1,579 matches
-
supus reeducării nu există nici o diferență și omului, și fierului li se pot aplica aceleași metode de lucru pentru atingerea scopului urmărit. În virtutea unui asemenea raționament despuiat de orice sentiment uman -, se poate avea față de deținuți orice fel de atitudine. Cioplește pentru a scoate din piatră amorfă un model existent în imaginația ta. Dacă nu reușești nu importă. Materie primă e destulă. Cantitatea de materie consumată va trece, ca într-o contabilitatea oarecare, la rubrica "profit și pierderi", pierderi concretizate în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îndrăgești vârsta a treia, citind Scrisorile către Monica ale Ecaterinei Bălăcioiu Lovinescu? Sau Jurnalul lui Steinhardt? Orice tânăr care se întâlnește cu suferința dublu rafinată de cultură și de morală a unui personaj matur, iese din lectură mai rafinat. Lectura cioplește în noi piatra naturală a instinctelor, ne aduce mai aproape de spiritualitate. Ori omul lipsit de spirit e un eșec al evoluției. România are pe trupul ei cicatrici adânci desenate de grozavul secol XX. Alexandru Șafran le arară pe cele ale
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Domnului plângând să-și miruie pruncul răstignit. Ei spun că din lemnul ăsta "s-au ridicat primii oameni". Așa zic rromii, din credințe vechi, care nu-s În Biblie. Da, și mănâncă lemnul asta, la care Îi spun sfânt. Când cioplesc, când vorbesc, mereu au În gură câte o bucățică de salcie, pe care-o mestecă. E lemn moale, gustos. De aceea ei Îl "călesc" și-l usucă, fac din el lucruri atât de trainice!... Din blidele lor poți mânca sute
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
despica osul sau cornul În bucăți de mărimea dorită cu un ferăstrău; - Se trata materialul, prin scufundarea, pentru o perioadă variabilă (după natura lichidului de Înmuiere), Într-o baie de Înmuiere cu apă clocotită, ulei Încins sau leșie fierbinte; - Se ciopleau fețele cu o toporișcă sau cu un cuțit; - Se egalizau cu briceagul;Se lustruiau frecându-se cu praf de cărbune, cenușă sau nisip fin; - Cuburile pieptenului se trasau după șabloane, cu compasul, dar dinții se crestau, după finisare, cu fierăstrăul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
les / Neiges d’ antan ? / Loreley unde e?” Multe confesiuni sunt de sursă elegiacă („Elegiac mi-e versul ca lebăda cântând”), însă afectul va fi cu perseverență „crucificat” în „geometria” expresiei, asemenea „duhurilor” în vitraliile de catedrală: „Vremelnica făptură de om cioplită-n om / Își veșnicește visul pe-un pământesc vitraliu”. Romantismul sensibilității se convertește frecvent în parnasianism. Vibrații intime, peisaje sufletești sunt absorbite de decoruri, fenomenalități obiective, nu mai puțin de reminiscențe livrești. Unele dintre cele mai reprezentative piese fixează priveliști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
a împiedicat să dea propriei arte un sens practic: aflat la Roma, în timpul primului război mondial, împodobea „cu pensula și creionul” mici obiecte pentru a fi vândute în folosul prizonierilor români din armata austro-ungară, iar mai târziu, la orfelinatul de la Cioplea, „desena motive de broderie pe care noaptea târziu copiii le lucrau pentru bazarele de caritate” (Michel de Galzain). SCRIERI: Conférences tenues à l’ Association des Dames de Charité de Bucarest, seria I: La Visite des pauvres. L’Esprit de la maison
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
și realitate, aceste creații ne farmecă.” ( Silvia Ciubotaru, Opinia, 28 aprilie 1996) Iepure Vasile Sculptor Localitatea: Constanța Studii: Apicultor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Iftinchi Costel 1967 Sculptor, pictor, fotograf, scriitor „Pentru a ciopli, trebuie să ai puterea de a te deconecta de tot ce este în jur, creându-ți o liniște interioară și lăsând doar inima să-ți vorbească liber, fără a o controla. Abia atunci vei putea observa adevărata ta stare sufletească
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
București, 1983; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 78, 79, 210. Ignătescu Toader 1957 Sculptor „Dacă cineva și-ar propune să mă elimine, fizic, ar trebui să-mi ia, definitiv posibilitatea de a tăia, scrijeli, ciopli, modela lemnul. Omul nu poate dăinui fără a visa. Eu nu pot visa decât cu lemnul lângă mine. Lemnul îmi dă speranță, putere, dorința de viață, de luptă, de înfruntare a realităților. Doar atunci când creez mă simt eu însumi, util
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 14, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Poșeta cu lanț și încuietoare pe ale cărei fețe cioplește scene cu cerbi și păsări cântătoare, dintr-o singură bucată de lemn, este spectaculoasă atât prin ingeniozitatea realizării cât și prin modul cum destăinuie o evoluție a gustului de la rural către urban. El realizează și medalioane cu lănțișoare de mare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Popa Nicolae 1919 Sculptor „Din copilărie făceam măști pentru Anul Nou; de la măști am învățat că poți merge dincolo de ceea ce omul vrea să-ți spună. Așa am făcut și cu sculpturile mele - le-am cioplit în așa fel încât fiecare din ele spune ceva, amintește pe cineva anume. Nu-mi place să mă repet de aceea n-am făcut un chip de două ori.” Născut în anul 1919 în satul Târpești, comuna Petricani, jud. Neamț
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 10, 11, 220. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. Scurtu Petre 1920 - ? Sculptor, scriitor „Pădurea asta m-a scos din nebunie. Tot ce-am cioplit în piatră și lemn a fost pentru mine. Aici, pe Valea Răienilor, am luat viața în sens invers decât vroia ea.” Născut la 22 septembrie 1920 în localitatea Bala, jud. Mehedinți. Studii: Școala de Ofițeri de Aviație, promoția 1942; Academia
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
legende. Tot Regina Elisabeta este cea care ne artă și ce activitate de desfășoară în timpul celor din urmă ani ai construcției Castelului Peleș: “italienii, zice dânsa, lucrau la zidărie, Românii cărau materialele, Țiganii duceau piatra și varul, Albanezii și Grecii ciopleau piatra, Germanii și Ungurii lucrau la lemnărie, Turcii ardeau cărămida. Se aflau maeștrii Polonezi și vătafi Cehi, Francezii desenau, Englezii măsurau. Astfel încât la această clădire se întâlneau o sută de costume naționale deosebite și se auzeau vorbindu-se patruzeci de
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
monumentului „Stâlpul lui Vodă” erau avansate în 1923. Soluția aleasă de responsabilii lucrărilor a constat în „plantarea” pe zidul protector, pe fiecare latură câte două coloane din gresie de Doabra (în total 8 coloane) de câte 1,90 m fiecare, cioplite în 8 fațete și laturi. Pe fiecare coloană este fixat un capitel în pătrat cu latura de 45 cm, pe care sunt așezate grinzile din lemn care sprijină un acoperiș rotund din draniță, având și un vârf ascuțit din lemn
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ne facem un nume ca nu cumva să fim împrăștiați pe toată fața pământului.“ (B.E./V.T., Geneză 11:1&4, BHS, tr. n.) „Prin lucrare, lemnul nelucrat devine unealtă iar înțeleptul, folosind-o, ajunge mai-marele dregătorilor: marele sculptor însă nu cioplește.“ (Lao zi, Cartea despre Dao și Putere, 28:19-22, trad. Dinu Luca) CUVÂNT îNAINTE Cartea aceasta s-a născut din convingerea că menirea aducerii pe lume a unei lucrări este aceea de a transmite un mesaj - gând, trăire ori necuvânt
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
e deplin conștient că zeul nu coincide cu idolul. Ce adoră el deci în acesta? Chipul pe care zeul sau, mai degrabă, divinul primește să-l ia astfel.“ Or, nu este, în acest caz, creștinul care sărută icoana pentru chipul „cioplit“, cum adeseori se întâmplă, un idolatru? Iar cel ce se închină în fața prezenței divine prin chipul de piatră nu îl transformă pe acesta într-o icoană? Prezentul studiu nu anulează și nici nu minimalizează importanța vreuneia dintre religiile „monoteiste“, ci
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mare, / scuturândumi șuvițele căzute pe frunte, visele, / sprân cenele cristalizate de sare, / abisele. (N. Stănescu) - Versul liber este caracterizat prin ritm variabil, măsură inegală, absența rimei, având însă pauză la sfârșit de vers: Se ia o bucată de piatră / se cioplește cu o daltă de sânge, / se lustruiește cu ochiul lui Homer / se răzuiește cu raze / până cubul iese perfect. (N. Stănescu) - Versurile înlănțuite au ca semn distinctiv ingambamentul, care diminuează ori chiar suspendă pauza de la sfârșitul versului, continuând enunțul în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
șnur sau o plasă au fost repede întinse peste o masă de bucătărie sau din camera de zi. Drept palete ( tabletă de parat loviturile ) de mai târziu serveau cărțile sau tabacherele; mingea era din elastic sau a fost dintr-odată cioplită dintr-un dop de plută și așa s-a stabilit ora nașterii tenisului de masă din zilele noastre. Când s-a întâmplat asta exact și cine a avut într-adevăr revoluționara idee, nu se știe nici azi. De abia în
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
decât pe sine". TEME POETICE : 1. Renunțarea la contemplația abstractă a naturii în favoarea trăirii profunde a vieții în conștiință. Poetul evocă antichitatea greacă din care se revarsă o vitalitate frenetică: Vom merge spre fierbintea, frenetica viață,/ Spre sânul ei puternic cioplit în dur bazalt" (Panteism); 2. Transferarea trăirilor interioare asupra unor simboluri obiective (copacul, munții, râurile): "Hipnotizat de-adânca și limpedea lumină/ A bolților destinse deasupra lui, ar vrea/ Să sfărâme zenitul și-nnebunit să bea/ Prin mii de crengi crispate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
imaginând un dialog al omului cu gorunul, care doar receptează întrebările. Destinele lor sunt asemănătoare: omul are presimțirea morții, iar gorunul, aflat la "margine de codru", este aproape de moarte. Câteva cuvinte prefigurează moartea ("liniște", "gorun", "sicriu"); din gorun va fi cioplit sicriul, ceea ce semnifică comuniunea cu natura și după moarte. E un eveniment marcat de mari taine, dar și mărci lingvistice ("îmi pare", "poate", "pesemne"). Timpul se scurge, dialogul are note de profundă tristețe, presimțirea morții este anunțată de substantivul "liniște
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar și mărci lingvistice ("îmi pare", "poate", "pesemne"). Timpul se scurge, dialogul are note de profundă tristețe, presimțirea morții este anunțată de substantivul "liniște", de verbele "ascult", "picură", "aud", "bate", "curg", la prezent, și de unele verbe la viitor ("voi ciopli", "voi gusta"), de metafore: "limpezi depărtări", "zvonuri dulci", "stropi de liniște". Gorunul e un poem reflexiv, care valorifică tema naturii, cu meditația asupra trecerii timpului. Unele idei sunt de origine folclorică și sunt dezvoltate pe un fond melancolic. Amintind de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mulțumirea de a-mi fi împăcat gândurile: mângâierea sufletească pe care mi-o dăduse iubirea învățată de la mama mea, pacea dintre mintea mea și inima mea n-am găsit-o decât în arta inspirată în muzica lui Beethoven, în marmura cioplită de măieștri mari, în pânzele lui Rafaello, în operele scrise de oameni, care au vorbit sub stâpânirea iubirii covârșitoare, numai atunci am găsit-o când am ajuns să înțeleg că iubirea m-a făcut ceea ce sînt și că numai prin
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fiecare a reușit să treacă râul. Cum? 28. CĂTRE VALE Șl SPRE DEAL Pe drumul de costișă Ce duce la Predeal Ion privea spre vale, Iar Nae Înspre deal. Pe Valea Timișului primul Cu mult nesaț scruta, Iar celălalt la Cioplea Priveliștea-admira. Fără a-ntoarce capul Ion lui Nae-i zice: - De ce zâmbești, amice? (Cum a știut Ionică că Nae chiar zâmbise?) 29. CEASUL CU NOROC Un excursionist a pornit spre o cabană. Nu cunoștea prea bine drumul. Deodată 1-a
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
și de dependințele casei. Unii cetățeni din comună au înlocuit stuful de pe acoperișul caselor cu azbest, lucru nu prea indicat de organele de igienă. Apariția circularelor în comună a făcut să apară și gardurile din ostrețe, la început mai brute, cioplite din topor apoi trase prin circular, geluite și cu vârfuri tăiate, mai apoi și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu blidarul pentru străchinile și oalele de lut, lingurile de lemn. în case se mai întâlnea culmea de ținut îmbrăcămintea care de fapt era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi cu lut amestecat cu bălegar de cal. După uscare se dădea cu var. După uscarea pereților încărcați cu lut cu paie se trecea la acoperiș. Pe căpriorii puși pe capetele grinzilor se puneau la distanțe mici (20-30 cm) leaturi cioplite cu barda. Peste acestea se așeza stuful, mai întâi de la poale cu vârful în sus și apoi de pe vârf spre poale. Stuful era cusut cu sârmă. în unele cazuri se acoperea cu paie de secară care sunt mai lungi și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]