2,019 matches
-
stângace de a vă reda câteva impresii de concediu, Îmi revin În memorie cuvintele D-rului Petru Groza rostite Într-o ședință la Academie, cu prilejul unei comemorări a lui Traian Vuia: „Tăria unui popor nu constă numai În grâu și cherestea ci În valorile artistice și culturale pe care acel popor le-a creat” (deși din memorie, asta este esența celor spuse). Revenind acum la altă ordine de idei, de gânduri mai apropiate de preocupările Dvs., vreau ca și (pe) această
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
zână din povești. Costică Maxim a făcut școala comercială în Iași. Și din anul 1919 a fost numit director de fabrică de la Suha Mălini și de acolo la Găinești Râșca. Peste 40 de ani a fost director de fabrici de cherestea. A fost un om foarte bun, dar bunătatea lui a fost răsplătită cu rău. Și Costică Maxim a decedat la 14 februarie 1967 după o lungă și grea suferință. A avut cancer la limbă, nu putea mânca nici vorbi, scăzuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ca șef de revistă trebuie să ai un proiect al tău, unic, altfel n-are rost să sacrifici pădurile țării. (Vezi Balada lui Verestoy Attila, apud Gellu Dorian: " Codrule codruțule/ ce mai faci, drăguțule?/ Ia, eu fac ce mai făcuși/ Cherestea și rumeguș!"). Ca redactor-șef de revistă, cherestea și rumeguș faci dacă nu ai un proiect al tău, și încă unul viabil. Scriitorul român ratează deopotrivă în opera propriu-zisă și în revistă sau doar în una dintre ele. Exemple? Alexandru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
proiect al tău, unic, altfel n-are rost să sacrifici pădurile țării. (Vezi Balada lui Verestoy Attila, apud Gellu Dorian: " Codrule codruțule/ ce mai faci, drăguțule?/ Ia, eu fac ce mai făcuși/ Cherestea și rumeguș!"). Ca redactor-șef de revistă, cherestea și rumeguș faci dacă nu ai un proiect al tău, și încă unul viabil. Scriitorul român ratează deopotrivă în opera propriu-zisă și în revistă sau doar în una dintre ele. Exemple? Alexandru Andrițoiu cred că a ratat ca poet, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
creștea atât în Huși, cât și în depresiune (încă o moară în târgul Drânceni și câte una în satele Râșești și Pâhnești). Conform recensământului din 1912, în Huși erau în stare de activitate o fabrică de tricotaje, patru ateliere de cherestea și o fabrică de bere. În deceniul al treilea al secolului al XX-lea (1935), în județul Fălciu funcționau 58 mori, două fabrici de ulei (la Oltenești și Hurdugi), două fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ulei (la Oltenești și Hurdugi), două fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere de lumânări, un atelier de săpun, un atelier de obezi, două ateliere de cărămizi, două ateliere de tăbăcărie (toate la Huși); două ateliere de cherestea (Drânceni, Fălciu), un atelier de olărie (Răducăneni). Au investit capital următoarele întreprinderi: Moara „Prutul” (8.000.000), Fabrica de tricotaje „Philipp Tomosch” (5.000.000), ambele la Huși. O parte a populației își desfășura activitatea în industria alimentară și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
odinioară de 200 ha, cu bazine, heleștee, alei mărețe, înconjurat de un zid imens cu porți monumentale de fier frumos lucrate și stâlpi de piatră, nu mai exista decât ca pășune pentru vite și ca arături. Copacii fuseseră vânduți ca cherestea, zidul dărâmat de țărani, ca material de construcție, porțile singure rămăseseră în picioare ca niște jalnice spectre, martori ai timpurilor de prosperitate. Gospodăria fusese desființată de bolșevici, casele devastate. Când proprietarul N. Krupenski și soția lui, născută prințesa Mircheski, reintrară
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de un asemenea grad încât să îi amenințe interesele. A fost instituită o Comisie care a găsit dovada corupției obișnuite. Unele bunuri pentru care se plătise nu fuseseră livrate și multe bunuri care fuseseră livrate erau defectuoase: au fost descoperite cherestea verde, scânduri nepotrivite, catarge de dimensiuni greșite, tachelaj putred, stupă în situație precară și pânze de calitate inferioară. Navigau mult mai puțini oameni decât numărul celor pentru care se pretinseseră plățile, iar calitatea recruților era nesatisfăcătoare ca rezultat al mitei
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
obișnuită a producției agricole. Prin tranzacțiile lor internaționale, negustorii balcanici importau mărfuri manufacturiere și produse coloniale, cum ar fi condimente, îmbrăcăminte din lînă, sticlă, ceasuri, arme și praf de pușcă. Ei exportau în schimb ulei, rășini, ceară, mătase, lînă, tutun, cherestea, bumbac, grîu, porumb și produse animaliere, cum ar fi carne sărată, piele și vite. Distribuirea acestor mărfuri în cadrul Balcanilor se afla în general tot în mîinile negustorilor nemusulmani, mai ales în cele ale grecilor, țînțarilor, sîrbilor și bulgarilor. Cea mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Balcanilor reprezenta o piață minoră pentru mărfurile manufacturiere de lux ale Austriei și nici nu avea nevoie de grînele exportate de Imperiul Habsburgic. În schimb, exista o cerere permanentă pe piața habsburgică de materii prime balcanice, ca bumbac, lînă, tutun, cherestea și vite. Negustorii angajați în aceste afaceri comerciale, de obicei ortodocși, erau supuși ai monarhiei și în cea mai mare parte de naționalitate sîrbă sau greacă. Ca și omologii lor din teritoriile otomane, ei dețineau o poziție care le permitea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puțin de 100 de lucrători, majoritatea locuitori ai Cârțișoarei, tăietori, țapinari și operatori la joagărul propriu zis. În cei 5 ani cât a funcționat, joagărul a prelucrat toți brazii buni de tăiere de pe ambele coaste ale Tunsului. Această fabrică de cherestea, proprietate tot a unor negustori evrei, era acționată și cu forța motrice a pârâului pe care fusese construită și cu mașini de aburi - locomobile. Cu ocazia construirii cabanei Bâlea Cascadă, pentru necesarul operației de ridicare a edificiului acesteia, s-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
iarnă suflă cu putere. Îmi aranjez fularul la gît și-mi trag mănușile din mers, gîndindu-mă că nici iarna aceasta nu i-am făcut tatii rost de un camion cu deșeuri de lemn pentru foc de la vreuna din fabricile de cherestea. Poate prin luna mai sau iunie, îi voi duce o remorcă de cinci tone cu capete de fag, să aibă cîțiva ani ce pune pe foc. Deci nu mi s-a aprobat schimbul garsonierei în care locuiesc acum cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în care se află - rude ale Manolei, ale lui Philippe, ale lui Șaga, toată lumea bună e acolo! Am auzit că Șaga a fost auscultat de un specialist care i-a mai dat 15 ani de viață. Măcar de-ar fi cheresteaua bună. II 24 decembrie [1950], ajunul Crăciunului [...] Orașul ăsta a devenit un iad: umed, lipicios și alunecos de să-ți spargi capul! Am să mă duc la biserica Zlătari, unde este în seara asta un concert de colinde, cu 100
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
internaționale purtătoare de cuvânt a poporului evreu. La cel de-al doilea congres sionist, în anul 1898 era deja o instituție bine conturată, au redactate documente strategice cu aportul lui Max Nordau și Caim Weizmann (1874-1952), Daniel Wolffsohn, comerciant de cherestea din Koln, - care i-a urmat la conducerea organizației sioniste mondiale și care a ales culorile alb și albastru pentru steagul sionist, culorile șalului nostru de rugăciune. Meritul lui Herzl a fost acela că a făcut din diplomația de înaltă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
numai că nu încuraja comerțul românesc, dar afecta consumul și prin acest fapt, dăuna economiei orașului. La 30 octombrie 1940 Fondul Bisericii din Bucovina cere Federalei Dorohoi și mișcării legionare să comunice persoanelor dornice să activeze în comerțul intern de cherestea, că erau gata de colaborare punând la dispoziția lor material contra garanție efectivă. Camarazii care vor să intre în comerțul cu cherestea vor putea face desfacerea produselor lemnoase oficiului care în trecut era apanajul evreilor străini de neam. Prin depozitele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din Bucovina cere Federalei Dorohoi și mișcării legionare să comunice persoanelor dornice să activeze în comerțul intern de cherestea, că erau gata de colaborare punând la dispoziția lor material contra garanție efectivă. Camarazii care vor să intre în comerțul cu cherestea vor putea face desfacerea produselor lemnoase oficiului care în trecut era apanajul evreilor străini de neam. Prin depozitele de cherestea legionare ce s-ar înființa în județul Dorohoi se va soluționa și prețul cu care în trecut era speculat țăranul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
erau gata de colaborare punând la dispoziția lor material contra garanție efectivă. Camarazii care vor să intre în comerțul cu cherestea vor putea face desfacerea produselor lemnoase oficiului care în trecut era apanajul evreilor străini de neam. Prin depozitele de cherestea legionare ce s-ar înființa în județul Dorohoi se va soluționa și prețul cu care în trecut era speculat țăranul român. Va începe organizarea unei clase mijlocii de comercianți români. Legionarii din Dorohoi nu au arătat disponibilitate pentru comerțul de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
legionare ce s-ar înființa în județul Dorohoi se va soluționa și prețul cu care în trecut era speculat țăranul român. Va începe organizarea unei clase mijlocii de comercianți români. Legionarii din Dorohoi nu au arătat disponibilitate pentru comerțul de cherestea, nu există nici un document care să menționeze că legionarii erau interesați de comerț, ca activitate profesională. Pentru legionari românizarea însemna trecerea în mâinile lor a afacerilor, prăvăliilor, locuințelor evreiești. Acestea erau imediat profitabile în contrast cu industria în care numărul evreilor nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țină seama de elementul etnic românesc, terenurile agricole au fost în mare parte arendate. Hectarul era arendat cu 1500-2500 lei, pe o perioadă de un an, însă au fost constatate situații în care pământul rămânea nelucrat. Pădurile și fabricile de cherestea, în mare parte proprietăți evreiești, au trecut din administrarea Ocoalelor Silvice sau a Directoratului Românizării, Colonizării și Inventarului, iar la începutul anului 1943, au fost arendate prin licitație. Procesul de românizare a economiei a fost însoțit de multe abuzuri, care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dreptate și legalitate față de evrei”. Mai spune că au dreptul să se plângă de exercitarea unei presiuni asupra lor când nu au cunoscut rigoarea legii? ...localitățile unde au fost tabere de muncă în 1936...la Dorohoi într-o fabrică de cherestea, unde s-au făcut strângeri de fonduri necesare organizării și întreținerii tinerilor haluțimi. Organizația Hașomer Hazair din Dorohoi cere de la evreii înstăriți bani pentru cărțile cu chipul lui Haim Rapaport, aprig conducător, înecat în Prut în 1935 după ce a salvat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a unui incendiu, ci arsă fiindcă proprietarul i-a dat foc! Având în vedere distanța mare dintre zona forestieră Temuco și porturile de la ocean, lemnul nu prea era rentabil de exploatat pentru "export", masa lemnoasă fiind consumată în zonă pentru cherestea, construcții, încălzire, butoaie, podele, acoperișuri... Proprietarul celor 100.000 hectare s-a gândit că-i mai avantajos să folosească terenul ca pășune, pentru creșterea animalelor, a scos chibriturile și a dat foc pădurii. Era un spectacol de coșmar, cu mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și portul, Mercado Central piața centrală, plină de toate minunățiile oceanului, Valdivia fiind și o zonă renumită pentru crescătoriile de somon. Am avut ocazia să vizităm și o fabrică de procesare a lemnului, CELCO, care exporta, în special în Japonia, cherestea și pastă de hârtie. Am vizitat și o exploatare forestieră, asemănătoare cu cea din Temuco, observând însă că aici apropierea oceanului și a portului au imprimat un ritm mai accelerat defrișărilor, pe lângă speciile locale de arbori existente plantându-se masiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
caracter de interogatoriu, ci erau, mi-am zis eu, pornite din dorința de a afla cât mai multe despre o țară "socialistă", care și-a trimis o delegație tocmai la capătul pământului! Am vizitat și aici o mare fabrică de cherestea și mobilă, dotată cu mașini de ultimă generație, și am oferit conducerii cataloage cu produsele fabricate de industria de mobilă din România, de mare succes în acei ani. Ne-am deplasat apoi cu un autoturism de teren la circa 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
modela creativ mințile tinere. Cu o asemenea bucurie în suflet Constantin și Steluța Brumă și-au asumat condiția apostolatului cărturăresc. După o fulgurantă experiență în laboratoarele “fabricii de popi”, fiul lui Iorgu și al Mariei ucenicește sârguincios ca manipulator de cherestea și telefonist comunal. Sfârșește însă prin a fi învățător (inițial necalificat) în cele mai obscure dintre satele patriei. Într-o comunitate de lingurari, de exemplu, tânărul (pe atunci) învățător C. Brumă înțelege ce înseamnă “concurența zero” și “liniștea atât de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
din cauza mea certurile, bătăile și umilințele la care era supusă familia s-au întețit. Cu dorul de ai mei, de mama și surori, am luat drumul pribegiei, mai exact al căutării unui rost. și iată-mă angajat la Fabrica de cherestea “Raux et Lalu” la Cosmești. Câte 9 kilometri la dus și la întors, iarna cu felinarul pentru contra lupilor în brațe, credeam c-am să îmbătrânesc numărând pe metri, pe pași, pe talpă la talpă drumul. Dar n-a fost
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]