2,563 matches
-
sau un Obrenovici; pe sufletul lui, pe limba lui, pe inima lui e stăpân Dumnezeu și el, și nimenea 'ncolo. ["CITIM ÎN "JOURNAL DES DEBATS ":... "] 2264 Citim în "Journal des debats": Se știe că ratificarea Tractatului de la Londra, care regulează cestiunea Dunării, a fost amânată pentru șase luni, pentru a da statelor riverane timpul de-a consimți la aranjamentele cari au fost luate în această privință de cătră puteri. Se asigură pe de altă parte că cabinetul din Londra a făcut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a pretinde că interesele ei ar fi fost cu totul ignorate 372 {EminescuOpXIII 373} {EminescuOpXIII 374} la Londra de cătră puteri: ele au ținut seamă de aceste interese în măsura în care a fost cu putință de-a o face. În această cestiune a Dunării, cari era de natură a inspira o seamă de îngrijiri și care-a fost rezolvată într-un mod atât de pacinic, erau trei grupuri de interese deosebite pe cari era vorba de-a le acorda. Erau mai întîi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vor uita vechile lor disentimente, pentru a se întruni într-un singur partid, partidul național. " ("Journal des debats" ) (Demisia din armată a generalului Manu; Eraclie Arion) ["ÎN LOC DAR DE-A GĂSI... "] 2264 În loc dar de-a găsi necuviincios articolul în cestiune s-ar fi căzut mai bine ca indulgența lui relativă să dicteze tăcere celora cari s-au crezut în drept de-a se simți atinși. Ceea ce-am indicat noi, mai mult ironic și în paralelă c-un caracter de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
măcar de rău să nu aibă nimeni a vorbi. Oricine ne va putea crede că d. Ștefan Belu e pentru noi o persoană indiferentă și om ca oricare altul, încît, pe câtă vreme ["ANGLIA ȘI RUSIA... "] 2257 Anglia și Rusia în Asia. Cestiunea Orientului european. Întru cât e solidară Germania cu Austria nu știe nimenea. Pommercher Musketier. Franța și Italia în Tunis. Spania. Egipetul. Danemarca, Suedia și Norvegia, Portugalia, Olanda, Belgia și Svițera. Olanda. Boerii. Vechile privilegii ale boerilor. Propunerea Schaepmann (62: 16
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pieirei, după cum ne-o arată jurnalele opozițiunei, atuncea venirea orișicui la putere este indiferentă, căci tot ce piere e organic (ceva neorganic nu poate pieri), tot însă ce-i organic e destinat unei pieiri neînlăturate și moartea sa este o cestiune de timp, prin urmare în sine astă moarte nu poate fi nici oprită, nici accelerată, căci, c-un cuvânt, de privim trecutul, vedem că nimic nu s-a putut întîmpla altfel decum s-a întîmplat într-adevăr, vedem că cauza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de cântece lirice și balade din ținuturile Orhei, Bălți și Bender. Tematica lor este aceeași cu a întregului folclor românesc, cum remarcă și G. Coșbuc în prefața volumului: „Explicarea acestui fapt e un lucru așa de mângâietor și însuflețitor în ce privește cestiunea unității de limbă și de sentimente la toți românii”. Deși în alte două cărți - Răsunete din Basarabia (1935) și De la noi din Basarabia (1938) - există și pagini de proză, precum Ciuboțelele lui Ionel, nota generală o dau articolele de etnografie
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
23-47. De altfel, această idee fusese avansată de Pârvan încă din 1906, într-o recenzie mai amplă la o carte a lui Virgil P. Andronescu (1905) - Câteva cuvinte cu privire la organizația provinciei Dacia Traiana cu prilejul unei cărți noi asupra acestei cestiuni, în „Convorbiri literare“, anul XL, 1906; idem, Studii de istorie romană, p. 32. intuiția lui Vasile Pârvan, accentuând asupra ideii că, prin contactele diverse, prin influențele exercitate și prin procesele de aculturație pe care le-au generat, grecii și celții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mondene, repurtate prin saloane, o energică angajare în politică. Avea o bună pregătire juridică. În 1878 își susține, la Nancy, teza de licență în drept, pe care o va publica întâi în gazeta „Prutul”, apoi în broșura, de vederi democrate, Cestiunea evreilor e o cestiune morală (1897). Într-o altă broșură, Monăstirea liberală și criza morală (1901), îi atacă pătimaș, cu virulente accente sarcastice, pe liberali. Înscris în Partidul Conservator, își argumentează cu aplomb ideile în „Epoca”, unde e redactor, în
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
o energică angajare în politică. Avea o bună pregătire juridică. În 1878 își susține, la Nancy, teza de licență în drept, pe care o va publica întâi în gazeta „Prutul”, apoi în broșura, de vederi democrate, Cestiunea evreilor e o cestiune morală (1897). Într-o altă broșură, Monăstirea liberală și criza morală (1901), îi atacă pătimaș, cu virulente accente sarcastice, pe liberali. Înscris în Partidul Conservator, își argumentează cu aplomb ideile în „Epoca”, unde e redactor, în „Protestarea”, cotidian înființat de
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
de acest tip are o excelentă priză la realitatea imediată: povestirile din Terasa (1979), pe de o parte, dar chiar publicistica „reporterului” ori articolele pe teme socio-moral-profesional-artistice publicate ani de-a rândul în „Vatra” - numai în parte reunite în volumul Cestiuni secundare, chestiuni principale (1983) - dovedesc forța unei priviri de-a dreptul satirice, gogoliene chiar, laolaltă cu profunzimea reflexivă a unui autor pentru care nimic din omenescul aflat la răscruce nu este străin. Morocănos, sucind și răsucind fără încetare frustrări și
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
variații de accent, o proză de observație a mentalității sociale. EUGEN SIMION SCRIERI: Așteptând în liniște, Cluj, 1973; Viața la o margine de șosea, București, 1975; Bate și ți se va deschide, Cluj-Napoca, 1978; Terasa, București, 1979; Ierarhii, București, 1981; Cestiuni secundare, chestiuni principale, București, 1983; Schimbarea la față, București, 1985; Rame și destin, București, 1989; Quo vadis, Domine?, I-II, București, 1993-1996; Marea miză. Teme și obsesii ale romancierului român contemporan, Târgu Mureș, 2003. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Așteptând în
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
date spectacole iarna, iar în restul anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
restul anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student la Viena, insistau asupra
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student la Viena, insistau asupra precarității dramaturgiei naționale, indicând în preocuparea pentru crearea
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
revenindu-i meritul de a fi contribuit la răspândirea ideilor esteticii moderne. De altfel, estetica a fost una din constantele preocupărilor sale, concretizate în volume precum Principie de literatură (1892), Principie de estetică și poetică (I-II, 1893-1896; Premiul Academiei Române), Cestiuni literare și pedagogice (1897), Cestiuni literare (1897), Legătura între filosofie și științele experimentale (1907) ș.a. S. nu era, cu toate acestea, un gânditor original. Aflat, la început, sub înrâurirea cercurilor adversare Junimii, îmbrățișează curând convingerile estetice ale lui Titu Maiorescu
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
fi contribuit la răspândirea ideilor esteticii moderne. De altfel, estetica a fost una din constantele preocupărilor sale, concretizate în volume precum Principie de literatură (1892), Principie de estetică și poetică (I-II, 1893-1896; Premiul Academiei Române), Cestiuni literare și pedagogice (1897), Cestiuni literare (1897), Legătura între filosofie și științele experimentale (1907) ș.a. S. nu era, cu toate acestea, un gânditor original. Aflat, la început, sub înrâurirea cercurilor adversare Junimii, îmbrățișează curând convingerile estetice ale lui Titu Maiorescu, fiindu-le dator în bună
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
de stilistică, București, 1880; Începutul renașterii naționale prin școli sau Despre episcopul Petru Pavel Aron, Craiova, 1891; Principie de literatură, Craiova, 1892; Epistolar, Craiova, 1893; Principie de estetică și poetică, partea I: Estetica, Craiova, 1893, partea II: Poetica, Craiova, 1896; Cestiuni literare și pedagogice, Craiova, 1897; Cestiuni literare, pref. R. Hardouin, Craiova, 1897; Ioan Eliade Rădulescu, Craiova, 1902; Din viața lui Inocențiu Micul, Blaj, 1903; Legătura între filosofie și științele experimentale, București, 1907; Biblioteca populară Fundațiunea „I. V. Socec”, București, 1907
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
naționale prin școli sau Despre episcopul Petru Pavel Aron, Craiova, 1891; Principie de literatură, Craiova, 1892; Epistolar, Craiova, 1893; Principie de estetică și poetică, partea I: Estetica, Craiova, 1893, partea II: Poetica, Craiova, 1896; Cestiuni literare și pedagogice, Craiova, 1897; Cestiuni literare, pref. R. Hardouin, Craiova, 1897; Ioan Eliade Rădulescu, Craiova, 1902; Din viața lui Inocențiu Micul, Blaj, 1903; Legătura între filosofie și științele experimentale, București, 1907; Biblioteca populară Fundațiunea „I. V. Socec”, București, 1907; Simbolismul. Ch. Baudelaire. Pesimismul d-nei Ackerman
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
fapt, de restrângerea dreptului de liberă navigație pe Dunăre. Liniștindu-și colegul de dezbateri În privința libertății comerțului, contele rus Șuvalov Încerca să-i convingă pe distinșii interlocutori că „problema Basarabiei” nu este una de „ambițiune și de interes”, ci o „cestiune de onoare” pentru Guvernul Imperial. Gorceakov adăuga la rândul său că cele trei districte basarabene fuseseră cedate Moldovei prin Tratatul din 1856, act internațional Încălcat de români În 1859, când au Înfăptuit unirea, și În 1866, odată cu alegerea Principelui Carol
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
europenizării, ci doar împotriva „importurilor” greșite, care nu țin seama de „afinitățile” dintre culturi, de permisibilitatea sau respingerea imitației, de vocația noastră etnică. Din perspectiva filosofiei culturii, relațiile lui R.-M. cu literatura apar ca normale. În 1901, sub titlul Cestiuni de estetică, își pune întrebarea De ce literatura română e lipsită de actualitate?. Răspunsul s-ar afla în dezinteresul publicului românesc, obișnuit a privi producțiile literare prin prisma culturii apusene. Îndemnul său către cititor era în tonul discuțiilor literare ale începutului
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
în evocările foștilor profesori. Jurnalul sfârșește prin a fi citit ca o ficțiune, sau, cum ar spune Eugen Simion, ca „ficțiunea nonficțiunii”. SCRIERI: F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa, București, 1897; ed. îngr. și postfață Marta Petreu, Cluj-Napoca, 1997; Cestiuni de estetică. De ce literatura română e lipsită de actualitate?, București, 1901; Cultura română și politicianismul, București, 1904; Puterea sufletească, București, 1908; Domnul Luca, București, [1910]; Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, București, 1910; Păr de lup, București, [1911]; Andrei
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
a studia în Germania istoria modernă și contemporană, dar, bolnav fiind, se întoarce în țară. Îl interesa în primul rând istoria Orientului, însă aria preocupărilor sale cuprinde și literatura, teatrul, muzica și arta plastică, etnografia, economia, filosofia. Studiile sale, Bibliografia cestiunii Orientului (1899), Cronicarii moldoveni din secolul al XVII-lea (1899), Botanica populară (1900), Istoria României contimporane (1900), Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade (1901), sunt dovada unei erudiții care i-a adus prețuirea lui Titu Maiorescu și a
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
versurile lui O. oscilează între parnasianism și simbolism. Este o poezie echilibrată, tinzând către exactitate prozodică, în care nostalgia plecărilor, a depărtărilor, a necunoscutului se îmbină cu vagi presimțiri și cu misterioase elanuri erotice. SCRIERI: Alexandru Obedenaru, București, 1891; Bibliografia cestiunii Orientului, București, 1899; Cronicarii moldoveni din secolul al XVII-lea, București, 1899; Botanica populară, București, 1900; Istoria României contimporane, București, 1900; Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade, București, 1901. Repere bibliografice: Titu Maiorescu [Scrisoare către A. Philippide și
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
pedagogie a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat, cu un bogat comentariu, Gramatica română sau macedoromână (Viena, 1813) a lui Mihail G. Boiagi. SCRIERI: Meglenoromânii, I-II, București, 1902; Cestiunea aromână, Brașov, 1906; Parallele Ausdrücke und Redensarten in Rumänischen, Albanesischen, Neugriechischen und Bulgarischen, Leipzig, 1908; Aromânii din punct de vedere istoric-cultural, București, 1912; Din trecutul cultural al aromânilor, București, 1912; Poezia înstrăinării la aromâni, București, 1912; Numiri etnice la aromâni
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
tipuri parlamentare (1893), o serie de „caractere” descrise cu un fin spirit de observație și tratate cu umor sau, uneori, cu ironie incisivă. În „Săptămâna” a tipărit numeroase schițe ori scene intitulate Din viața animalelor, interesante prin minuția compoziției. SCRIERI: Cestiuni politice, București, 1893; Sufragiul universal, București, 1893; Portrete și tipuri parlamentare, București, 1893; Amintiri de la Junimea din Iași , I-II, București, 1908-1910; ed. I-II, București, 1943; ed. I-II, îngr. și pref. Z. Ornea, București, 1971; Pagini alese, îngr
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]