7,921 matches
-
fizic, eteric, astral ... VIII. ȘPRING ȘI SPRING, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. ȘPRING ȘI SPRING M- am născut și am copilărit într-un oraș mare, cu blocuri-turn, parcuri de agrement, Filarmonică și Teatru, cinematografe și magazine cu scări rulante și vitrine rotindu-și fețele după anotimp, patinoar și bazine de înot, ștrand, biserici seculare, cu oameni grăbiți să treacă prin timp, cu un ritm al vieții trepidant, intrat în cadența universului, nu-i lipsea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
dorință de a aparține unui spațiu spiritual foarte înalt. Și intuiam că acolo trebuie să fie ! Un ... Citește mai mult ȘPRING ȘI SPRINGM- am născut și am copilărit într-un oraș mare, cu blocuri-turn, parcuri de agrement, Filarmonică și Teatru, cinematografe și magazine cu scări rulante și vitrine rotindu-și fețele după anotimp, patinoar și bazine de înot, ștrand, biserici seculare, cu oameni grăbiți să treacă prin timp, cu un ritm al vieții trepidant, intrat în cadența universului, nu-i lipsea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
M. Eminescu) Copil fiind, prin anii 1954-`56, ca locuitor al satului Calina, învecinat la sud cu Drăgășanii, oraș care mi se părea, pe atunci, ceva mirific, un loc al belșugului și al desfătării. Aici veneam să văd filme la cinematograful din centrul orașului, cinematograf cu camera obscură și rulare continuă a filmului, nu că la noi, la Calina, unde caravană cinematografică proiecta filmul pe vreun perete pe care spectatorii își proietau căciulile, mâinile, pentru a se delecta.. Aici veneam la
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
prin anii 1954-`56, ca locuitor al satului Calina, învecinat la sud cu Drăgășanii, oraș care mi se părea, pe atunci, ceva mirific, un loc al belșugului și al desfătării. Aici veneam să văd filme la cinematograful din centrul orașului, cinematograf cu camera obscură și rulare continuă a filmului, nu că la noi, la Calina, unde caravană cinematografică proiecta filmul pe vreun perete pe care spectatorii își proietau căciulile, mâinile, pentru a se delecta.. Aici veneam la bâlciul de Sfântă Mărie
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” Pe la jumătatea secolului trecut, România se afla în plin proces de transformări socio-economice. Una din țintele acelei perioade fusese eradicarea
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” Pe la jumătatea secolului trecut, România se afla în plin proces de transformări socio-economice. Una din țintele acelei perioade fusese eradicarea analfabetismului. Accesul la instruire, la cultură, era facilitat și de numeroasele cinematografe nou înființate, în toate cartierele orașului
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
06 august 2015 Toate Articolele Autorului CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” Pe la jumătatea secolului trecut, România se afla în plin proces de transformări socio-economice. Una din țintele acelei perioade fusese eradicarea analfabetismului. Accesul la instruire, la cultură, era facilitat și de numeroasele cinematografe nou înființate, în toate cartierele orașului. Numele acestora erau în deplină concordanță cu acele vremuri de „avânt revoluționar”. Cinematografe ca „Timpuri noi”, „Progresul”, „Muncitoresc”, „Tineretului”, „Republica”, „Victoria”, „23 August” sau „Steaua Roșie” constituiau, pentru cetățenii de rând, principalele punctele de
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
de transformări socio-economice. Una din țintele acelei perioade fusese eradicarea analfabetismului. Accesul la instruire, la cultură, era facilitat și de numeroasele cinematografe nou înființate, în toate cartierele orașului. Numele acestora erau în deplină concordanță cu acele vremuri de „avânt revoluționar”. Cinematografe ca „Timpuri noi”, „Progresul”, „Muncitoresc”, „Tineretului”, „Republica”, „Victoria”, „23 August” sau „Steaua Roșie” constituiau, pentru cetățenii de rând, principalele punctele de atracție ale Clujului. Însă, cel mai îndrăgit, de către copii, era cinematograful „Timpuri noi”, situat în Piața Libertății, azi Unirii
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
deplină concordanță cu acele vremuri de „avânt revoluționar”. Cinematografe ca „Timpuri noi”, „Progresul”, „Muncitoresc”, „Tineretului”, „Republica”, „Victoria”, „23 August” sau „Steaua Roșie” constituiau, pentru cetățenii de rând, principalele punctele de atracție ale Clujului. Însă, cel mai îndrăgit, de către copii, era cinematograful „Timpuri noi”, situat în Piața Libertății, azi Unirii, la numărul 24, pe latura nordică, lângă „Universitatea populară”. Clădirea cinematografului a fost ridicată în anul 1884, pentru a găzdui „Asociația Meseriașilor din Cluj”. Edificiul - realizat după proiectele arhitectului clujean Friedrich Maetz
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
sau „Steaua Roșie” constituiau, pentru cetățenii de rând, principalele punctele de atracție ale Clujului. Însă, cel mai îndrăgit, de către copii, era cinematograful „Timpuri noi”, situat în Piața Libertății, azi Unirii, la numărul 24, pe latura nordică, lângă „Universitatea populară”. Clădirea cinematografului a fost ridicată în anul 1884, pentru a găzdui „Asociația Meseriașilor din Cluj”. Edificiul - realizat după proiectele arhitectului clujean Friedrich Maetz - era împodobit cu opt statui realizate din calcar. Patru dintre ele fuseseră așezate în nișele din casa scărilor și
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
de două obeliscuri. În perioada interbelică, cele patru statui aliniate pe atică au fost înlăturate. La parterul clădirii, s-a deschis încă din anul 1945, cinemateca Forum, iar cu începere din anul 1948 ea a primit numele de „Timpuri Noi”. Cinematograful a funcționat până spre sfârșitul anilor ’90 ai secolului XX, când - din păcate - locul său a fost luat de o banală sală de jocuri de noroc. În vremea copilăriei mele, eroii lui Walt Disney, ecranizări ale poveștilor clasice, filme documentare
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
ale poveștilor clasice, filme documentare cu caracter educativ etc. puteau fi vizionate de către micii cinefili, la jumătate preț - adică doar 50 de bani - iar cu puțină „abilitate”, chiar și de două-trei ori, în baza aceluiași bilet. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1679, Anul V, 06 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
Eminescu, caricatura de presă. Ea era grafică, grafică adevărată. Erau trei ziare: Ciulinul, după aceea Ghimpele, până când să se ajungă la Furnica, la revistele noastre de caricaturi, din secolul următor. Aceste ziare (1880, 1881, 1882) - cum să vă spun - anticipează cinematograful, deci sunt caricaturi în mișcare, sunt scene parlamentare, sunt scene pe care le scrie și Mihai Eminescu în articolele lui. Vă fac o mărturisire: am în sertar o ediție „Eminescu în caricaturi”. Ce înseamnă acest Eminescu în caricaturi? Articolele sale
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( III ) [Corola-blog/BlogPost/94157_a_95449]
-
de fapt Eminescu nu a fost atât de exagerat, nu a fost singurul din epoca lui, din lumea lui, care spunea asemenea lucruri și că erau niște locuri comune, niște șabloane, de cele mai multe ori. Aceste caricaturi tematice, vă repet, anticipează cinematograful, dar parcă le vezi cum se mișcă în pagină, parcă vezi cum au tendința de a-și modifica formele ca niște benzi de desene animate. Prima bandă de desene animate de la noi din țară îi aparține lui Hașdeu - Aghiuță. Are
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( III ) [Corola-blog/BlogPost/94157_a_95449]
-
cele cinci lungmetraje care intră anul acesta în cursa pentru trofeul acordat Celui mai bun film, la Gala Premiilor Gopo. De asemenea, autorii celor cinci filme concurează și la categoria Cel mai bun regizor. 84 de filme românești lansate în cinematografe sau festivaluri în 2015 au fost luate în considerare pentru desemnarea nominalizărilor celei de-a zecea ediții a Premiilor Gopo. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Premiilor Gopo, pe 28 martie. Ioana Floră (Acasă la tata), Elenă Popa (Autoportretul unei
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo [Corola-blog/BlogPost/93710_a_95002]
-
Solomon), pentru desemnarea Celui mai bun film documentar. La categoria Cel mai bun film european au fost luate în considerare peste 100 de producții europene. Criticii de film din juriul de nominalizări au votat pentru următoarele cinci titluri distribuite în cinematografele din România anul trecut: Ex Machina/ Ex Machina (r. Alex Garland), Le tout nouveau testament/ Testamentul nou nouț (r. Jaco Van Dormael), Leviathan/ Leviatan (r. Andrey Zvyagintsev), The Tribe/ Tribul (r. Miroslav Slaboshpitsky) și Winter Sleep/ Somn de iarnă (r
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo [Corola-blog/BlogPost/93710_a_95002]
-
o cursă foarte strânsă, în care filmul „12 ani de copilărie/ Boyhood”, de Richard Linklater, este marele favorit. Ceremonia de anunțare a nominalizărilor va debuta la ora locală 05.30 (13.30 GMT), la Samuel Goldwyn Theatre din Beverly Hills, cinematograful administrat de Academia de film americană, instituția care decernează prestigioasele statuete. Goldderby.com, un site specializat în previziuni referitoare la nominalizări și câștigători în sezonul premiilor de la Hollywood, consideră că filmul „Boyhood”, unic în felul său, întrucât a fost turnat
OSCAR 2015: Numărătoarea inversă a început la Hollywood, înainte de anunţarea nominalizărilor. Care sunt favoriţii din acest an [Corola-blog/BlogPost/93711_a_95003]
-
Etnophonie, activități cu caracter cvasipermanet marchează existența și fac vizibilă construcția muzeală - târguri de sezon, cu participarea unor meșteri populari și a unor artizani, dar și conferințe și simpoioane științifice pe teme de specialitate, alături de proiecții de film la Noul Cinematograf al Regizorului Român. Diversitatea și consecvența cu care sunt organizate aceste manifestări justifică demersul de promovare, dar și scopul instituțional major al conservării culturii noastre tradiționale. Muzeul Țăranului Român se constituie ca o structură complexă, gândită să implice vizitatorul, făcându
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > TRENULEȚUL Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului TRENULEȚUL De mult, prin deceniul șase al secolului trecut, la început de iarnă, în Piața Mihai Viteazul, în fața fostului cinematograf Republica, se amenaja Orășelul copiilor. Un brad imens, împodobit cu beteală, beculețe multicolore și pachete, domina piața, de pe locul actualei statui ecvestre a marelui domnitor, întregitor de neam și țară. Puzderia de chioșcuri - care ocupau esplanada din fața palatelor Széki și
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
imens, împodobit cu beteală, beculețe multicolore și pachete, domina piața, de pe locul actualei statui ecvestre a marelui domnitor, întregitor de neam și țară. Puzderia de chioșcuri - care ocupau esplanada din fața palatelor Széki și Babos, până la fântâna arteziană aflată vizavi de cinematograf - te ispiteau cu diversitatatea și culoarea ofertelor de dulciuri și jucării.Acum, nu mai pot spune că produsele comercializate în acele chioșcuri erau deosebite din punct de vedere al calității sau al design-ului. Erau articole banale, pentru copii, pe
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
să le mai spui că ai fost în Orășelul copiilor. Un Gaz 57 sau un tractor Utos, „costumate” în locomotive, remorcau două vagonete. Tichetele de călătorie le procurau părinții, cu mare greutate și multă răbdare, de la casa de bilete a cinematografului. La îmbarcarea, învălmășeală de nedescris. După ce se asigura că ușile celor două vagonete decapotabile erau bine închise, impiegatul de mișcare - costumat în uniforma Căilor Ferate Române, cu chipiu roșu și cu paleta verde în mână - sufla puternic în fluierul său de milițian
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
și cu paleta verde în mână - sufla puternic în fluierul său de milițian și dădea semnalul de plecare, declanșând miracolul excursiei fără părinți. Claxonând puternic și prelung, trenulețul se urnea greoi, dând apoi ocol grupului de clădiri ce încadrau curtea cinematografului. Înghesuiți precum sardele, copiii porneau în călătorie, iar părinții îi așteptau cu sufletul la gură, să-i recupereze îmbujorați și cu hăinuțele în neorânduială, din pricina aglomerației. Dar ce nu face un părinte, pentru bucuria copilului său? Ioan CIORCA Referință Bibliografică
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
1985. Pe 18 martie, câțiva dintre cei mai reprezentativi regizori de teatru documentar sunt invitați la Clubul Țăranului pentru o discuție despre modul lor de lucru. De asemenea, în fiecare zi a festivalului așteptăm publicul în Colțul amintirilor din foaierul cinematografului Studio. Aici, la adăpostul unei draperii, în fața unei camere și a unui reporter, veți putea rememora amintiri din comunism. Amintirile adunate de-a lungul întregii săptămâni vor fi prezentate sub forma unui scurt montaj, în seara închiderii festivalului. Lista completă
Evenimente speciale la One World Romania 2014 [Corola-blog/BlogPost/93165_a_94457]
-
un senzor ce monitorizează starea de sănătate a copilului, atunci când este îmbrățișat. Datele sunt transmise către o aplicație web. În 2012, cupa a fost oferită pentru platforma online We Want Cinema(Olanda), unde spectatorii decid ce filme rulează în anumite cinematografe, creând evenimente în social media și invitându-și prietenii. Anul trecut, România a fost reprezentată la Copenhaga de EFdeN - Casa solară inteligentă EFdeN (www.efden.org), care promite să schimbe viitorul locuințelor din orașe. EfdeN, inițiat de Asociația Solar Decatlon
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93202_a_94494]
-
create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultură vizuală autohtonă și cultură filmului în perioada de dinainte și de dupa naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului a cuprins avangardă cinematografică franceză, cea de-a doua ediție a abordat avangardă sovietică, ediția a treia s-a ocupat de avangardele germană și olandeză. Artiști: Isidore Isou, Maurice Lemaitre, Jean Cocteau, Blaise Cendrars, Gil
Avangarda revizitată. Ediţia a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA [Corola-blog/BlogPost/93244_a_94536]