2,837 matches
-
mănăstirea Tutana, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național datând din secolele al XV-lea-al XVIII-lea, format din biserica „Sfântul Atanasie” (sfârșitul secolului al XV-lea, refăcută în 1582, 1778 și 1837), ruinele turnului clopotniță (1582-1588), ruinele chiliilor (secolele al XV-lea-al XVIII-lea) și zidul de incintă (secolul al XVI-lea). În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este gara Băiculești (1880), clasificată tot
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
pe schela. Nu mânca nimic de dimineață până pe la trei după-amiază: "Părinte, dacă mănânc, eu nu mai pot să pictez în ziua aceea. Deci, eu trebuie să postesc ca să pot lucra..." Numai cu post a pictat. Ea se ruga la chilie și el era pe schelă. Dacă intra cineva în biserică, nu mai putea picta. Se oprea, chiar de nu știa cine este. Am înțeles, pe urmă, că avea rugăciunea inimii. Rugăciunea de taină, ce lucrează în interior, în inimă, mistic
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
și Rădășeni. Unele dintre icoane au fost împodobite cu foiță de aur, cu gravuri și chenare în email, tehnică denumită "cicanca". Printre bisericile pictate de el menționăm Paraclisul "Sf. Ioachim și Ana" de la Sihăstria, Biserica Ciuflea din Chișinău, Catedrala din Chilia Nouă, Paraclisul Seminarului din Ismail, un paraclis la Mănăstirea Chițcani ș.a. Arhimandritul Timotei Aioanei povestește într-un articol că însoțindu-l pe arhimandritul Sofian Boghiu, cunoscut pictor bisericesc la pictarea unei biserici din satul Slatina, numit și Drăceni din județul
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
pictarea unei biserici din satul Slatina, numit și Drăceni din județul Suceava, acesta a văzut în biserica parohială o icoană a Maicii Domnului pictată de Irineu Protcenco. Părintele Sofian i-a cerut preotului paroh îngăduința de a avea icoana în chilia lui mai mult timp pentru a-l inspira în realizarea picturii, încercând să realizeze chiar o copie. După mai bine de un an i-a restituit icoana preotului, mărturisindu-i acestuia următoarele: "„Am încercat, dar n-am reușit. Cine se
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
și recâștigarea libertății de acțiune a țării, simțitor îngrădită în deceniile anterioare. Imediat după înscăunare au loc ciocnirile cu polonii care-l adăposteau pe Petru Aron și cu care avea să încheie pace în 1459. Urmează încercările de cucerire a Chiliei, luptele de la Baia cu Matei Corvin, de la Lipnic cu tătarii și atacul Țării Românești și arderea Brăilei. Tot în această perioadă a reînnoit privilegiile comerciale pentru negustorii din Brașov și Lvov și a inițiat contactele cu mănăstirile de la Muntele Athos
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
sale și și-a scuturat umerii de povară...” În aces sens Ștefan a renunțat la plata tributului către Poartă în 1473, a condus două campanii majore antiotomane - cele din 1475 și 1476, precum și alte patru campanii minore - cele pentru apărarea Chiliei și Cetății Albe din 1475 și 1484, precum și luptele împotriva oștilor turcești conduse de Ali Hadâmbul, beilerbey-ul Rumelie și Malcoci, pașa de Silistra, din în 1485-1486. La începutul anilor 1480, contextul regional începea să se schimbe. Polonia înclina tot mai
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
anilor 1480, contextul regional începea să se schimbe. Polonia înclina tot mai mult să coopereze cu turcii, Ungaria acorda prioritate Europei Centrale, Țara Românească fusese readusă sub controlul Porții iar Hanatul Crimeii redevenise vasal acesteia. După cucerirea de către turci a Chiliei și Cetății Albe și în noul context extern european, Ștefan decide în 1487 să încheie pace cu Imperiul Otoman, acceptând reluarea plății tributului în schimbul garantării de către aceștia a statalității și independenței Moldovei. „Anul 892 (1487). În zilele când Davud-pașa a
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
ajute să-și salveze cetatea în fața turcilor. Sosirea lui Isidor în mijlocul lor i-a îndemnat pe antiunioniști la o activitate și o propagandă frenetică. La 1 noiembrie, conducătorul lor Ghenadie, care devenise pătimaș în denunțarea unirii, s-a retras în chilia sa de monah și a ținut pe ușă o declarație, depunând mărturie în fața lui Dumnezeu că mai curând ar muri decât să-și calce jurământul față de ortodoxia strămoșilr lui. Unirea era o faptă afurisită, care prevestea pieirea celor care întorseseră
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
pietre de mormânt și alte ornamente sculptate), călți de cânepă și in din Transilvania (la tencuială, aplicându-se peste ea pictură în frescă) și plumb din Polonia (la acoperiș). După sfințirea bisericii, s-au clădit în următorii ani casa domnească, chiliile călugărești, zidurile împrejmuitoare prevăzute cu bastioane la colțuri. Mănăstirea Slatina a fost astfel fortificată. În noiembrie 1561, Alexandru Lăpușneanu a fost alungat de pe tron de către aventurierul grec Ioan Iacob Heraclid (Despot Vodă), sosit cu oaste străină. După cum relatează Grigore Ureche
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
stemei, stă scris cu litere mai mici următoarele: Această piatră s-a pus în zilele egumenului Nil, în (anul) 7090 luna aprilie 8"" (1582). În timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), biserica este restaurată, construindu-se și un rând nou de chilii, așa cum reiese dintr-un document din anul 1641. În anul 1691, au intrat în Moldova oștile poloneze ale regelui Ioan Sobieski al III-lea. Atunci, mănăstirea a fost jefuită și a rămas în ruină timp de o jumătate de secol
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Filaret Beldiman (1781-1844) a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de est, așezând o inscripție de 15 versuri, pe o tablă de aramă, care ""s-au săpat de Nazarie ieromonahul în Iași, 1834"". Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. În această clădire a funcționat între anii 1881-1932 un spital (bolniță pentru bolnavi
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
est, așezând o inscripție de 15 versuri, pe o tablă de aramă, care ""s-au săpat de Nazarie ieromonahul în Iași, 1834"". Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. În această clădire a funcționat între anii 1881-1932 un spital (bolniță pentru bolnavi). De asemenea, a fost demolată o clădire cu trei încăperi spațioase, care era
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
La începutul anului 1956, arhimandritul Cleopa s-a retras din ascultarea de stareț al Mănăstirii Slatina, în locul său fiind numit protosinghelul Emilian Olaru. Între anii 1955-1960, au fost efectuate importante lucrări de restaurare și reparații la biserică, la corpul de chilii și la paraclis. Pe vechile fundații ale clădirii aflate odinioară lângă zidul sudic al incintei, a fost ridicată între anii 1955-1958 un edificiu nou, pe restul porțiunii până la turnul de sud-est fiind reconstruit drumul de strajă. În urma Decretului 410/1959
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
1962, viața monahală a fost reluată aici, dar cu obște de călugărițe. Conform unor surse, se pare că scriitorul Mihail Sadoveanu a intervenit pentru redeschiderea mănăstirii. Alte lucrări de renovare s-au efectuat între anii 1968-1973, când s-au restaurat chiliile de pe latura de est, turnul porții și turnul-clopotniță. Printre stareții Mănăstirii Slatina sunt de menționat următorii: În decursul timpului, Mănăstirea Slatina a fost un mare centru de cultură și artă medievală românească. Ctitorul a înființat aici o bibliotecă cu cărți
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
latura de est. Turnul are coloane neoclasice angajate, pe ambele fațade și era inițial mult mai înalt, având două etaje. La etajul său se află paraclisul de iarnă cu hramurile Sf. Nicolae și Sf. Spiridon. Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. Această clădire a fost utilizată ca spital. Turnul de sud-est este cunoscut sub
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
inițial mult mai înalt, având două etaje. La etajul său se află paraclisul de iarnă cu hramurile Sf. Nicolae și Sf. Spiridon. Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. Această clădire a fost utilizată ca spital. Turnul de sud-est este cunoscut sub denumirea de "Turnul bibliotecii", aici fiind adăpostite de la începutul secolului al XIX-lea
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Panaghia este un sat în comuna Calopăr din județul Dolj, Oltenia, România. Satul are circa 736 de locuitori. Numele satului este de origine greacă. Aici se aflau în trecut chilii de călugărițe. Majoritatea celor care au pus bazele așezării în secolul XIX au fost refugiați din zona comunei Podari. Marin Cătălina Cel mai celebru a fost sculptorul Anton Barbu, cel care a realizat statuia lui Ion Oblemenco din fața stadionului care
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
acestea vă vor fi date, potrivite însă și adecvate pentru observarea vieții voastre călugărești, după cum le va părea oportun Priorului și fraților. De asemenea, în funcție de starea așezământului în care veți fi hotărât să locuiți, fiecare dintre voi să aibă o chilie separată, așa cum îi va fi încredințată fiecăruia prin dispoziția Priorului însuși și cu consimțământul celorlalți frați sau al părții mai mature. În așa fel însă, încât să puteți consuma în refectoriul comun alimentele ce vă vor fi oferite, ascultând împreună
Regula Carmelitana () [Corola-website/Science/323065_a_324394]
-
fie în apropiere de intrarea așezământului, așa încât el să fie primul care să-i întâmpine pe cei care vin acolo din afară; și apoi toate câte trebuiesc făcute să se facă conform cu voința și dispoziția lui. Fiecare să rămână în chilia proprie sau în apropierea ei, meditând zi și noapte la legea Domnului și veghind în rugăciune, în afara cazului când este ocupat cu alte treburi justificate. Aceia care știu să spună Orele canonice împreună cu clericii, să le zică conform cu prescrierile Sfinților
Regula Carmelitana () [Corola-website/Science/323065_a_324394]
-
această funcție, ținând cont de vârsta și de nevoile fiecăruia. În măsura în care ar fi necesar, veți putea deține măgari sau catâri, ori să vă ocupați de creșterea unor animale sau păsări. Oratoriul să se construiască, în modul cel mai potrivit, în mijlocul chiliilor; și acolo trebuie să vă reuniți în dimineața fiecărei zile pentru a asculta Sfânta Liturghie, unde se va putea face în modul cuvenit. De asemenea, în zilele de duminică ori în alte zile, reuniți-vă, dacă va fi nevoie, pentru
Regula Carmelitana () [Corola-website/Science/323065_a_324394]
-
prin diverse metode caută să impiedice organizarea acestuia"”. La Căpriana a existat cea mai mare bibliotecă mânăstirească din Basarabia. În ciuda declarării mănăstirii ca „monument de arhitectură ocrotit de stat”, au dispărut cărțile bibliotecii, clopotele și numeroase obiecte de cult. În chilii a fost deschis un sanatoriu pentru copiii bolnavi de tuberculoză, în biserica „Sfântul Nicolae” s-a organizat clubul sătesc, iar biserica „Sfântul Gheorghe” a fost transformată în depozit. De abia în anul 1989, odată cu redeșteptarea națională a românilor din Moldova
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate drept monumente de arhitectură și unul ca monument memorial. Monumentele de arhitectură sunt fostul schit Nifon de lângă satul Ciuta, datând din secolul al XIX-lea și cuprinzând biserica „Izvorul Tămăduirii”, chiliile, turnul clopotniță și fosta școală Dionisie Romano; casa Olimpia Cristocea (1923) din satul Măgura și casa Melania Niculescu (1924) din același sat. Monumentul memorial este monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, ridicat în 1975, de pe DN10, în apropierea satului Ciuta.
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
1, în spațiul dintre Bulevardul Independenței și strada Lăpușneanu, lângă fosta reședință domnească a lui Alexandru Ioan Cuza (astăzi Muzeul Unirii din Iași). Ea are hramul Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie). Numele de „Mitocul Maicilor” provine de la faptul că în chiliile din jurul bisericii au locuit o perioadă călugărițele mutate de la Mănăstirea Socola, în 1803, la înființarea seminarului teologic. Pe timpul domniei lui Alexandru Moruzi, maicile sunt mutate la Mănăstirea Agapia. Biserica mai este cunoscută și sub numele de „Biserica lui Cuza” pentru că
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
din Ținutul Neamțului, au denumit această biserică „Mitocul Maicilor”. Maicile au locuit aici o perioadă scurtă, ele fiind mutate de către domnitorul Alexandru Moruzi (1792, 1802-1806, 1807), printr-un hrisov din 1 septembrie 1803, la Mănăstirea Agapia (din Ținutul Neamțului), iar chiliile au rămas ca metoace în stăpânirea mănăstirilor de la Agapia și de la Văratec. În decizia de mutare, domnitorul a justificat că chiliile din centrul Iașului nu reprezintă un loc potrivit pentru o mănăstire. În anul 1819, biserica a fost refăcută, din
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
Alexandru Moruzi (1792, 1802-1806, 1807), printr-un hrisov din 1 septembrie 1803, la Mănăstirea Agapia (din Ținutul Neamțului), iar chiliile au rămas ca metoace în stăpânirea mănăstirilor de la Agapia și de la Văratec. În decizia de mutare, domnitorul a justificat că chiliile din centrul Iașului nu reprezintă un loc potrivit pentru o mănăstire. În anul 1819, biserica a fost refăcută, din nou, de postelnicul Mihail Pascu. Unii autori susțin că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Biserica Mitocul Maicilor
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]