6,276 matches
-
Încet. Am tot timpul senzația că fac un lucru interzis, dar muncitorii nici nu mă văd. SÎnt Învățați cu oamenii care intră acolo fără nici o treabă, ca și cum ar căuta ziua de ieri. Privesc țevile acelea Înguste prin care se scurge cimentul spre gura betonierei. Simt În vibrația lor imperceptibilă rumoarea acelor particule Împinse În jos, zbaterea lor, o rezistență slabă, nesigură, Înăbușită. Acolo sus, Într-o cabină Închisă, se află un ins care dirijează totul după rețete precise - el stabilește dozajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Acolo sus, Într-o cabină Închisă, se află un ins care dirijează totul după rețete precise - el stabilește dozajul agregatelor În funcție de calitatea betoanelor. Nu există nici o toleranță, nici o aproximație. Apoi deschide șuberele și tot ceea ce fusese pînă la acest prag ciment, pietriș sau nisip curge În incinta malaxorului, unde devine un amestec, o pastă moale, cenușie, informă scurgîndu-se lent și subțire prin coșul de deversare În cifele care așteaptă sub malaxor să-și ia marfa În primire și s-o transforme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu care se obișnuise, un ronțăit familiar și aproape confortabil. Poate visa. Dar nu, nu mai putea să viseze. Sub pielea aceea degradată ca mantaua cu care se acoperea, doar sîngele Își continua drumul confuz prin artere, drumul acela al cimentului Împotmolindu-se În țevile Înguste spre gura betonierei pînă cînd. Un sfîrșit aidoma Începutului, aceeași nerăbdare, aceeași voluptate. Ai vrea să se scrie totul de la sine fără cuvinte cum s-a scris lumea. Ceea ce strică această lucrare, să-i zicem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să mă joc nici în spate, pe deal, fiindcă era plin de șerpi, așa că m-am obișnuit să mă joc pe verandă și în casă. Cenușa era distractivă numai când ploua. Atunci puteai s-o aduni în bulgări ca pe ciment și să construiești diguri, lucru ușor de făcut, cu toată apa care cobora de pe dealuri când ploua. De ploaie trebuia tot timpul să ne temem în casa de pe deal. După ce ne-am mutat acolo, am aflat despre cei dinaintea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
jumătate de normă la o benzinărie din oraș, dar timpul trecea repede și când se întorcea acasă, se așeza pur și simplu pe verandă privind ba înspre oraș, ba înspre dealuri. După ploaie, lutul se întărea de parcă ar fi fost ciment și toată lumea știa că nu poate ieși de acolo nici un fel de sămânță. Tanti Mae a încercat și ea să facă o grădină în spatele casei, dar când nu avea timp s-o ude, noroiul se întărea și începea să crape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
lăsându-l să se decidă dacă vrea să rămână sau să plece. Am auzit ușa grea cum s-a trântit și pentru un moment mi-am închipuit că el este de partea greșită a ei. Apoi au urmat pașii pe ciment și s-a așezat în fața mea, cu o mutră serioasă. Uite, îmi pare rău. Nu am vrut să te enervez. De unde știi unde locuiesc? Nu aveam de gând să cobor garda. —Agenda ta era pe birou, în galerie. Am deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
fi putut să-l ucidă pe șoferul mașinii cu puterea cuvântului, ca și cum i-ar fi avut gâtul în mâini și îl sugruma încet până la moarte. Oamenii se descarcă în diferite feluri. Eu una m-am trezit că împing pumnul în ciment și nu m-am putut opri nici măcar când pielea a început să-mi crape. Ploaia se prelingea pe fața mea și o spăla, bătând ușor pe haina de ploaie. Nat se ridicase în picioare, dându-mi mâna ca să mă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
văzut că nu mai am în fața cui să mă protejez. Nu numai picioarele îi erau straniu depărtate, dar și gâtul era răsucit într-un unghi ciudat. Prea ciudat. își rupsese gâtul. Cuțitul mi-a căzut din mână pe podeaua de ciment. M-am așezat lângă el. Avea o mână afară, lângă mine. L-am atins, apucându-i încheietura. Am stat așa mult timp, până s-a întunecat. Apoi m-am ridicat și am format numărul lui Clifford. 26tc "26" Mă aflam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
căldură uscată, îți dai seama ce izolată e camera în care te afli. În funcție de dispoziția sufletească, această izolare îți dă senzația de confort sau de însingurare. De la fereastra cămăruței mele, văd drept în față peretele casei vecine cu șuvițe de ciment încremenite pe cărămizi; dacă privesc în jos, pot admira locul străjuit de un mic turn pe care portarul nostru Matei îl numește pompos grădina stăpânilor. E, însă, suficient să privești această grădină și pe acești stăpâni ca să înțelegi că respectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
într-o încăpere întunecoasă, cu ferestrele acoperite de perdele groase. În sfârșit, ai înviat! i se păru că aude vocea lui Simion Pop, de undeva de departe. No, credeam că te-au omorât brutele alea. Pardoseala rece din mozaic de ciment, îl apăsa pe obraz. Mirosea urât și era plină de praf. Ca prin ceață, îl auzea pe socrul său mișcându-se undeva, în apropiere. Deschise ochii, clipind repede și îi zări silueta masivă la numai doi pași. Își simțea capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
participat tot satul. Fântâna de pe imaș a fost și este pomana spre pomenire a familiei Vasilaș și ar trebui să-i poarte numele celui care a făcut-o: moș Vasile Vasilaș (Costănoiu), Fântâna lui Costănoiu. După ce s-a răspânădit folosirea cimentului, piatra a fost înlocuită de beton, deși pietrișul nisiposă (balastul) se află la mare depărtare, în albia Siretului. Au apărut și meșterii, inclusiv cei care s-au specializat în construcții funerare. Meșteri cojocari și sumanari Creșterea oilor în care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era de „pe loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
eliberau autorizații de construcție. La fiecare primărie au fost trimise planuri de casă tip, care țineau seama, într-o anumită măsură, și de specificul local, după care au fost construite casele noi, din materiale rezistente în timp. S-a folosit cimentul pentru temelii, centuri, buiandrugi, tabla pe acoperișurile aproape plate, cu înclinație mică, apărate de vânturile puternice, cărămida pentru zidiri, teracota pentru sobe. Spațiul interior a fost altfel dispus; nu mai avem tindă, avem hol, camere separate, loc pentru cămar și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dictatoriale din Italia, Spania și Germania, unde familia se află și în centrul proiectului fascist și nazist. în 1935, producția industrială a Germaniei este net superioară celei din Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Din 1933 până în 1938, producția de oțel, de ciment și de aluminiu se triplează. Dar, întrucât Germania are nevoie de mână de lucru, de petrol, de materii prime și de terenuri agricole și nu poate conta numai pe comerț pentru a le obține în cantități suficiente, războiul devine pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
chiar mai mult de 30 milioane. Așadar în treizeci de ani, volumul infrastructurilor urbane va trebui să crească de trei-patru ori, ceea ce, în majoritatea cazurilor, este practic imposibil. în câteva orașe, viața va fi totuși suportabilă; produse noi - de exemplu, cimentul ieftin - și tehnici de construcție și de microfinanțare a locuințelor inovatoare vor permite transformarea unor bidonville-uri în piețe rentabile pentru întreprinderile care vor ști să evalueze corect situația. Dacă nu cumva ne imaginăm că evoluțiile urbane vor fi mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
permit să mă îndoiesc de eficiența relativă a acestor mijloace, totuși, părerea mea este că nu se va reuși o închidere care se vrea totală decât prin construirea unui zid de jur împrejurul capitalei, un zid de netrecut făcut din plăci de ciment, socotesc că de vreo opt metri înălțime, evident ajutat de sistemul de senzori electronici deja existent și întărit prin atâtea bariere de sârmă ghimpată câte vor fi socotite necesare, sunt ferm convins că pe acolo nu va trece nimeni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
unul dintre băieți de i-am rupt gura, le-am și spus să facem un concurs, care se pupă mai mult, eu eram rodată de la pupicii de după bloc, jocul nostru vechi, fetele și băieții din casa făcută din plăci de ciment, înaltă de zece etaje, l-am ținut pe ăla între buzele mele de l-am învinețit, am câștigat, evident, dar a auzit maică-mea și, când am ajuns acasă, m-a închis în debara și m-a bătut de m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aaa, vezi că faci gură?, nuuu, să nu spunem „moarte de om”, să zicem „aglomerat”. Ăla, tinerelul ăla de doctor, se uită la mâna mea, se apleacă peste ranăăă, dar nu zice nimic. Apoi, a făcut băiatul un cerc pe ciment: așteptați aici, în cercul ăsta! (Gestul tânărului doctor.) Eu, cu o fașă ținută pe rană, cu ochii după ăla, că eram înnebunită de frică, el s-a îndreptat spre ușă, până la urmă a ieșit repede, eu îl așteptam neliniștită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
se aruncase de pe acoperișul liceului... Când am ajuns, venise și Salvarea, dar degeaba, Anita mea murise, se născuse în 21 decembrie, și-n 22 decembrie mi-a murit fata, a căzut victoria mea..., era acolo, în curtea liceului, căzută pe ciment, lumea de pe lume se uita la ea, la fata mea, am țipat ca o nebună, ziceam: nuuu!!! Încontinuu țipam: nu, nu, nu! (Acuma se vede de ce atâta disperare în glasul ei, e sfârșită.) Am rămas fără cel mai drag om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Universitatea Centrului de Creație „Cișmeaua Roșie”, se face încă, prin multe săli, curățenie, se apropie admiterea. Maestrul predă aici din 1992, de la înființarea celui mai mare campus universitar din București. În octombrie, vor începe cursurile. Pe holuri sunt saci cu ciment, var, ferestre scoase din perete pentru că se pun termopane, muncitorii, nu prea grăbiți, le mișcă dintr-un loc în altul, Nicu Ciot, maistrul lor, dar și angajatul firmei pe care și-o făcuse doamna Loredana, mai trece de ici-colo plictisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
te omoară?, mamă, lumea nu are nici o importanță!!! În bucătăria de vară, pe aragazul cu butelie, căci nu sunt gaze acolo, în vârf de munte, se păstrează calde oalele fierte repede-repede, că vine băiatul, Actorul născut de ea. Pe jos, cimentul trage și e cam frig în toată casa, mamă, de ce e așa de frig aici?, ți se pare ție!, să mă spăl pe mâini, hai afară, la canal, mă duc eu singur! El se spală, bătrâna aleargă sprintenă prin bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
stolurile alea de sus cu cele de jos. Știe de-acuma că vor poposi pe Lacul Snagov, poate unele vor rămâne acolo, oamenii le hrăneau toată iarna, păreau fericite. Pe scările de la intrarea în casa cea mare, pasărea căzută pe ciment, un pescăruș cu aripile întinse lateral, de o parte și de alta. Are capul întors spre stânga, ochii apoși, inundați de întuneric. E sfârșit de zi, dar lumina e ciudată, misterioasă ca dragostea, ca vorba niciodată, s-a amestecat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ca produs colateral al goanei după bani, depozitează acasă marele ziar, revista populară, săptămânalul influent, În așa fel Încât doamna Ziar, doamna Revistă, domnul Săptămânal să-și poată cumpăra o limuzină mai frumoasă decât petroliștii de peste drum sau angrosiștii de ciment de „după colț“. - De ce n-ar face-o? - Fiindcă asta-l transformă pe bogătaș În păstrătorul conștiinței intelectuale a lumii și, desigur, cum e și normal, un individ care are bani datorită unui set de instituții sociale nu poate primejdui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și la bacalaureat, nu m-am concentrat, asta e, și am greșit la Împărat și Proletar, am zis că împăratul e Mircea cel Bătrân, un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port, și așa am ajuns proletar, am învârtit cimentul douăzeci de ani, și nici aici nu m-am concentrat, că-l furam și nu știu cum se făcea că se întărea tot. Da oricum n-aveam ce să fac cu el, furam și eu, așa, să nu fiu fraier. Gândurile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
se dă jos când vrea și merge la MaxiBarul lui, nu ca amărâții ăștia care se învârt cu tramvaiul toată ziua. Pe vremuri o lua și pe Contesa s-o plimbe cu tramvaiul, o băga în geanta cu care căra cimentul, de-i ieșeau numai ochii afara, și se uita pe geam, și-i plăcea și ei. Ciudată coincidență, asta cu Contesa lui și Contesa din camera aia. O fi murit blondu ăla? Domnul Popa a citit ziarele, dar nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]