2,808 matches
-
românești referitoare la Sf. Ilie, între momentul uciderii propriilor părinți (sacrificiu uman ? ; cf. 182) și cel al apoteozei și obținerii rangului de stăpân asupra mani- festărilor atmosferice, Ilie trece prin câteva probe expiatorii. Una dintre ele este recluziunea forțată în chilia/beciul unui schimnic care, după ce-l încuie înăuntru, aruncă cheia în fundul unui iaz. „Sf. Ilie a găsit acolo, pe masă, o pâne, o cană cu apă și o carte și cât mânca, pânea tot la loc era și apa tot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secolului al XIX-lea. Se spune că „de când hăul [= haosul], când lumea nu era plăsmuită”, Dumnezeu și Dracul trăiau împreună în cer. În timpul celor șapte zile în care Dumnezeu a făcut Lumea, Dracul a încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”. În „odaia a douăsprezecea din fundul cerului”, „pe o masă”, Dracul „găsi el o carte mare în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Văzând această carte, Dracul se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o legendă cosmo gonică culeasă în Transilvania, se spune că „de când hăul [= haosul], când lumea nu era plăsmuită”, Dumnezeu și Dracul trăiau împreună în cer. Când Dumnezeu era ocupat cu facerea lumii, Dracul a încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”, în „odaia a două sprezecea din fundul cerului”, unde „pe o masă găsi el o carte mare, în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Dracul - continuă legenda - se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai sunt capabili și neprețuiții confrați de la "Romînul"? Într-un număr foaia liberală dădea seamă despre intenția Rusiei de-a ne face navigabil brațul Chiliei, făcea imputări Comisiunii europene că e neglijentă și zicea între altele: Odată acest braț (al Chiliei) devenit mai favorabil navigațiunii, Comisiunea va putea privi din splendidul său palat de la Sulina cum comerțul [î]l ocolește spre a trece pe la Chilia... Altfel, după cum Rusia se gândește azi a face brațul Chiliei navigabil, mâni desigur se va gândi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
între altele: Odată acest braț (al Chiliei) devenit mai favorabil navigațiunii, Comisiunea va putea privi din splendidul său palat de la Sulina cum comerțul [î]l ocolește spre a trece pe la Chilia... Altfel, după cum Rusia se gândește azi a face brațul Chiliei navigabil, mâni desigur se va gândi și România a-și face navigabil brațul Sf. Gheorghe. Atunci, pentru marea părere de rău a însuși românilor, Comisiunea dunăreană va pierde fatalmente toată însemnătatea sa. Întreg articolul e ținut pe tonul acesta, pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de Vassur, vorbi într-un târziu Abatele. Mi se pare corect. Peste o oră va avea loc testul de luptă și, dacă îl treci, vei fi tuns sub numele de Rim. Urmează-l pe Aloim; el te va duce în chilia ta, ca să te reculegi înaintea încercării. Vassur se întoarse fulgerător și văzu că în spatele lui se strecurase pe nesimțite un călugăr tânăr și bucălat, ceva mai înalt decât el, dar cu carnea puhavă a acelora obișnuiți mai mult cu cărțile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
soldați și apoi ucigași. Arta de a-i transforma pe preoți în generali cred însă că e mai aproape de mine, zâmbi Rimio mulțumit și își păstră această expresie până în clipa în care Aloim îi indică fără vorbe că ajunseseră la chilia lui. Păși cu grijă și își încorda simțurile. Totul părea să fie în regulă: ― Nu suntem ucigași, frate Rim! rosti Aloim dintr-odată. ― Asta rămâne să vedem, ridică Vassur din umeri, privindu-l curios pe tânăr. Aloim făcu o plecăciune
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe care i-o provoca gustul de carne crudă al abnnanului. În mod natural era foarte dulce, însă tratat genetic devenea de-a dreptul scârbos. Vassur se întinse pe pat și începu să studieze pereții. Unul dintre ocupanții anteriori ai chiliei fusese un artist talentat. Imaginase pe tavan un basorelief în care o creatură imensă, cu trup solzos, sodomiza un cavaler în armură, prăbușit lângă burta spintecată a calului său. Nu înțelegea ce dorea să reprezinte întreaga scenă, dar își dădea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai inventa câte o poziție nouă în pat, în viață trebuia să îți pară rău după lucrurile pe care nu le-ai făcut și nicidecum după cele pe care le-ai întreprins. 5. Aloim era întins pe patul modest din chilia Abatelui și încerca din răsputeri să nu se lase dominat la rândul său de sentimentul de frică pe care îl simțea venind dinspre bărbatul masiv, care stătea aplecat asupra cărții de rugăciuni. Radoslav se ruga întotdeauna după ce făceau dragoste. O
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
poate să-i străpungă zidul dogmatic al meditației aparente și să pătrundă până la natura fundamental laică a celor mai intime resorturi ale gândirii sale. De multe ori, îl mustra și îl conjura să se roage și el. Aloim, la adăpostul chiliei Starețului, prefera însă să răspundă de fiecare dată că este cu mintea alături de rugăciunea Abatelui către Dumnezeu și Sfântul Augustin cel Nou, dar nu îngenunchea niciodată. Se întrebase de nenumărate ori de ce stătea în umbra Abatelui și mai ales de ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Armaghedon era o misiune de o importanță în fața căreia până și credința sa tremura ca o frunză în vânt. ― Singura mea grijă, Aloim, este ca nu cumva să scapi asemenea vorbe și în alte împrejurări decât cele în care împărțim chilia. ― Fii fără grijă, Rade! ― Mi-aș dori să pot fi cum zici. Semnele însă sunt fără putință de tăgadă și mi-e teamă să nu înșel încrederea pe care Domnul Dumnezeul nostru se pare că a investit-o în mine
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Cum nu o făcuse însă niciodată, preferă să se întrebe dacă alegerea conducătorilor pe baza unei legi falice mai era în măsura să răspundă exigențelor unor vremuri pe care le simțea în schimbare. Adormi în timp ce privea basorelieful ciudat de pe tavanul chiliei sale și întrebîndu-se cine va fi fost cavalerul care împărtășise o asemenea soartă crudă. 7. Smerenie până la lacrimi! Fiindcă numai o imensă smerenie poți simți, după ce ai întrezărit viziunea cuprinzătoare a fratelui Ustin, căruia de-acum nu poți să-i
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
auzul lui Rim percepu strigătul unei femei. Venea dinspre Abație, și nu dinspre Satul de Clone deci, teoretic, nu ar fi trebuit să îl intereseze. Misiunea lui de pază se referea la clone și nicidecum la ceea ce se întîmpla în chiliile fraților. Și totuși strigătul se repetă, de data asta mai ascuțit și trădând parcă mai multă durere. Cu mersul său elastic, Rim se îndreptă spre sursa sunetelor, o îngrămădire ciudată de arbuști, un fel de labirint vegetal despre a cărui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aici, în Abație, nu-i așa? Maria dădu din cap. ― Nu știu... Chiar nu știu. Și îi întoarse din nou ochii aceia limpezi și sinceri, și Rim renunță la întrebarea care îi stătea pe buze. 20. Aloim intră vesel în chilia Abatelui. Pe fața tânărului călugăr era întipărită o satisfacție care stârni curiozitatea lui Radoslav. ― De ce ești așa de bucuros? ― De ce n-aș fi? Afară e o vreme excepțională, mă simt sănătos și încrezător în viitor, aș putea jura că din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe care îl presimțea. Fără a ieși din modul de luptă fugi înapoi și trecu precum o umbră peste gard. Adormi cu gândul la ce ar fi putut reprezenta Alambicul de Dumnezei. A doua zi, dis-de-dimineață, auzi bătăi în ușa chiliei sale. Sări în picioare și așa cum era complet gol, deschise brusc ușa. Speriat de furia mișcării, Aloim aproape că se lipi de peretele opus al culoarului. ― Rados... Abatele, vreau să spun... vrea să te vadă. Fără nici o vorbă, Rim începu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
schimbări. Am vrut doar să te previn că nu are încredere totală în tine. ― Nici eu nu aș avea. ― Da, dar tu ești crescut ca să te îndoiești... Comunicarea se întrerupse brusc, iar Rim își pironi privirile pe basorelieful de pe tavanul chiliei sale. Ce anume putea fi atât de subtil, atât de insidios, încît Alaana să perceapă o schimbare în mintea sa? Încercă să se analizeze cu cât mai multă obiectivitate. Să fi fost oare ambiția de a deveni Abate? Putea să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
trebuiau aduse la cunoștința Abatelui. Isidor scrise până târziu, sigila raportul și folosi și a doua sondă cu austral. Știa că dacă se înșelase, serviciul și poate chiar viața lui aveau să înceteze în curând. 29. Prin fereastra rotundă a chiliei, lumina se strecura cu teamă, făcîndu-l pe Abate să zâmbească. Dumnezeu era într-adevăr peste tot, de vreme ce putea fi deosebit și între amănuntele simple cum ar fi forma unei ferestre. Geamul reprezenta o problemă teologică în sine. Era el sferic
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Agricole. Probabil că va acționa printr-un semnal, asupra unor capcane plantate pe fiecare dintre Lumile Agricole înainte de a fi populate cu clone. Trebuia deci să privească mai atent la aparatura de comunicații. Se ridică de pe buștean și porni către chilia lui strâmtă. Nu era prima dată când auzea din gura Abatelui aluzii mai mult sau mai puțin clare la sfârșitul iminent al lumii. Chiar și în seara aceea, Radoslav se certase cu ceilalți doi exact pe această temă. Părea convins
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să-i stăm la căpătâi. - Și când veți înființa mănăstirea? Când veți trece la recrutarea de noi adepți? - Dumnezeu mi-a spus că vor veni ei la mine. Chiar aseară mi-a spus. Și astăzi iată-vă pe dumneavoastră în chilia mea, gata să povestiți lumii întregi despre mine. Ce dovadă mai vreți? - Știți că Augustin a fost numele unui sfânt creștin... - Nu, nu știam. - Opera lui a stat la baza gândirii creștine mai bine de o mie de ani. - Bravo
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
argumente mai bune pentru ceea ce dorești tu să înfăptuiești. - Ca de obicei, vezi lucrurile pe dos. Ceea ce spun eu, dorințele mele decurg din ceea ce ni se întîmplă și nu invers, zise Xtyn. Arrus se lăsă să cadă pe patul din chilia sa strâmtă, în care se închisese cu Xtyn imediat după ce cele patru triburi plecaseră, promițând că aveau să se gândească la planul lui Xtyn de unire a randurilor. - E o prostie. Și mie mi-a spus-o tata abia înainte de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ceva personal cu el, ci încerca să-i propună un întreg sistem de gândire îl făcea să se simtă bine. Fără vorbă, puse o mână pe umărul Făurarului și simți atingerea familiară a mantiei. Abia târziu, în noapte, în singurătatea chiliei sale, își permise să-și îndrepte ochiul minții spre licărul timid care-i arăta că Alaana așteaptă să-i vorbească. - Mulțumesc. N-ai pentru ce. Ai învățat astăzi ce e politica. - Cum adică? Arta de a-i conduce pe oameni
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
foc. Îl treziseră dis-de-dimineață strigătele alarmate ale femeilor care se întorceau din livada de arbori negri. Deși nu avea prea mulți ani de experiență, Xtyn își dădu seama imediat că liniștea din vocea ly nu prevestea nimic bun. Țâșnise din chilia lui și alergase până în livadă, acolo unde se strânseseră câteva sute dintre ai lui. Cineva aruncase acolo zeci de fructe ale arborilor negri aduse de la copacii sălbatici, din podiș. Era o cantitate mult prea mare pentru a putea spera că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care fuseseră uciși de gărzile regale. Lucrurile intraseră oarecum în normal. Abatele gândi că era prima zi obișnuită în Fortăreață din seara în care ieșise să-l consacre pe Isidor-Vassur. O zi numai bună de stârnit Armaghedonul. 6. În singurătatea chiliei sale, Abatele își aranja hainele într-o boccea modestă. Barba imensă, care îi mascase până acum câteva ore fața, dispăruse iar obrajii păstrau încă amintirea sărutului pe care i-l dăduse Mirial înainte de plecare, novicele cu care își împărțise nopțile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Minciuna romantică a gînditorului lui Rodin, minciuna romanescă a filosofului lui Rembrandt. Adevărul imaginilor medievale sau renascentiste ale cărturarului atunci cînd își îndeplinea încă aspra funcție de artizan, fără semnătură ori fotografie, înainte de nașterea "autorului" sau a "geniului". Sfîntul Ieronim în chilia sa de Antonello de Messina reprezintă o zidire cu pereți de piatră, cu mobilier, cu obiecte grele, lucrate cu dalta. Cufere cu cărți, lucrări înșirate în armarius, rafturi și nișe pentru breviare și psaltiri, trusă de scris, clepsidră, strană, pupitru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
binele acționează ca un remediu eficace. Remediul nu trebuie să fie mai greu de suportat decât boala: să preferăm deci plăcerea, chiar dacă toți și toate sunt împotriva acestei idei. Plăcerea nu e doar cerebrală, spirituală: bucuria încercată de călugăr în chilia sa, cea a ascetului care renunță la plăceri sunt două paradoxuri pe care nu le întâlnim în Eseuri! Jubilarea nu-i o chestiune care să privească doar sufletul separat de materie, ea este o sărbătoare a trupului cu tot cu partea lui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]