2,486 matches
-
Shakespeare. Acesta a fost urmat curând, la 2 februarie 1585, de botezul unui fiu, Hamnet, și al unei fiice, Judith. În 1592, era deja suficient de cunoscut pentru a atrage atenția lui Robert Greene, care îl acuză de plagiat: "o cioară parvenită, împodobită cu penele noastre". În 1596 moare Hamnet și este înmormântat la 11 august 1596. Din cauza asemănării numelor, unii bănuiesc că moartea sa a fost imboldul pentru crearea piesei lui Shakespeare Hamlet, " Tragica poveste a lui Hamlet, prințul Danemarcei
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
copios comună Buzescu, un fel de atracție turistică teleormăneana. Palate de case (unele de prost gust) înghesuite una în altă (de parca nu ar mai există locuri de casă în Teleorman) și gunoaiele aruncate la întâmplare la marginea satului, spre bucuria ciorilor. Nu vreau să supăr pe fericiții posesori de astfel de palate, dar curățenia este « mama sănătății », parcă așa se spunea odată. Pozele alăturate sper să vorbească de la sine. Am trecut prin comună Buzescu în drum spre Craiova, orașul în care
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
cantor, un paracliser, o casă parohială, pământ arabil de 3 găleți de sămânță și fânețe de 3 care de nutreț. În 1755 este menționat preotul Gligor. Revenirea la Ortodoxie a avut loc, probabil, în timpul răscoalei conduse de ieromonahul Sofronie de la Cioara (1759-1761). În 1760-1762, în Stolna existau 27 de familii, neuniți, un preot, o casă parohială, sesie "3 agris cub și 3 foeneta." (3 câble teren arabil și fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Oprea (22 ani), <BR> <BR> Notă: <BR> Asociații ale revoluționarilor sau victimelor revoluției din București: Szabó Attila, Merca Aurel, Matiș Lucian (artist plastic), Jurja Sorinel Dorinel, Pedestru Horia (profesor), Marin Vergică, Tamasz Burgya Iosif, Cristurean Rodica, Egyedi Imre, Borbély István, Cioară Viorel, Țiclete Mihai Călin, Grigore Borș, Teodor Pop, Emil Ciortea, Ballai Csaba Zoltán, Ioan Vălean, Ioan Inclezan, Corina Luminița Misan, Ioan Chira, Dinu Adrian Smical, Ioan Rusu, Gheorghe Adrian Nasc, Szabó Ștefan, Ioan Sabău, Alexandru Pop, Iosif Cionca, Fanel Ciupitu
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
construit un gard nou, metalic. În prezent, biserica se află într-o stare de degradare. Acoperișul are fisuri, cauzate de trăsnete, prin care se infiltrează apa în interiorul său, în zona turlei naosului și deasupra altarului. Prin găurile din streașină, intră ciori în podul bisericii. În primul deceniu al secolului al XXI-lea a apărut o fisură în axul absidei altarului, de sus până jos, care amenință dislocarea zidurilor. Ca urmare a infiltrațiilor apei de ploaie, tencuiala din interiorul bisericii se macină
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
1896, satul Costești, comuna Răchiți, județul Botoșani - d. 11 octombrie 1954) este primul profesor de biologie generală de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, disciplină înființată în urma reformei învățământului din 1948. S-a născut la 15 mai 1896, în satul Cioara (probabil numele vechi al satului Costești, comuna Răchiți) nu departe de Botoșani, fiind cel mai mic din cei 11 copii ai unei familii de țărani răzeși. A urmat o școală primară la Botoșani și liceul la Iași. În anul 1917
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
Agaricaceae" până în 1986. Speciile familiei "Agaricaceae" folosesc o varietate largă de morfologie a corpului de fructe. Cu toate că forma pileată (adică, cu pălărie și lamele) este predominantă, de asemenea sunt încorporate formele fostelor familii "Gasteromycetes", de exemplu soiul "Lycoperdon perlatum (Cașul ciorii)" și multe de fel secotioid, bureți de stadiu intermediar între ciupercă cu pălărie și exoperidiu ca de exemplu "Cyathus striatus". Genurile subclasei "Agaricomycetidae" cuprind specii al căror corp de fructificare are formă de pălărie așezată pe un picior. Pe Himenoforul
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
Sălciua, din 8 octombrie 1995, prin decizia Inspectoratului Școlar Județean Albă, Școala cu clasele I-VIII Sălciua îi poartă numele. Târgul care se organizează lunar în Sălciua de Sus are o istorie de 104 ani. În 1907, Mihail Gaja, Vasile Cioară, Matei Popa Duma, Ioan Popa Gligan, Vasile Groza, Dumitru Duma, Vasile Moisă și Vasile Baciu au fost cei care au luptat pentru câștigarea dreptului de a organiza târguri de animale în Sălciua. „Acești oameni sunt aceeia care au câștigat primele
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
Petru, Mara Traian, Văzdoagă Ioan, Ștefănescu Ioan, Sîrb Simion, Coman Chiriac, Medrea Simion, Rus Trifon, Găldean Ioan, Stan Milinton, Sechereș Ioan și Homană Traian. Văduvele din Stremț: Avram Vlad Maria, Aboieru Ileana, Avram Mariana, Aloman Elena, Beldean Eugenia, Capătă Paraschiva, Cioară Maria, Coman Maria, Coman Ana, Coman Maria, Crețu Genica, Dărămuș Ilona, Galdea Mărioara, Moga Maria, Mara Năstăsia, Puia Lucreția, Puia Maria, Pătrunjan Elena, Radu Valeria, Rad Victoria, Raica Ileana, Sârbu Victoria, Sechereș Ilona, Sârbu Maria, Rusu Victoria, Stremțan Paraschiva, Stremțan
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari Prelucrarea fierului: Mihăiescu Miron Prelucrarea lemnului: Cioară Nicolae Cojocari: Ștefoni Ioan Vechea biserică din Plopi a fost construită pe actualul loc al școlii primare, unde se pot vedea și urmele unui fost cimitir. În 1891 biserică veche nu a mai corespuns cerințelor și s-a construit actuala
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
După anul 1649 Câmpeniul a devenit capitala domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac și Vidra. În 1618 a avut loc o puternică mișcare țărănească, iar mai târziu locuitorii zonei s-au aflat în rândurile luptei călugărului Sofronie din Cioara. Izbucnită în comitatul Hunedoarei în toamna anului 1759, răscoala se răspândește cu iuțeală și în comitatul vecin Albei. Sofronie a fost prins, dar apoi este eliberat de răsculați și răscoala cuprinde Zarandul și tot sudul Transilvaniei. Centrul mișcării s-a
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care și table cerate. Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie de la Cioara (1759-1761) și a fost unul dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale revoluției din 1848. Locuitorii se ocupă cu mineritul (la zăcămintele de minereuri complexe de la Roșia Montană) și cu creșterea animalelor
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
care menționa farsele jucate la Halloween; "What fearfu' pranks ensue!", precum și supranaturalul asociat cu noaptea, "Bogies" (fantome), influențându-l pe Robert Burns, autorul poeziei "Halloween" din 1785. Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb și sperietorile de ciori sunt și ele omniprezente. Casele sunt și ele decorate cu aceste simboluri. Printre alte imagini de Halloween se numără temele morții, răului și ocultului, sau monștrii legendari. Culorile tradiționale ale sărbătorii sunt negru și portocaliu. UNICEF-ul are și el
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
Au fost uciși, sau au pierit de foame sau de tifos? Probabil nu este prima zi în care zac aici, deoarece chipurile lor sunt deja desfigurate de mușcăturilor animalelor sălbatice de pradă, iar ochii le-au fost ciuguliți demult de ciori”. Antanta a reușit să evacueze aproximativ 150.000 de civili sârbi pe insula Corfu. Chiar și aici, refugiații au continuat să moară de boli sau de foame, la sfârșitul războiului existând 10.000 de orfani. Partizanii sârbi și muntenegreni au
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
Jucătorii le pot folosi pentru a-și reaproviziona viața. Max poate mânca și animale mici, precum rozătoare și viermi, aflate pe cadavrele în descompunere, pentru a-și reaproviziona viața. Locurile unde Max poate găsi mâncare și provizii sunt populate de ciori. Max se poate aventura în "The Big Nothing" - Marele Nimic, o zonă volatilă a ținutului, fără mâncare sau apă, în care au loc furtuni de nisip periculoase. Părți rare ale "Magnum Opus"-ului pot fi găsite acolo. Conform celor de la
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]
-
câmp, hârciogul etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
vinurile! Eu De ce nu-ți faci carnet de cugetări ca domnul Ibrăileanu El Ha! ha! Eu Ha! ha! Amândoi (la braț) Tralalalala. Sergentul Vă rog nu dați cu bastonu-n geam! Eu Scoate-ți ochii! Philippide Ai să mori! Eu Uite ciori! (Vezi Adrian Maniu) Grischa „Ați lovit la cap coconaș, mai bine mergem acasă!” Eu Deshamă calul și pune-l pe scăunaș. Philippide Hai acasă! Eu Hai! Conversația urmează în trăsură, pe strada Carol. Philippide Haida-ha! Haida-ha! Eu Haida-ha! haida-ha! Grischa
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
părinte al dietei sărace în carbohidrați. El a considerat că zahărul și făina albă este cauza obezității și a sugerat în schimb ingrediente bogate în proteine. Destul de sigur, animalele carnivore nu se îngrașă niciodată (vezi lupii, șacalii, păsările de pradă, ciorile etc.). Animalele erbivore nu se îngrașă cu ușurință, cel puțin până la vârsta care le-a adus într-o stare de inactivitate; dar se îngrașă foarte repede de îndată ce încep să fie hrănite cu cartofi, cereale sau orice fel de făină. Cea
Jean Anthelme Brillat-Savarin () [Corola-website/Science/336596_a_337925]
-
dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I) din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), salvie ("Salvia officinalis"), colilie ("Stipa capilata") sau hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), precum și o faună bogată în insecte: albine, lăcuste, fluturi, cărăbuși, furnici. Reportaj
Dealul Zackel () [Corola-website/Science/325491_a_326820]
-
Cioară este o localitate-centru de comună în Raionul Hîncești, Republica Moldova. Satul Cioară este situat la latitudinea 46.7324, longitudinea 28.2247 și altitudinea de 49 metri față de nivelul mării. Distanță directă până la orașul Hîncești este de 42 km. Distanță directă până la
Cioara, Hîncești () [Corola-website/Science/305178_a_306507]
-
Cioară este o localitate-centru de comună în Raionul Hîncești, Republica Moldova. Satul Cioară este situat la latitudinea 46.7324, longitudinea 28.2247 și altitudinea de 49 metri față de nivelul mării. Distanță directă până la orașul Hîncești este de 42 km. Distanță directă până la Chișinău este de 76 km. Satul Cioară este amplasat în lunca
Cioara, Hîncești () [Corola-website/Science/305178_a_306507]
-
Raionul Hîncești, Republica Moldova. Satul Cioară este situat la latitudinea 46.7324, longitudinea 28.2247 și altitudinea de 49 metri față de nivelul mării. Distanță directă până la orașul Hîncești este de 42 km. Distanță directă până la Chișinău este de 76 km. Satul Cioară este amplasat în lunca Prutului, mărginit de satele Pogănești și Dancu. Suprafață totală este de 3076,22 ha. Suprafață teritoriului administrat de primărie - 84,75 ha. Primarul satului Cioară este d-na Lambos Elenă. Populația localității constituie 2665 locuitori. Numărul
Cioara, Hîncești () [Corola-website/Science/305178_a_306507]
-
42 km. Distanță directă până la Chișinău este de 76 km. Satul Cioară este amplasat în lunca Prutului, mărginit de satele Pogănești și Dancu. Suprafață totală este de 3076,22 ha. Suprafață teritoriului administrat de primărie - 84,75 ha. Primarul satului Cioară este d-na Lambos Elenă. Populația localității constituie 2665 locuitori. Numărul populației pe categorii: bărbați - 1337, femei - 1328. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004: În teritoriu își defășoara activitatea 6 agenți economici. Localitate deține un centru de
Cioara, Hîncești () [Corola-website/Science/305178_a_306507]