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
feroce, spăimos, de căpcăun administrativ capabil să inspire coșmaruri fizice ori metafizice. Dimpotrivă, este un tip simpatic și chiar puțin populist în comportament: descinde fără pic de morgă într-o berărie oarecare, „se apropie cu bunăvoință” de cei trei amploiați, cere voie, civilizat, să se așeze la masa lor și face glume aluziv-politice cu schepsis: „Ei! dacă ar fi toți mânuitorii de bani publici ca Anghelache (...) n-ar mai trebui inspectori finanțiari! Tot vrea guvernul să facă economii - ne-ar putea
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
etc. Un alt procedeu ce se circumscrie regulilor de construcție a enigmei literare la care apelează Caragiale constă în aglomerarea de fapte, acțiuni, întâmplări selectate astfel încât să edifice în mentalul lectorului o certitudine - delapidarea efectivă -, deviantă în raport cu adevărul ce se cere escamotat cu meșteșug. Autorul dezvoltă o minuțioasă strategie de a oculta și de a face uitată o secvență capitală a nuvelei, prima, foarte redusă ca volum în economia de ansamblu a textului și având rolul de simplă, suspect de nevinovată
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
sacului și cu „Steaua” și cu altele. Așa că el vinde ce i-a mai rămas, popularitatea în lumea fotbalului și calitatea de VIP mediatic de pe urma declarațiilor sale. Cum se știe, Gigi Becali e în mari procese de calomnie. I se cer bani grei de pe urma vorbelor sale. Încît nu m-aș mira ca dorința lui de a deveni politician cu partid să i se tragă și de la încurcăturile sale din afaceri și din speranța că dacă va ajunge în Parlament ar putea
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
tulburătoare, își ucide, finalmente, părinții. În spectacol, Felix Alexa îmi vinde, într-un fel, pontul de la început prin atmosfera pe care o creează muzica, luminile. Poate ar fi ținut și opțiunea asta. Cu o singură condiție: jocul actorilor. Acesta se cerea să fie altul, în altă cheie, să existe undeva un contrapunct în punerea în scenă. Se formează, de aceea, senzația unui pleonasm. Și este prima oară în ultimii ani cînd văd asta la Felix Alexa, pe care îl prețuiesc și
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
nici modelele nu stau degeaba, să se plictisească, în poze. Mai au și alte treburi, cum aflăm din Harry Potter, decît să încremenească, țepene, într-o postură de început. Așa încît dispar și reapar după un timp. Privitorului i se cere doar răbdare. Orișicît ar călători, odată imortalizat în poză sau portret, modelul nu se pierde, ci revine tot acolo, pentru că așa-i e datul. Fiindcă portretul sau fotografia imortalizează cu adevărat. Cu cît mai multe fapte memorabile ai făcut, cu
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
e statul și cine statuia. Dar puterea actuală ar trebui să se teamă de bombele cu explozie întârziată pe care și le-au pus sub șezuturi. Dacă la bază avem o populație debusolată, care va vota orice i se va cere prin gurile de foc ale televiziunilor, de la mijloc în sus s-ar putea să ne pomenim cu o întreagă generație, plus cea tânără sătule de minciună, poltronerie și lipsa oricărui orizont. Nu de prosperitate e vorba aici, ci de supraviețuire
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
crede că „este mai bine să nu facem o școală deloc decît să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decît să o facem lipsită de artă frumoasă...” etc. De aici ideea că Maiorescu a cerut abandonarea formelor goale. Nu numai că remarcile lui nu trebuie luate în acest sens („ar fi mai bine dacă” nu este o soluție, ci o apreciere), care ar contrazice tot ce știm despre Maiorescu, om prea inteligent ca să nu-și
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
au tradus o formă goală a străinilor.” Așadar e nevoie de o conștiință clară a insuficienței instituțiilor calchiate. Necesitatea ne întoarce la aspectul cultural determinant în concepția lui Maiorescu. Apoi, în Direcția nouă, Maiorescu adaugă că această conștiință clară e cerută de împrejurarea că nu trăim pe o insulă, izolați de lume, și așteptînd „dezlegarea problemelor” de la sine. Și iată, în continuarea celui de mai sus, pasajul esențial (mult mai rar citat decît altele, ignorat complet de Lovinescu în monografie) pe
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
Așa dar, umplerea formei, nu renunțarea la ea! În fine, ca să nu mai fie nici un echivoc: „Și, fiindcă a da înapoi este cu neputință (sublinierea mea - N.M.), nouă nu ne rămîne pentru existența noastră națională altă alternativă decît de a cere de la clasele noastre culte atîta conștiință cîtă trebuie să o aibă și atîta știință cîtă o pot avea.” Să notăm importanța dată de Maiorescu acestei conștiințe culturale în toate momentele conceperii tezei sale, importanță care explică de ce voia el să
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
Din fericire, toți membrii Ansamblului Profil - instrumentiști remarcabili - s-au pliat rapid intențiilor dirijorale, transmise cu eficiență, cu mintea limpede și sintetică și gesturile precise ale lui Tiberiu Soare. Cunoscând impecabil cele două partituri, el a știut exact ce să ceară, cât și cum să repete pentru a obține efectul maxim de la Ion Bogdan Ștefănescu, Emil Vișenescu, Sorin Lupașcu, Dumitru Cristian Suciu, Diana Moș, Marian Movileanu, Laura Buruiană, Alexandru Sturzu, Smaranda Grigorian, Elena Popa și din comunicarea fosă-scenă. Un spectacol de
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
caragialian, citat de dl. Șt. A., „pupat toți piața endependenți”. Cum logica e, de la o vîrstă încolo, greu de învățat, Cronicarul îl mai invită o dată pe autorul lui Fric să-și scrie romanele pînă la capăt, fiindcă ele nu-i cer decît talent, din care dl. Șt. A. are cu prisosință. * În același număr 50 din 2003, dl. E. Istodor are și el ceva de împărțit cu dl. Manolescu. I-a cerut o opinie la telefon, pe care dl. Manolescu i-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
scrie romanele pînă la capăt, fiindcă ele nu-i cer decît talent, din care dl. Șt. A. are cu prisosință. * În același număr 50 din 2003, dl. E. Istodor are și el ceva de împărțit cu dl. Manolescu. I-a cerut o opinie la telefon, pe care dl. Manolescu i-a furnizat-o amical, dar a uitat să-i ceară și încuviințarea de a o face publică. În presa civilizată așa se procedează. Restul notiței e o înseilare de presupuneri ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
prisosință. * În același număr 50 din 2003, dl. E. Istodor are și el ceva de împărțit cu dl. Manolescu. I-a cerut o opinie la telefon, pe care dl. Manolescu i-a furnizat-o amical, dar a uitat să-i ceară și încuviințarea de a o face publică. În presa civilizată așa se procedează. Restul notiței e o înseilare de presupuneri ale autorului, a căror valoare gazetărească o lăsăm la aprecierea cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
tensionate cu autoritățile comuniste), cel puțin s-a străduit să nu facă nici lucruri rele, care să prejudicieze în vreun fel lumea scriitoricească. De aceea ședința consiliului de conducere al Asociației Scriitorilor din 9 ianuarie 1990, în care i se cere demisia din funcție printr-un rechizitoriu ce amintea de sinistrele procese staliniste, a rămas în amintirea lui ca un coșmar imposibil de dat uitării. Amintirea momentelor penibile pe care le-a trăit atunci îi provoacă și astăzi angoase, iar protagonista
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
cuib, nu-i antisemit (mai mari antisemiți, constată el, sunt în America, unde Bush...)”. Dar neobositul telesenator? „Că Păunescu îmi scrie «Dragă Doamnă Monica» nu e decât un accident pe parcurs. E drept, dezagreabil. Îl preferam când, plin de ură, cerea să fim V. și cu mine, crestați cu cuțitul, să ni se pună sare peste rană ca să ne audă țipetele țăranii României.” Când același Păunescu este ales să facă parte din delegația parlamentară română la Consiliul Europei (nota din 3
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
să anulezi o lege fără suport obiectiv. Dar unde ni sunt oratorii, artiști ai cuvântului și logicii? Competiția oratorică, iscată de răzvrătirea femeilor, credem că e mai mult inventată de Titus Livius decât refăcută după memoria colectivă. De unde legea le cerea femeilor să treacă pragul casei numai în momente excepționale, ele ieșiseră acum pe străzi, acostându-i fără jenă pe consuli, cu rugămintea de a fi lăsate să se bucure, ca altădată, de podoabe, în condițiile în care Republica e în
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
ar trebui să roșească, având în vedere cauza apărată. Disperat că nu are efect nici unul dintre argumente, Cato aruncă asupra adunării bărbaților un ultim, grav motiv de îngrijorare, posibilitatea anulării totale a autorității lor și căderea în sclavia femeilor, care cer noi și noi drepturi: „Credeți că până la urmă nu vor reuși să vi le smulgă pe toate și chiar să fie egale cu bărbații? Îndată ce vor începe să fie egale cu noi, vor fi și mai presus decât noi”. Prima
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
o carte mai veche a acestuia. Încât retorica interogativ-afectivă, primind răspunsuri afirmative chiar din cartea adversarului astfel ruinat, asigură succesul tribunului. Logica lui e fără fisură, de vreme ce conduce la ideea că o lege poate fi abrogată, atunci când condițiile care au cerut-o au dispărut. Punctul maxim, irefutabil, al pledoariei are însăși grația pe care podoabele i-o dau femeii dornice să placă: „Femeile doresc ca podoabele lor să depindă mai degrabă de buna voastră plăcere decât de legi”, le spune el
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
Becali pentru calomnie. Președintele Partidului Noua Generație a declarat la Antena 1 despre Dinu Patriciu că ar fi o persoană care nu-și plătește datoriile “lipsită de loialitate și corectitudine în afaceri”. Motiv pentru care cunoscutul om de afaceri îi cere lui Becali 150 de miliarde de lei despăgubire. Cu ce i-a mai cerut și Anghel Iordănescu, tot din motive de calomnie, Gigi Becali ar putea ieși rău scuturat financiar de pe urma declarațiilor lui făcute presei despre unul și altul. * ROMÂNIA
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
Patriciu că ar fi o persoană care nu-și plătește datoriile “lipsită de loialitate și corectitudine în afaceri”. Motiv pentru care cunoscutul om de afaceri îi cere lui Becali 150 de miliarde de lei despăgubire. Cu ce i-a mai cerut și Anghel Iordănescu, tot din motive de calomnie, Gigi Becali ar putea ieși rău scuturat financiar de pe urma declarațiilor lui făcute presei despre unul și altul. * ROMÂNIA LIBER| de vineri 16 ianuarie publică o știre: “Nicolae Manolescu - ambasador la Paris”. Autorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
baza fără nici o ezitare. Nu-l interesa absolut deloc să iasă în evidență. Dimpotrivă, parcă grija lui principală era să nu fie băgat în seamă. Cînd vorbea, o făcea cu propoziții scurte, economicoase, precise, rotunjite ceremonios. politicos, deferent, parcă-și cerea scuze că îndrăznește, dar - în același timp - avea un aer liniștit, de om sigur pe ce are de spus. Nu se aventura în afirmații cu mari pretenții culturale, deși disimula un cititor compentent și pasionat (era absolvent de istorie). Comunicînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
a obține echilibrul între colectiv și individual, între masă și spectator. Brook nu vrea să se adreseze nici unor săli vaste cum le dorea Piscator pentru “teatrul politic”, nici să reducă publicul la maximum pentru a realiza un “teatru elitar” cum cerea Grotowski. Nici pierdut în mulțime, nici însingurat - acesta e statutul spectatorului în teatrul lui Brook. Nu mai mult de cinci sute de spectatori, spune el, căci acest număr care produce o intensitate excepțională și transformă spectatorul. Astfel energiile circulă în
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
băutor, oamenii politici n-au autoritate asupra mea, dovadă sutele de articole critice pe care le-am scris până în prezent despre ei, iar femeile frumoase... Cu femeile frumoase n-aș trata eu, ci un angajat al meu, căruia i-aș cere să se castreze în prealabil (oferindu-i, bineînțeles, un salariu mare în compensație). Valoarea textelor selectate aș verifica-o prin citirea lor într-un cenaclu. Un cenaclu în care n-ar avea acces suflători în trompeta criticii, de genul lui
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
aveau însă o nemulțumire cu care hinghereau redacțiile. Voiau să se mai diversifice semnăturile - adică să mai scrie și de-alde ăștia care țineau pe sus coada esteticului. Răposatul Platon Pardău găsise o formulă diplomatică în numele căreaia întindea cîrligul - îți cerea un eseu politic de actualitate. Vasile Băran îți cerea de la obraz să scrii ceva despre Tovarășul. Dacă îl refuzai, te căina că nu-ți cunoști interesul și te pîra la Secția de Presă. Altfel era simpatic și avea o vervă
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]