11,545 matches
-
Paris și alta în provincie), am ajuns la Revoluția bolșevică (Teroare roșie) și m-am oprit la exportul sovieticilor în România, dar executat cu eficiență piteșteană de către români. De ce nu s-a remarcat partea documentară și structurarea pe capitole: edituri, cinematografie, informatori identificați și neidentificați, lista ofițerilor de Securitate, până la paginile de documente și fotografii? Oare explicația se ascunde în faptul că lectorul s-a oprit la primele pagini și nu a mai avut răbdarea să ajungă și la. fotografii? O
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
Badoiu Raluca Orice film motivează, în felul său, dar fiecare are un fundal psihologic diferit și o incarcătură emoțională puternică. Iată care sunt cele mai bune 10 filme motivaționale, capodopere ale cinematografiei internaționale, scrie 1.Moneyball. Ecranizarea după cartea lui Michael M. Lewis a apărut în cinematografe în anul 2003. Povestea se centralizează asupra echipei de basebal din Oakland și directorul acesteia, Billy Beane. Scopul lui este să creeze o echipă de
Top 10 cele mai bune filme motivaționale by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64342_a_65667]
-
Căloiu Oana În cinematografia românească, erotismul a apărut în sălile de cinema în anii '50. Decolteuri largi, umeri goi, sâni dezgoliți și săruturi deloc paterne s-au folosit în multe filme românești, încă din perioada comunismului. Actrițele românce nu s-au sfiit să-și
Top actrițe românce care au apărut în scene erotice by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64368_a_65693]
-
campaniile moderne de promovare a peliculelor. Ulterior, SAUL BASS a lucrat cu Alfred Hitchcock, la "La nord, prin nord-vest/ North by Northwest", "Psycho" (1959), precum și la "Amețeala/ Vertigo" (1958). După o pauză în anii 1960, Bass s-a întors în cinematografie în anii 1970. Ultima să creație a fost pentru "Casino", cu Robert De Niro. Printre secvențele de titlu create de Bass se mai numără cele pentru "Șapte ani de căsnicie/ The Seven Year Itch" (1955), "Ocolul Pământului în 80 de
Saul Bass, 40 de ani de carieră la Hollywood. Google îl omagiază by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64393_a_65718]
-
ales de pedant în materie de șlefuire a expresiei) că viața nu încape în cuvinte, că orice încercare de a-i înțelege substanța, sensurile și de a le face cunoscute și altora prin descrieri este sortită eșecului. Sau cum sunt cinematografia (deseori prezentă în scrierile lui), filosofarea, critica de artă. Ultima lui carte, Point Omega (Scribner, 2010), are 117 pagini (numerotarea incluzând și paginie albe) în care nu se întâmplă apoape nimic, iar primul capitol începe cu propoziția „Viața adevărată nu
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
Cristina Alexandrescu Un film realizat de însuși părintele cinematografiei, Thomas Edison, în urmă cu mai mult de 100 de ani, prezintă cum spectacolele de circ, de atunci, camuflau adevărate numere de striptease. Filmul-document, realizat în 1901, arată cum doi bărbați cu părul lung și barbă, par a mânca și
Cum se făcea striptease în urmă cu mai bine de un secol - Video by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/64499_a_65824]
-
viziona în premieră în Spania pelicule care au fost premiate în cadrul celor mai importante festivaluri internaționale. Acest ultim lungmetraj regizat de Călin Peter Netzer a fost deja ales să reprezinte România la premiile Oscar din 2014, cu unanimitate de voturi. Cinematografia românească, proporțional, cea mai bună din lume Cinematografia românească actuală, pe care un critic al cotidianului El Mundo o lăuda în februarie 2013, spunând că 'în ultimii ani a fost și este, proporțional, cea mai bună din lume', va fi
Două filme românești la Festivalul Internațional de la San Sebastian by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63381_a_64706]
-
fost premiate în cadrul celor mai importante festivaluri internaționale. Acest ultim lungmetraj regizat de Călin Peter Netzer a fost deja ales să reprezinte România la premiile Oscar din 2014, cu unanimitate de voturi. Cinematografia românească, proporțional, cea mai bună din lume Cinematografia românească actuală, pe care un critic al cotidianului El Mundo o lăuda în februarie 2013, spunând că 'în ultimii ani a fost și este, proporțional, cea mai bună din lume', va fi prezentă cu aceste filme, iar agenda de activități
Două filme românești la Festivalul Internațional de la San Sebastian by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63381_a_64706]
-
August și Louis Lumière, care însă nu au crezut în invenția lor cea mai importantă și nici nu i-au dat prea multe șanse de supraviețuire. În schimb, magician de profesie înainte de a descoperi cinematograful, Georges Méliès a fost magicianul cinematografiei, și cred că Scorsese transferă o parte din capitalul simbolic al inventatorilor Lumière asupra lui Méliès, fapt recuperabil prin fascinația acestuia cu privire la mecanisme. Straniu, pensionarul Méliès apare deghizat în proprietarul unui magazin de reparat jucării stricate, iar noul său ucenic
Hugo (2011) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4737_a_6062]
-
a lui Georges Méliès, artistul total. Șurubăria, orologeria, mecanismele, automatele, o întreagă rețea de roți dințate, de arcuri pun în mișcare magia celei de-a șaptea arte. Este aceasta o ars mecanica? Ceva de tipul unui deux ex machina adaptat cinematografiei? Este cinematografia un număr de iluzionism, doar că puțin mai complicat? Prin ce este regizorul un magician? Scorsese prezintă unul dintre procedeele prin care regizorul aduce fantasticul în scenă cu mijloace mecanice, un dragon rulează pe șine, mecanismul este devoalat
Hugo (2011) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4737_a_6062]
-
comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor lua măsuri pentru popularizarea regulilor de circulație în rîndurile tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice și, în acest scop, vor prevedea în planurile anuale fondurile necesare. Presă, radioteleviziunea și cinematografia vor sprijini acțiunile Ministrului de Interne și ale comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București în legătură cu popularizarea regulilor de circulație pe drumurile publice. Ministerul Educației și Învățămîntului va lua măsuri pentru predarea în școli a unor lecții
DECRET Nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106217_a_107546]
-
s-a exprimat și cineastul Nuno Rodrigues: „Țin să mulțumesc în numele colegilor mei, organizatorii Festivalului Curtas Vila do Conde, pentru onoarea de a fi considerați amici ai ICR Lisabona. Festivalul nostru a acordat deja de câțiva ani o atenție specială cinematografiei române. Nu întâmplător: acest fenomen este unul dintre cele mai importante, cu o identitate pregnantă, în lumea filmului contemporan. Ca atare, porțile fetivalului nostru rămân permanent deschise pentru cinema-ul românesc și mizăm în continuare pe o bună colaborare cu
ICR Lisabona - Ceremonia Amicus Romaniae by Simion-Doru Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4811_a_6136]
-
servindu-i în cele din urmă regizorului și ca un calmant pentru umorile celebrității americane în scurtul interval cât soțul en titre, dramaturgul Arthur Miller (Dougray Scott), s-a întors în America. Titlul filmului care reunește doi monștri sacri ai cinematografiei atât de diferiți constituie în sine o cheie a fabulei. Olivier detestă metoda lui Stanislawki pe care Paula Strasberg (Zoë Wanamaker), asistenta lui Marilyn, o consideră definitorie pentru evoluția actriței, iar aceasta se agită în patul procustian al unui alt
A fi sau a nu fi Marilyn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4696_a_6021]
-
la rampă cinematografia, de aceea a părut nu doar firesc, ci și avenit autorului să aducă referințe despre film în contextul literaturii. Însă, spre doesebire de alți teoreticieni ai balcanismului, Marian Țuțui face un pas important orientând dezbaterea în zona cinematografiei din rațiunile evocate mai sus. Dacă neagă intenția de a realiza o istorie a cinematografiei balcanice, Marian Țuțui o face pentru o miză mai mare, aceea de a decupa în vastul material filmic pe care-l trece în revistă un
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
aducă referințe despre film în contextul literaturii. Însă, spre doesebire de alți teoreticieni ai balcanismului, Marian Țuțui face un pas important orientând dezbaterea în zona cinematografiei din rațiunile evocate mai sus. Dacă neagă intenția de a realiza o istorie a cinematografiei balcanice, Marian Țuțui o face pentru o miză mai mare, aceea de a decupa în vastul material filmic pe care-l trece în revistă un profil al cinematografului balcanic, de a evidenția mai mult decât un loc geometric, un concept
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
decât teme, ele devin tot atâtea articulații ale unui spațiu subîntins de aceleași vise care se transformă adeseori în coșmaruri. Remarcabil este capitolul dedicat lui Kusturica, regizor emblematic pentru țara imaginară numită Balcania, așa cum Marian Țuțui devine geograful și cartograful cinematografiei ei. Nu văd cum această carte ar putea fi omisă de la un premiu important în acest an.
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
construiască mituri. În noua sa carte, cu titlul incitant Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune (1912-1989) (Polirom, Iași, 2011, 301 pag.), criticul de film alege unghiul particular al propagandei pentru o panoramă asupra cinematografiei românești de la origini până în 1989. Acest fapt atrage atenția numaidecât, pentru că perspectiva aleasă este puțin specifică criticului sau istoricului de film, cât mai degrabă familiară istoricului ideilor. Iar Cristian Tudor Popescu alege acest loc geometric în care istoria cinematografiei intersectează
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
asupra cinematografiei românești de la origini până în 1989. Acest fapt atrage atenția numaidecât, pentru că perspectiva aleasă este puțin specifică criticului sau istoricului de film, cât mai degrabă familiară istoricului ideilor. Iar Cristian Tudor Popescu alege acest loc geometric în care istoria cinematografiei intersectează politicul și ideologia, și anume, propaganda în film. Noutatea perspectivei ține de faptul că autorul nu se lasă furat nici de tentația de a scrie o concentrată istorie a cinematografiei într-o ramă tematică, nici de a redacta un
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
Tudor Popescu alege acest loc geometric în care istoria cinematografiei intersectează politicul și ideologia, și anume, propaganda în film. Noutatea perspectivei ține de faptul că autorul nu se lasă furat nici de tentația de a scrie o concentrată istorie a cinematografiei într-o ramă tematică, nici de a redacta un studiu exhaustiv de istorie a propagandei, a instituțiilor și funcționarilor care o profesează, ci duce aceste două tangente la film ca artă și expresie a libertății. Povestea este a filmului, iar
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
în special în anii ’50 prin intermediul scenariului ca libret politic. Din acest punct de vedere scrie Cristian Tudor Popescu o „istorie”, urmărind cronologic meandrele „liniei” politicoideologice ale regimului comunist care contribuie determinant la configurarea unui profil estetic tranzacțional, hibrid al cinematografiei românești în perioada comunistă. Demersul criticului are un precedent în Istoria critică a filmului românesc contemporan (1999), cartea lui Valerian Sava, care însă se oprește cu investigația în anii ’60. Cristian Tudor Popescu nu doar că merge mai departe, dar
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
care ne scoate din sfera mitului sau a neutralității unui istorism plat al încadrării „tehnice” a filmului. Cartea este construită matematic pe trei paliere: primul ține de o definire a instrumentarului teoretic și punerea sa în acord cu fenomenul investigat, cinematografia. Un al doilea palier vizează câteva momente definitorii din istoria celei de-a șaptea arte în raport cu instrumentalizarea sa propagandistică, de la filmele pionierilor cinematografiei sovietice, Eisenstein, Kuleșov, Pudovkin, Vertov, Dovjenko, la cei ai cinematografiei americane precum D.W. Griffith sau naziste
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
paliere: primul ține de o definire a instrumentarului teoretic și punerea sa în acord cu fenomenul investigat, cinematografia. Un al doilea palier vizează câteva momente definitorii din istoria celei de-a șaptea arte în raport cu instrumentalizarea sa propagandistică, de la filmele pionierilor cinematografiei sovietice, Eisenstein, Kuleșov, Pudovkin, Vertov, Dovjenko, la cei ai cinematografiei americane precum D.W. Griffith sau naziste precum Leni Riefenstahl. În acest context, criticul disociază între filmul de propagandă, construit în acest scop, și filmul care servește propagandei, punând în
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
punerea sa în acord cu fenomenul investigat, cinematografia. Un al doilea palier vizează câteva momente definitorii din istoria celei de-a șaptea arte în raport cu instrumentalizarea sa propagandistică, de la filmele pionierilor cinematografiei sovietice, Eisenstein, Kuleșov, Pudovkin, Vertov, Dovjenko, la cei ai cinematografiei americane precum D.W. Griffith sau naziste precum Leni Riefenstahl. În acest context, criticul disociază între filmul de propagandă, construit în acest scop, și filmul care servește propagandei, punând în joc o viziune ulterior apropriată și speculată în scop propagandistic
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
unei dezangajări totale în Reconstituirea, construirea unei lumi caragialești ca univers amoral sub semnul grotescului absurdist al lui „simț enorm și văd monstruos” ca expresie a cotidianului comunist configurează un rapel interpretativ care schimbă complet perspectiva asupra filmelor cardinale ale cinematografiei acestei perioade. Cristian Tudor Popescu vehiculează și o nouă serie de concepte, propunerile sale teoretice oferă o altă deschidere perspectivală. Cele mai importante dintre ele mi se par cea de film surd și film-supapă. În opinia mea, criticul definește remarcabil
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
perioade. Cristian Tudor Popescu vehiculează și o nouă serie de concepte, propunerile sale teoretice oferă o altă deschidere perspectivală. Cele mai importante dintre ele mi se par cea de film surd și film-supapă. În opinia mea, criticul definește remarcabil profilul cinematografiei românești în anii ’50 ca un maxim de ideologizare a filmului prin „raritatea prim-planului sau gros-planului, fiind folosit cu precădere planul mediu, prin absența liniștii și mișcarea continuă a personajelor, prin încărcarea cu „mesaj” a aproape fiecărei secvențe” și
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]