7,108 matches
-
bilanț să fie prezentate simplu și clar în vederea analizei lor facile, în scopul documentării necesare pentru elaborarea previziunilor pentru anii următori. O condiție impusă bilanțului este și cea privind caracterul său complet, în sensul că trebuie să conțină toate formularele cerute, iar acestea să fie completate cu toți indicatorii prevăzuți și solicitați de legislație. O altă cerință o constituie respectarea metodologiei de determinare a indicatorilor și a corelației dintre aceștia. Astfel, concluziile la care se ajunge în urma analizei acestora redau corect
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
bazele de date și funcționalitățile deservite. Altfel spus, funcționalitatea este atin să prin interacțiunea dintre programe și bazele de date. Programele asigură culegerea datelor, validarea, prelucrarea și transferul lor, precum și exportul datelor către a lte medii. Pentru a obține informațiile cerute, programele pr eiau date din bazele de date create prin alte programe, dar și din alte surse. Astfel, datele pot fi introduse de operatori, de la tastatură ori prin preluare direc tă (scanarea codurilor de bare, spre exemplu, sau preluarea datelor
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
în privința eventualelor penalizări, nu trebuie să se comporte totdeauna după lozinca „eu plătesc, eu decid”. El trebuie să manifeste fermitate atunci când prestația furnizorului este defectuoasă: consultanții nu sunt disponibili, având mai multe proiecte simultan; erorile semnalate nu se repară; rapoartele cerute nu se dezvoltă; funcționalitățile lipsă întârzie mult până la implementare ori nu sunt dezvoltate corect. Prin vocea managerului de proiect, beneficiarul tr ebuie să intervină încă de la primele semnale de acest fel. De regulă, managerul de proiect este singurul punct de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
statelor membre. În conformitate cu statutul Curții de Justiție, aceasta deliberează în camere, în Marea Cameră sau în plen, fiind asistată de opt avocați generali. Judecătorii și avocații generali, aleși dintre personalități care oferă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute, sunt numiți de comun acord de guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani, după consultarea comitetului prevăzut în TFUE la articolul 255. Președintele Curții este desemnat dintre judecătorii Curții și are un mandat de trei ani, care poate
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cu excepția cazului În care el Însuși le este cauza. Iar Întreaga acțiune a sufletului constă În aceea că, pur și simplu prin faptul că voiește ceva, face cu mica glandă, de care este strâns unit, să se miște În modul cerut, În vederea producerii efectului ce se pune În legătură cu această voință. ART. 42. Cum găsim În memorie lucrurile de care vrem să ne amintim În cazul În care sufletul vrea să-și amintească ceva, această dorință face ca glanda, aplecându-se succesiv
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de exemplu, calitatea, termenul de livrare, receptivitatea furnizorului etc. și nu numai de preț. Dacă este să facem referire la preț, acesta, la rândul său, este influențat de concurență, de valoare și de costul de producție, dar și de cantitatea cerută sau perioada de cumpărare etc. Politica prețurilor în mai toate organizațiile este afectată de raportul dintre cerere și ofertă, punctul de echilibru fiind atunci când cantitatea ce se cere este egală cu ceea ce se oferă, prețul din acest punct contribuind la
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
bine pregătiți, cu studii de specialitate (școală normală), conștiincioși și preocupați de continua lor perfecționare. Politica sa de cadre emana dintr-o adâncă probitate profesională și morală. Organizează concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, le repetă când candidații nu întrunesc condițiile cerute, examinează cu deosebită grijă actele de studii (titlurile) ale petiționarilor - totul cu competență, grijă pentru valoarea candidaților, dar și înțelegere pentru situațiile deosebite ale acestora, sentiment izvorât dintr-un umanism propriu poetului. Nu va face însă niciodată rabat calității profesionale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
practicant, prin întocmirea unui portret psihologic al unui elev. Prilej cu care se putea cunoaște personalitatea copilului în context social, se puteau observa condițiile social-economice în care acesta s-a format, se lua contact cu diferite medii socio-culturale. Portretele psihologice cerute candidaților trebuiau să aducă argumente pentru aserțiunea: cunoașterea individualității elevilor constituie condiția desfășurării unui proces didactic eficient, în acord cu posibilitățile și nevoile fiecărei personalități (Pavelcu, 1928). Ca metode se indicau: observația externă, observația provocată (experimentul) și testele. Se realiza
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să vadă ce face echipa”), diversificând mijloacele de influențare, trezind interesul prin punerea unor „noi probleme”. Un „echipier”, dr. Sabin Manuilă (1939), găsește că „opera constructivă” pe care o înfăptuiesc echipele nu se poate realiza decât prin „metoda educativă”, metodă cerută nu atât în munca „directă” a echipierilor, cât în munca „indirectă” pe care o depun aceștia, antrenând pe beneficiarii strădaniei lor. Această muncă „de caracter educativ” înseamnă ajutorul acordat sătenilor pentru a înțelege că ceea ce se face e al lor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
greu de valorificat și dependente în primul rând de caracteristicile procesului de producție. Uneori, stocurile de produse finite sau de mărfuri sunt greu vandabile. De exemplu, producerea într-un anumit moment a unor pantofi în cantități mai mari decât cele cerute efectiv pe piață va determina existența unui surplus care, dat fiind faptul că ne situăm într-un sector afectat puternic de modă, se va materializa într-un stoc excedentar permanent în cazul în care managerii companiei nu acceptă ideea de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
pentru promovarea obiectivelor strategice urmărite. Pentru ca informația să devină aptă pentru utilizare, aceasta trebuie să îndeplinească următoarele condiții<footnote Ibidem. footnote>: − de autenticitate în reprezentarea realității; − exactitate a fixării aspectelor ei cuantificabile; − oportunitate a disponibilizării sale în locul și la momentul cerut. Informațiile pot fi clasificate în funcție de numeroase criterii (după nivelul structurilor organizatorice de la care provin, după evoluția în timp a fenomenelor și proceselor economice, după modul de obținere, stocare, transmitere, după gradul de agreare, după domeniul de activitate), iar în cadrul acestor
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
întrucât compania poate furniza diverse idei, propuneri, cunoștințe ca urmare a utilizării produselor și serviciilor provenite de la furnizori. În teoria clasică economică, se solicită companiei să beneficieze de resurse furnizate la un preț cât mai mic, care să îndeplinească specificațiile cerute. Într-o companie centrată spre creare de valoare este foarte important să fie aleși furnizorii care să ofere atât avantaje sociale, precum și să respecte cerințele legate de preț, calitate și termenul de livrare. Fără clienți nu ar exista nicio afacere
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
mare al coeficientului de volatilitate beta, și implicit un nivel mai ridicat al costului capitalului propriu. Un nivel mai ridicat al datoriilor în structura capitalului reprezintă un risc suplimentar pentru investitori, și implicit așteptări mai ridicate din partea acestora în legătură cu rentabilitatea cerută. Pentru exemplificare, considerăm un nivel al coeficientului beta (pentru un nivel de îndatorare egal cu zero) ca fiind 0,87. Considerăm un nivel al ratei dobânzii fără risc de 7% și un nivel al primei de risc de 8%. Cota
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de diferențe între calcularea EVA și rezultatele obținute luând în calcul și efectul inflației. Propunerea sa se regăsește în modul de calcul al Valorii Economice Adăugate Ajustate. NOPAT - valoarea curentă ajustată la inflație a profitului net din exploatare; a* - rentabilitatea cerută calculată pe baza valorilor curente ale fiecărui element de activ, ajustate la inflație. Autorul consideră rata internă de rentabilitate o variantă pentru calculul rentabilității reale. Această rată este o formă de calcul a costului capitalului investit. Valoarea curentă a capitalului
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
costul capitalurilor proprii și costul datoriilor financiare este necesară pentru verificarea modului în care riscul este reprezentat în cele 15 companii analizate. Costul capitalului propriu exprimă așteptările investitorilor în legătură cu rentabilitatea viitoare și, implicit, un risc mai mare determină o rentabilitate cerută mai mare pentru asumarea acestuia. În perioade de descreștere a piețelor de capital, se pune problema valorii costului de oportunitate. Spre exemplu, pe fondul scăderii generalizate a pieței cu 30%, un investitor ar putea considera o rentabilitate cerută de 5
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
a piețelor de capital, se pune problema valorii costului de oportunitate. Spre exemplu, pe fondul scăderii generalizate a pieței cu 30%, un investitor ar putea considera o rentabilitate cerută de 5%, având la bază evoluția pieței și diferența potențială (rentabilitate cerută - evoluția medie a pieței) de 35%. Valoarea medie a costului capitalului propriu a crescut de la 19,33% în anul 2005 la 19,65% în anul 2006, pe fondul creșterii incertitudinilor investitorilor. Anul 2007 a adus o scădere la 18,42
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
rentabilității comerciale, dar și legătura variabilă cu rata rentabilității financiare. Relevanța acestui indicator vine din corelația existentă cu indicatorii utilizați pentru măsurarea performanței, dar și din ajustările contabile, ce nu lasă loc de manipulări contabile. c) Legătura existentă între rentabilitatea cerută (așteptată de investitori) dată de costul capitalului și rentabilitatea realizată, dată de rentabilitatea totală a acționarilor Costul capitalului propriu reprezintă costul de oportunitate, sau rentabilitatea așteptată de investitori pentru plasarea investiției într-o companie. Măsurarea acestui indicator are la bază
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
companiilor cu un coeficient de relevanță „C” mai mare sau egal, și mai mic decât 1. Indicatorul poate reflecta discrepanța dintre așteptări și rentabilitatea reală. Urmărind acest coeficient, putem observa perioadele în care investitorii au estimat și chiar depășit rentabilitățile cerute. În figura 3.16 am prezentat companiile cu un coeficient „C” mai mare sau egal cu unu și companiile cu un coeficient de relevanță „C” mai mic decât unu. Anii de boom economic (2006-2007) prezintă un număr ridicat de companii
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fost calculată ținându-se cont de creșterea sau scăderea prețului acțiunilor, precum și de randamentul dividendelor. Acest indicator este foarte relevant pentru investitori, reprezentând rentabilitatea reală obișnuită. În acest sens, am urmărit raportul dintre TSR și Costul capitalului propriu (considerat rentabilitatea cerută), sub forma unui Coeficient de relevanță „C”, care arată estimarea corectă sau incorectă a viitoarei rentabilități pentru acționari. Pentru testarea legăturilor și realizarea modelelor econometrice am utilizat instrumente de tip „pool” și „panel”, seriile de timp fiind utile pentru obținerea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de incertitudine se poate lua în considerare o valoare negativă a acestei constante. În tabelul 4.3 am simulat calcularea țintei EVA pe mai mulți ani, luând în considerare un nivel pozitiv al constantei prezentate anterior. Constantă = valoare în plus cerută. Astfel, se poate observa în figura 4.8 urmărirea unei valori mai ridicate a EVA de la un an la altul, ce depășește valoarea realizată. Valoarea negativă a constantei poate să ne arate prudența țintei privind EVA, mult sub valoarea realizată
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
mai limitate, ceea ce nu înseamnă că toate obiectivele propuse au fost atinse. Responsabile pentru acest lucru sunt în primul rând autoritățile implicate și capacitatea limitată de a implementa proiectele twinning. Deseori, calitatea propunerilor de proiect nu a fost la nivelul cerut, iar autoritățile implicate nu și-au arătat interesul. Un al doilea factor relevant este dezinteresul arătat de unele autorități, care au propus doar cu întârziere proiecte și asta numai ca urmare a insistențelor Comisiei și ale guvernului. Cu alte cuvinte
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
rezilierea și reducerea prestațiilor / 252 a. Dreptul de opțiune al creditorului contractual / 252 b. Rezoluțiunea contractului profesional / 256 Partea a IV-a. TITLURILE DE VALOARE / 261 Capitolul 1. Cambia / 263 1.1. Noțiune și caractere juridice / 263 1.2. Condițiile cerute pentru validitatea cambiei / 264 1.3. Transmiterea cambiei (girul) / 265 1.4. Acceptarea cambiei / 266 1.5. Avalul / 267 1.6. Plata cambiei / 268 1.7. Consecințele neplății cambiei / 269 Capitolul 2. Biletul la ordin / 275 Capitolul 3. Cecul / 277
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nu va trebui să conțină propuneri de modificare a clauzelor, rezerve etc. Răspunsul destinatarului nu constituie acceptare ci poate fi considerat, după împrejurări, o contraofertă atunci când: a) cuprinde modificări sau completări care nu corespund ofertei primite; b) nu respectă forma cerută anume de ofertant; c) ajunge la ofertant după ce oferta a devenit caducă. Acceptarea poate fi expresă (scris sau verbal, inclusiv printr-un semn, în cazul licitațiilor publice) și tactică (când rezultă din acțiuni sau atitudini care pot fi interpretate ca
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
este consacrat principial prin dispozițiile Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic și ale Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică. Contractele încheiate prin mijloace electronice 141 produc toate efectele pe care legea le recunoaște contractelor, atunci când sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru validitatea acestora. Pentru validitatea contractelor încheiate prin mijloace electronice nu este necesar consimțământul prealabil al părților asupra utilizării mijloacelor electronice. Proba încheierii contractelor prin mijloace electronice și a obligațiilor care rezultă din aceste contracte este supusă dispozițiilor
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nu a fost respectată, potrivit art 1242 C.civ. Modificarea contractului este supusă condițiilor de formă cerute de lege pentru încheierea sa, dacă prin lege nu se prevede altfel, orice modificare a contractului. a. Cazurile în care forma solemna este ceruta de lege ca o condiție de validitate a contractului. Asemenea contracte mai sunt denumite și solemne. Contractul solemn se încheie valabil numai prin exprimarea consimțământului părților într-o anumită formă solemnă, prevăzută ad validitatem printr-o dispoziție expresă a legii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]