2,485 matches
-
S/F/F Drăgănescu Emil 16,5 9,5 8,5 08/65 1965 -/F/F Ioniță Ion 15,7 9,75 6 08/66 1965 -/C/C Blajovici Petre 7 4,25 2,75 12/67 1965 C/C/- Cioară Gheorghe 10,5 9 2,5 05/55 1965 -/-/F Bobu Emil 4,5 4 0,5 03/73 1965 -/-/F Stănescu Ion 11 10 1 05/68 1965 -/C/- Popescu Dumitru 5,5 5,5 0 07/71 1965
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mult timp Înainte de prima lor numire Într-o poziție non-politică În guvern. Manea Mănescu este unul dintre puținii care și-au Început viața ministerială Înainte de a fi primiți În CC (ministru de Finanțe În anii ’50). Cealaltă excepție este Gheorghe Cioară, care a deținut În anii ’50 funcția de ministru al Comerțului Exterior). Abia după zece ani (În 1965) a dobândit calitatea de membru plin al CC și numai după alți nouă ani a fost primit În Comitetul Executiv. Amândoi pot
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Voi aborda pe scurt a doua problemă În concluzii. b) Trecutul academic și profesional al tehnocraților „incerți (Căutând cu Încăpățânare mai multă claritate, am putea să decidem că printre tehnocrații „incerți” avem trei tehnocrați care au devenit ulterior politicieni: Mănescu, Cioară și Pățan. Unele informații despre studiile lor tind să sprijine această descriere. Blajovici, Trofin, Dănălache au absolvit Academia de Studii Economice, instituție „menită În primul rând să instruiască membri ai aparatului de partid În domenii mai specializate precum managementul economic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
aici pe Berghianu, Blajovici și Niculescu-Mizil. Un al treilea model Îi include pe cei care „obțin funcții Înalte În partid mai ales după un serviciu considerabil În guvern, iar linia de stat continuă să fie cea mai importantă pentru ei”. Cioară, Burtică și Drăgănescu se potrivesc acestui model, dar Trond Gilberg admite că „activitatea diplomatică” (În cazul lui Burtică) poate fi considerată „serviciu În slujba statului”, lucru neinclus În propria mea definiție a ceea ce este un tehnocrat. Ceea ce am obținut Însă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Gilberg admite că „activitatea diplomatică” (În cazul lui Burtică) poate fi considerată „serviciu În slujba statului”, lucru neinclus În propria mea definiție a ceea ce este un tehnocrat. Ceea ce am obținut Însă este un nou argument pentru a-l considera pe Cioară mai degrabă tehnocrat decât politician. 4.4. Politicieni și tehnocrați: imaginea finală Elita guvernamentală a lui Ceaușescu s-a suprapus Într-o măsură mai mare cu elita de partid: 18 dintre cei 34 sunt atât În elita executivă, cât și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o proporție similară cu cea din elita anterioară: 17. Tabelul 14. Politicieni și tehnocrați. Tabloul final Politicieni 1 Tehnocrați incerți 2 Profil greu de definit 3 Politicieni-tehnocrați4 Tehnocrați recompensați Tehnocrați, primul cerc (nucleul) Tehnocrați al doilea cerc Verdeț* Berghianu* Drăgănescu* Cioară* Avram* Boabă* Bălănescu Ioniță* Blajovici Marinescu* Mănescu* Miculescu* Ghighiu* Groza Banc Dănălache Burtică* Pățan* Agachi* Crăciun Lupu* Niculescu* Dumitrescu* Moldovan Stănescu* Trofin Iorgulescu* Popescu Patilineț Bobu Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
conducerii PCR. M.E. Fisher, op. cit., p. 66. John Sweeney, The Life and Evil Times of Nicolae Ceausescu, Hutchinson, 1991, p. 77. M.E. Fisher, op. cit., pp. 118-119. M.E. Fisher (1989) arată cu câtă abilitate așteaptă Ceaușescu să Își consolideze puterea. Gheorghe Cioară și Manea Mănescu au fost promovați de Dej În guvernele sale, dar mandatul lor a fost prea scurt pentru a fi incluși formal În elita guvernamentală a lui Dej. Cariera lor politică relevantă se derulează după 1965, de aceea vor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
anchetă, editorial, însemnare sau feature. Când și cum operăm trecerea de la discursul direct la cel indirect? Hotărâtoare sunt calitatea și lungimea citatului: să nu fie lung și să ilustreze particularități de limbă intraductibile în stilul indirect (de exemplu „Ce, bă, cioară, sunt cârpa voastră?”). În orice caz, nu trebuie să uităm un lucru elementar: prin trecerea de la stilul direct la cel indirect, scopul nostru este să obținem o echivalență semantică a două texte, fără a elimina (atenua) efectele emoționale sau stilistice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a prezentat la Poliție să reclame furtul propriei mașini. Faptul divers implică o surpriză și acest lucru implică existența raporturilor: a) cauze mici/efecte mari (un accident aviatic devine fapt divers dacă el a fost provocat de impactul cu o cioară). b) cauzalitate provocată/cauzalitate așteptată (un copil care dispare cu bona sa te duce cu gândul la o crimă sau la o răpire). Logica faptului divers intervine atunci când aflăm că este vorba de o înscenare, de o răfuială între soți
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
erau baladele (Starea bizantină, 1983), ele se restrâng la dimensiunea, directețea și dramatismul unui crochiu expresionist sau a unui haiku, fără a pierde, însă, ritualitatea rostirii: „Spală-mă de cuvintele toate,/ce mai rămâne/e pasul în moarte!” (Arhetipală) sau: „Ciori/pe un stârv înghețat;/ materia/oarbă de singurătate/hulpav devorându-se” (Ciori). În întregul ei, poezia lui B. se vădește drept „poezie a ființei și a rostirii” (Eugen Simion), proiectând cosmic derizoriul ființei umane, drama existențială. Ea devine tot mai
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
dramatismul unui crochiu expresionist sau a unui haiku, fără a pierde, însă, ritualitatea rostirii: „Spală-mă de cuvintele toate,/ce mai rămâne/e pasul în moarte!” (Arhetipală) sau: „Ciori/pe un stârv înghețat;/ materia/oarbă de singurătate/hulpav devorându-se” (Ciori). În întregul ei, poezia lui B. se vădește drept „poezie a ființei și a rostirii” (Eugen Simion), proiectând cosmic derizoriul ființei umane, drama existențială. Ea devine tot mai mult lamentație solemnă și rugă imperativă. Ca eseist, B. citește poezia Magdei
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
nu umblă la grădiniță, nici la școală. A, știu! Am auzit că bufnița e foarte deșteaptă, știe și citi că doar are ochelari... va striga de câteva ori: Huhuhu! și toate vietățile din castan se vor aduna pe creanga lui, cioara, păsărica, viermișorii, veverița, să asculte poezia mea. Și vor avea și ele serbarea lor! -Așteptați-mă și mâine, mă întorc la voi, le strigă fericită Riana, plecând spre casa ei, cu ghiozdănașul gol dar cu zâmbetul pe față. Am noi prieteni
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
scrutează trăsăturile cu atenție. Nu-și poate da seama ce gânduri are, într-atât se schimbă pe chipul lui semnele de mânie cu cele de blândețe. Simte o moli ciune în genunchi. Are impresia că-i fuge pământul de sub pi cioare. Strânge din dinți și bâjbâie cu degetele după un sprijin pe tăblia mesei. — E vorba de magie, șoptește încă descumpănită. Se agață de brațul lui, rugătoare: — Magia este opusul protecției divine pe care se întemeiază puterea ta. Nu poți închide
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vin de la celti beri. Observă cu o plăcere răutăcioasă cum Trio se tulbură și strân ge convulsiv din pumni. Tu habar n-ai de semnificația unei astfel de ploconeli! La aceste cuvinte, Trio Fulcinius se ridică în sfârșit în pi cioare. Dă să avanseze, dar se împleticește. Nu înțelege de ce, dar e clar c-a pornit cu stângul. — Așa procedează iberii, îl șfichiuie principele, ursuz. Înmoaie tonul. — Numai că sensul e altul. Continuă cu o blândețe prefăcută: — Acolo, cei care se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e adevăratul călău al gloriei. Rufus își continuă în tăcere rondul. Se oprește în dreptul unui alt gladiator: — Tu nu ți-ai revenit încă de tot după rana primită săptă mâna trecută, îi spune, așa că pune-ți cnemide la ambele pi cioare. Rămâne pentru o clipă cu ochii țintă la capul Gorgonei de pe pieptul băiatului. Zâmbește întristat. Chiar își imaginează că muțunache ăsta o să-i transforme adversarii în stane de piatră? Răspunsul la întrebarea de adineaori țâșnește instantaneu. Stră moșii lui asirieni
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
De-i suna din corn odată Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori Îți vin codri-n ajutor, De-i suna a treia oară Toți dușmanii or să piară, Din hotară în hotară - Îndrăgi-i-ar ciorile Și spînzurătorile! {EminescuOpI 184} S-A DUS AMORUL... S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora. Uitarea le închide-n scrin Cu mâna ei cea rece, Și nici pe buze nu-mi mai vin
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ăla la contribuție. Ce să-i facem unui negru? George deschise ghișeul dinspre bucătărie. — Sam, strigă, vino-ncoace puțin. Ușa de la bucătărie se deschise și negrul intră. — Ce e? Întrebă el. Bărbații așezați la tejghea se uitară la el: — Nimic, cioară. Stai aicea, zise Al. Sam, negrul, rămase-n picioare, Încins cu șorțul, privindu-i pe cei doi. Da, domnule, spuse În cele din urmă. Al se dădu jos de pe scaun. — Eu mă duc În bucătărie cu cioara și cu șmecherul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la el: — Nimic, cioară. Stai aicea, zise Al. Sam, negrul, rămase-n picioare, Încins cu șorțul, privindu-i pe cei doi. Da, domnule, spuse În cele din urmă. Al se dădu jos de pe scaun. — Eu mă duc În bucătărie cu cioara și cu șmecherul ăsta. Hai, valea-n bucătărie, negrule. Și tu, șmechere, haide. Bărbatul scund Îi urmă pe Nick și pe Sam În bucătărie. Ușa se trânti În urma lor. Max rămase la tejghea, față-n față cu George. Nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
omorâți? Întrebă George. — Pentru un prieten. Doar ca să-i facem o favoare unui prieten, istețule. — Mai taci, spuse Al din bucătărie. Prea vorbești mult al dracu’. — Păi tre’ să-l distrez pe isteț. Nu-i așa, istețule? — Vorbești prea mult. Cioara și deșteptul meu se distrează singuri. I-am legat ca pe două turturele dintr-o mânăstire. — Să-nțeleg că și tu ai fost la mânăstire? — Poți să știi? — Poate Într-o sinagogă. Pe-acolo ai fost. George se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
George Îi spuse că bucătarul e bolnav. Și de ce dracu’nu vă luați alt bucătar? spuse bărbatul. Ce-i aici, restaurant sau ce? Apoi bărbatul ieși. — Hai, Al, să mergem, spuse Max. — Păi și cu șmecherii ăștia doi și cu cioara ce facem? Lasă-i, e În regulă. — Zici? — Da, sigur. Asta-a fost. — Nu-mi place treaba asta, spuse Al. E de mântuială. Și tu vorbești prea mult. — Of, și ce căcat? Tre’ să ne mai și distrăm. Da’ vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Walcott veni și el, zâmbind. Se-ntâlniră la mijloc și arbitrul Își puse brațele pe umerii fiecăruia. — Sal, băi Popularitate, zice Jack. — Așa ești tu. — De ce-ți spui așa, „Walcott“? Întreabă Jack. Nu știi că ăsta-a fost o cioară? — Fiți atenți...âncepe arbitrul și le servește același discurs de când lumea. Walcott Îl Întrerupe brusc. Apucă brațul lui Jack și Întrebă: — Pot să-l lovesc când mă ține așa? Ia-ți laba de pe mine. Nu filmează nimeni aici. Se-ntoarseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
drum era un câmp verde și un râu. Malul era presărat cu copaci și mai era și o moară de apă. În fața morii vedeam un buștean lung În care tăia un ferăstrău. Părea că taie de unul singur, nesupravegheat. Patru ciori mergeau pe câmpul Înverzit. Alta le privea din copac. Uitându-mă afară, pe verandă, Îl văzui pe bucătar ridicându-se de pe scaun și traversând holul care ducea În bucătărie. Înăuntru, lumina soarelui se răsfrângea În paharele goale de pe masă. John
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spuse blonda oxigenată. L-aș fi tras În jos. El n-avea nevoie de o soție. Of, Doamne, ce bărbat. — Ai fost foarte atentă cu el. Auzi, da’ Jack Johnson l-a făcut totuși knockout, nu? — A fost o șmecherie. Cioara l-a luat prin surprindere. Tocmai Îl pusese la podea pe Jack Johnson, negru’ ăla mare și jegos. Cioara l-a bătut c-o lovitură norocoasă. Fereastra de la ghișeu se deschise și cei trei indieni se-ndreptară spre ea. — Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
bărbat. — Ai fost foarte atentă cu el. Auzi, da’ Jack Johnson l-a făcut totuși knockout, nu? — A fost o șmecherie. Cioara l-a luat prin surprindere. Tocmai Îl pusese la podea pe Jack Johnson, negru’ ăla mare și jegos. Cioara l-a bătut c-o lovitură norocoasă. Fereastra de la ghișeu se deschise și cei trei indieni se-ndreptară spre ea. — Întâi l-a pus Steve la podea, spuse blonda oxigenată. În momentu’ ăla s-a-ntors spre mine și mi-a zâmbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
înălța zmeie mititele, felurit colorate, care zburau fără vânt și se cârmuiau fără sfoară: fluturi. Ea îi dăruia mătănii de os întortocheat, care se înșirau singure: melci. Ea mânuind mâini nevăzute, le juca umbrele prin văzduh ca pe un zid: ciori. Ea îi zugrăvea, cu cridă, pe acoperișurile caselor, sate pentru păpuși: hulubi. „Era într-un început de april, într-o dimineață din acelea care împrejmuiesc pământul, ca un nimb vioriu - capul unui sfânt copil. Ulița se îmbrăcase cu soare. Copilul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]