1,373 matches
-
a dus în camera ta pe tava londoneză cu pisici. O să muiați biscuiți în ceai, așezate cu picioarele încrucișate pe covor, ca două fete de aceeași vârstă. Astăzi este o zi specială, rămânem închiși în casă, la căldură, fără să cinăm. Eu voi mânca mai târziu puțină brânză, singur în bucătărie. Mă gândesc că într-o zi vei face dragoste. Un bărbat se va apropia de tine cu mâinile lui, cu povestea lui. Se va apropia de lungana mea cu pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Dar nu avea un loc pe monitor, era destinată întunericului. Seara am mers în localul unde se vindeau arancini. Am mâncat uitându-mă la televizorul de pe zid fără să aud sonorul, pentru că era acoperit de vocile oamenilor. Lume singurate că cinând în picoare pe un covor de rumeguș și servețele de hârtie unse. M-am întors în stradă, distrat și neputincios, lovind întunericul. Magazinele închiseseră și orașul se îndrepta spre odihnă. Am intrat într-o cabină să telefonez, receptorul era desprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de unul singur propria comedie, devenit actor și spectator în același timp. Doar durerea fizică ucide. Singurul adevăr e omul fiziologic, cel ce nu vorbește, cel ce nu minte...“ Auzi un ciocănit ușor la ușă. — Ce e? — Astăzi nu mai cinați? - întrebă Liduvina. — E-adevărat; așteaptă, vin acum. „Și-apoi voi dormi azi, ca în toate celelalte zile, și va dormi și Rosarito. Va dormi și ea? Oare nu i-am tulburat liniștea sufletească? Și felul ei de-a fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Nu știu ce i s-o fi întâmplat cu logodnicul, dar nu vrea să i se mai pomenească de el, e furioasă pe el, și ieri, când s-a întors acasă, s-a închis la ea în cameră și-a refuzat să cineze. Avea ochii roșii de plâns, lacrimi din acelea arzătoare, știți? Lacrimi de furie... — Ah, există mai multe feluri de lacrimi? — Firește; sunt lacrimi care împrospătează și ușurează, și lacrimi care mai mult ard și sufocă. Plânsese și n-a vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Și mâine o să răsară iar soarele! „Gândesc, deci exist - își spunea Augusto, adăugând în sinea-i -: Tot ce gândește există și tot ce există gândește. Da, tot ce există gândește. Exist, deci gândesc.“ La început nu simțea deloc poftă să cineze și doar din obișnuință și ca să cedeze la rugămințile servitorilor săi credincioși ceru să i se dea două ouă fierte și-atât, ceva foarte ușor. Pe măsură însă ce le mânca, i se deschidea o poftă ciudată, o furie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
e prea mult. O să vi se facă rău! — Păi nu ziceai că cine mănâncă trăiește? — Da, dar nu așa, cum mâncați dumneavoastră acum... Știți doar vorba aia, „pe mai mulți i-a ucis cina decât a vindecat medicina“. Pe mine cina nu mă poate ucide. — De ce? — Pentru că nu trăiesc, nu exist, ți-am mai spus-o. Liduvina se duse să-l cheme pe bărbatul ei, căruia-i zise: — Domingo, mi se pare că domnișorul a înnebunit... Spune niște lucruri foarte ciudate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să vină de trei-patru ori pe săptămână, uneori cu câte o fată sau cu încă un bărbat, dar de obicei era singur. Ziarele, documentele și broșurile îi țineau companie. Mai aruncam și eu un ochi pe ele în timp ce îi serveam cina și îi luam farfuriile goale: „Îndrumar pentru Administrația Federală a Construcțiilor“, „Prefabricate și rata construcțiilor“, „Finanțarea prin ipotecă - o soluție pentru producția de înaltă calitate“. Într-o seară, m-a surprins când mă uitam la ele. —Noul val al viitorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
se păstrase. Instrucțiunile erau lipite cu bandă adezivă pe diversele oale și farfurii ca să îmi spună cum să le încălzesc. Am urmat indicațiile, apoi m-am întors în sufragerie și mi-am umplut iar paharul în timp ce așteptam să se încălzească cina. Când mâncarea a fost gata, am pus-o într-o farfurie și am așezat-o pe un colț al mesei din bucătărie. Foarte rar luam cina singur la această masă. Am mâncat singur câteva seri, după ce mi s-au născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
întors în sufragerie și mi-am umplut iar paharul în timp ce așteptam să se încălzească cina. Când mâncarea a fost gata, am pus-o într-o farfurie și am așezat-o pe un colț al mesei din bucătărie. Foarte rar luam cina singur la această masă. Am mâncat singur câteva seri, după ce mi s-au născut fiicele. A mai fost și altă dată. Mi-a trebuit un moment ca să îmi aduc aminte când anume. Coborâsem în mijlocul nopții, scosesem afară jumătate din conținutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
păhărel de coniac. Soția lui iese din baie, cu părul ud, rozalie, parfumată, Înfășurată Într-un halat din flanelă albastră. Un copilaș joacă liniștit pe covor domino. Focul dansează ca o floare delicată În spatele grilajului căminului. Încă puțin și vor cina În fața televizorului, urmărind un serial comic pentru toată familia. Apoi vor culca Împreună copilul, Îi vor spune o poveste, Îl vor săruta de noapte bună, se vor așeza unul lângă altul În salon, Își vor Întinde amândoi picioarele Încălțate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
seara abia încheiată. Își făcuse treaba, nu se comisese nici o vărsare de sânge și fusese acolo să se asigure că nu-mi voi smulge hainele de pe mine într-o criză hormonală strigând „cineva să-mi facă un copil acum!“. Iau cina cu el miercurea viitoare. Ea și Maria avură un schimb de priviri. Trebuie să fi ratat un semn între ele două pentru că s-au întors amândouă deodată și mi-au comunicat: — Atunci venim și noi. Îmi pare rău, Jen, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
dorit să fi fost și eu invitat, sună excelent! Danny era atât de entuziasmat, că mai avea puțin și exploda. Mi-am promis să-mi găsesc un bărbat mai tânăr dacă nu ieșea nimic cu Ed. Cu care urma să cinez a doua zi. —Uite, îmi pare rău că am dat buzna așa. O să stau la povești cu Maria altă dată. — Ne vedem mâine la restaurant, nu uita. Mulțumesc că mi-ai reamintit, Maria. Habar n-aveam că femeile se escortează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
s-a întâmplat când i-am spus Lisei. Acea prietenie atârna acum de un fir de păr. Îmi doream să nu fi fost așa o fată de treabă. Aș fi stat în pat cu Ed toată seara, aș fi contramandat cina și nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat. Pote nu voi mai fi așa de treabă de-acum înainte. Uite unde ajungi. Am ajutat-o pe Lynn să strângă totul. Am înțeles de ce-i plăcea atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
la masă, se întoarse către mine, nu-i așa că trebuie? Nu, nu trebuie. Sigur că trebuie. Ed radia de bucurie, ceea ce a făcut să merite sacrificiul meu. Insist, adică insistăm. —Bine atunci. Coborâm în cinci minute. Haideți, copii! O să luăm cina cu Eddie. Amândoi au lovit cu pumnul în gol, de bucurie. —Daaa! Ed îi urmări cu privirea până au ajuns în capul scărilor și au luat-o la dreapta. Către dormitorul de lângă al nostru. Era din ce în ce mai bine. Ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Lisa și Kieran trebuiau să ajungă la spital pentru primul control pentru sarcină. —Trebuie să ne vedem, mi-a spus ea în fugă, în timp ce mă săruta de rămas bun. Acum că te-ai pus pe picioare, ar trebui să luăm cina împreună cândva. Sper că la control se va vedea că port tripleți, pentru că deja mănânc cât pentru patru. Te sun eu, am spus vag. Eram încă nehotărâtă dacă să o întreb în legătură cu Mark. Cumva devenise mai puțin important, dar îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
albe care nu vor fi scrise niciodată. Autorul are șaptezeci și doi de ani. A dus o viață variată și interesantă, a scris opere numeroase, a călătorit mult, s-a bucurat de influența artelor, a circulat În societate (Într-o iarnă a cinat În oraș de 107 ori) și este proprietarul unei căsuțe vechi dar fermecătoare din Rye, ca și al contractului pentru acest spațios apartament londonez, cu o minunată priveliște către Tamisa. A Întreținut prietenii profund răsplătitoare atât cu femei, cât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
observate. În timpul perioadei pe care Fenimore o petrecu la Salisbury, o vizită acolo și, Împreună, se duseră să viziteze Stonehenge, Într-o trăsură pe care vântul puternic de toamnă, aproape de furtună, fu la un pas de a o răsturna, și cinară intim după aceea, mâncând gâscă cu sos Michaelmas În apartamentul ei de la Cathedral Close. Când el se instală la un hotel din Dover pentru câteva săptămâni, În august, ca să scrie, departe de agitația Londrei, Fenimore Își găsi o locuință În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
grădinile Kensington, la capăt. O să-mi iau un câine și-o să-l duc la plimbare În parc. — Apartamentul e minunat, spuse Fenimore. Felicitări, Henry. — Și va fi Încă și mai minunat când va fi mobilat, Îi răspunse el. Trebuie să cinezi cu mine de Îndată ce mă instalez. Am mari speranțe - foarte mari speranțe - În ce privește mâncarea gătită de doamna Smith. Oricum, va fi un mare pas Înainte față de Bolton Street. Nu are cum să fie... ăă... mai rău. Chicotind, o Împinse Înapoi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
rămânea pe loc, la Villa Castellani de alături, până la Anul Nou. Vila aparținea unor prieteni comuni, familia Boott, care se mutaseră la Florența pe timpul iernii, astfel Încât Henry și Fenimore se putură bucura nestingheriți unul de compania celuilalt. Părea natural să cineze Împreună la aceeași masă, Într-unul sau altul din apartamente. După cum sperase Henry, ea acoperi cu laude bine cumpănite Prințesa, netezindu-i orgoliul scriitoricesc cam șifonat. Vremea era blândă și priveliștile minunate. Când Fenimore trebui să ia În stăpânire apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
tânărului, iar ei râseră din toată inima. Necazul cu Archer, observă Balestier, era că, după ce se autointitulase apărător al conștiinței teatrale engleze, avea acum convingerea că toată lumea era datoare să Îi ceară permisiunea și sfatul Înainte de a scrie o piesă. Cinară liniștiți și mulțumiți, recapitulând numeroasele puncte forte ale serii, ca niște soldați care se odihnesc În cort, retrăind o bătălie victorioasă. Era aproape ora două noaptea când grupul vesel se sparse. Înainte de a se duce la culcare, Henry compuse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
grețoasă, pentru că era atât de vizibil sinceră. De aceea prima parte din Peter Ibbetson fusese atât de fermecătoare. Era un adevărat dar - nu destul pentru a duce un roman Întreg până la capăt, dar destul pentru o prelegere. După aceea, Henry cină cu el și cu Emma - biata Emma, de câte ori ascultase conferința? Dar afirma că nu se plictisise de ea. Era puțin palidă și părea obosită, recuperată de puțin timp după un episod Înfricoșător cu boli În familie, ale cărui detalii complete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-și găsi norocul ca dramaturg rămâneau mai mult vis decât realitate. Între timp, Du Maurier avea mai mult noroc În efortul de a-și face un nume ca romancier, după cum află Henry dintr-o scrisoare primită la Începutul lui decembrie. Cinase cu Clarence McIlvaine, de la Harper’s, care Îi spusese că Trilby le plăcuse și că doreau să Îl publice pe ambele maluri ale Atlanticului, cu condiția soluționării câtorva aspecte controversate, „tirade anticlericale și așa mai departe“. Du Maurier văzuse câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
faptului că mai avea o zi de stat la Paris, o zi pe care și-o putea petrece după placul inimii. Poate avea să facă o vizită la biroul ziarului The Times, să vadă dacă Morton Fullerton era liber să cineze cu el. 8 Printre primele plicuri din grămada care Îl aștepta În De Vere Gardens la Întoarcerea de la Paris se afla o invitație la premiera unei noi piese de Arthur Pinero, intitulată A doua doamnă Tanqueray, la Teatrul St James
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
făcea de obicei la ora aceasta, pentru a primi instrucțiuni și a vorbi despre probleme gospodărești. Nu o reținu mult. — Am să iau masa de prânz la club, doamnă Smith. Și, după cum știi, diseară sunt În oraș, unde am să cinez mai târziu. Fii atât de bună și pregătește-mi ceva ușor pe la ora șase, ca să mă țină restul serii. Poate niște frigănele cu brânză? propuse dna Smith. Cu un pic de șuncă pe deasupra? — Exact. — Să vă las un sandviș În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ora șase, ca să mă țină restul serii. Poate niște frigănele cu brânză? propuse dna Smith. Cu un pic de șuncă pe deasupra? — Exact. — Să vă las un sandviș În bucătărie pentru când vă Întoarceți, diseară? Nu cred că e nevoie. O să cinez foarte târziu. Pentru că nu se simțise În stare să găzduiască o petrecere acasă, așa cum procedase după premiera cu Americanul, aranjase un dineu pentru Alexander și restul actorilor la un restaurant din Duke Street, după spectacol. — Foarte bine, domnule. Și grupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]