1,246 matches
-
acest pasaj de virtuozitate unde apare cochilia și nu se vede melcul, trombonul este Înlocuit cu alt instrument solist și se execută o frază muzicală superbă, purgativă, la bîtă. Iat-o: „Domnul Cornea a transformat o simplă bastonadă de salubrizare citadină În POGROM !” Blasfemia este spulberată astfel de toiagul pastoral al lui Theodoru. Simplă bastonadă de salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
instrument solist și se execută o frază muzicală superbă, purgativă, la bîtă. Iat-o: „Domnul Cornea a transformat o simplă bastonadă de salubrizare citadină În POGROM !” Blasfemia este spulberată astfel de toiagul pastoral al lui Theodoru. Simplă bastonadă de salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza În urechea publicului meloman: „Iată cum bastonada trasă bișnițarilor, proxeneților, cocotelor, incendiatorilor, gunoiului social, provocatorilor, agresorilor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aruncate, saci de ciment golindu-se singuri și pe nesimțite, astfel că liniștea solemnă se extinde pretutindeni, ca un lux impudic. Un soare prăfuit în drojdii rubinii, arătând un contur tot mai apoplectic, încearcă să sugrume, apoi, umbre specifice amurgului citadin, care zămislesc la subțiori de ziduri. Unde și unde, mere putrede, aruncate de coșurile precupețelor din halele ridicate de edilii de odinioară, din alt secol, sau foi de ziare scorojite, foșnind la adierile curenților de aer, iscate din vechi coridoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
recuperat enorme decalaje temporale printr-o sincronizare, aș zice, postmodernă avant la lettre, ce a făcut din fiecare generație o arhivă mobilă de teme și stiluri, modele actualizate și modele latente. La fel se întâmplă și cu lirica "optzeciștilor": lângă citadini pot apărea și rurali, lângă ironici și parodiști descoperim post-expresioniști, ba chiar și metafizici deghizați. Care anume este, pentru Al. Cistelecan, nucleul tare al generației, componenta forte, nu aflăm din aceste pagini de (meta)critică; răspunsul se află, la vedere
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
imediat postbelică. Distrugând din temelii nu doar sistemul de reprezentări sociale ale trecutului consacrat în urma "revoluției naționale", cât și întreaga infrastructură instituțională a ordinii mnemonice (desființarea Academiei Române, închiderea muzeelor existente și deschiderea altora ca de exemplu Muzeul Româno-Rus, schimbarea toponimiei citadine prin rebotezarea numelor străzilor, sau chiar și a unor orașe Brașovul devenind în 1950 "Orașul Stalin" etc.), faza inițială a comunismului românesc a construit în schimb o memorie socialistă sovieto-centrică. Noua formulă a identității românești era complet străină de ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ceea ce Manifestul activist către tinerime de la Contimporanul numise nu de mult „marea fază activistă industrială”, încât, dacă „vibrează diapazon secolul” (cum notează Voronca în Aviograma din 75 H.P.), o atare „vibrație”, e întâi de toate a unui timp al civilizației citadine, cu peisajele-i caleidoscopice și dinamica specifică, așa cum se vede de altfel foarte bine încă din notațiile rapide, ca niște clipiri de reclame luminoase, ce împânzesc textul din 75 H.P.: „Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator / pulsează anunț vast TREBUIE
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
zodie constructivistă, ce mai păstrează puternice note de vitalism futurist, expresia acestei relații e mereu frenetică, paroxistică. Imaginea pe care Voronca o oferă acum despre „epocă” este a unui spectacol neîntrerupt, într-o desfășurare vertiginoasă, pe măsura dinamicii mașiniste. Peisajul citadin e o perpetuă feerie, o imensă scenă tumultoasă în care omul (poetul) noului ev devine un soi de dănțuitor nietzschean, debordând de forță vitală, ce și-a schimbat doar ambianța naturală cu una artificial-urbană, unde stihialul face loc dezlănțuirilor nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
B. Fundoianu („Ferestrele cernite și streșinile roase / prin care curge brumă tăcerea nopții joase / (ca un tavan sub care privirea ți-o apleci) / și ulițele strâmbe ca niște brațe rupte...”), celelalte texte țin de universul reveriei sentimentale, într-un decor citadin modelat în câteva toposuri simboliste, receptate fie din sursă directă, fie - mai evident - din interpretările bacoviene ale unor Demostene Botez sau Camil Baltazar, văzute cu ochiul unui adolescent ce-și pune pe față, până la identificare, masca lamentației elegiace. De la autorul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
poetic de orice complexe, ca și de tânjitoarele nostalgii romantico-simboliste. Autorul Invitației la bal ne introduce printre primii în ceea ce numim astăzi o „civilizație a imaginii”, contribuind la încetățenirea în poezia noastră a unui topos prin excelență avangardist: al spectacolului citadin, al orașului feeric modern. Este, acesta, și unul dintre sensurile „balului” la care suntem invitați: redimensionată în perspectivă constructivistă, lumea e văzută în înfățișările sale spectaculare, întâmpinate cu uimirea și entuziasmul descoperitorului de ținuturi noi, în care se instalează dezinvolt
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se frânge, Toamna a dansat, a dansat. Ceasul e deplin, Și glasul pământului a răspuns cu pâine și vin. Dinspre abator, noaptea se apropie cu sânge. Nu e, de altfel, singura referință posibilă la expresionism. Adeseori, sub entuziasmul întâmpinării feeriei citadine, străbate o tensiune surdă, un aer de „nebunie”, o anume stridență, pe care „țipătul fals” al „soneriei Europei” o sugerează pregnant, ca și „huruitul roților în beznă / și nebunia ca un noroi până la gleznă”, ori alte versuri precum: „Se-apropie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se deschide însă și la pagini mai solare, conturând imagini nu mai puțin tipice pentru o poezie fascinată de mirajul modernității. Acestei „poezii-ecran”, cum o numea în paginile Integralului Stephan Roll, nu-i pot rămâne străine aspectele insolite ale cotidianului citadin, în care își dau întâlnire, într-o convergență complexă, elemente ale cosmosului tradițional al poeziei, cu altele, trimițând la realitatea imediată, chiar prozaică: „Toate plantele au poposit în acest / Catalog de mașini agricole: Sena” - sună două versuri din prima secvență
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la Paris, în 1928, în colecția „Integral”. Comparativ cu versurile „integraliste” ce aveau să constituie Invitația la bal și cu Colomba, noul poem sugerează un fel de sinteză, definitorie de acum înainte pentru toată creația poetului: viziunii caleidoscopice a universului citadin constrâns de disciplina relativ austeră a modelului plasticii constructiviste i se imprimă fervoarea imnică, un suflu discursiv cu accente, pe alocuri, whitmaniene, ce-și găsește aici spațiul amplu, cel mai adecvat, de expresie. Înfățișările feerice ori sumbre ale metropolei moderne
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
atenția acordată de poet „formelor expresiei”. Observații similare s-ar putea face și despre, bunăoară, secvența a opta, imnică, dedicată oglinzilor, ce urmează același model constructivist. În ansamblul său, poemul e de altminteri structurat ca suită de instantanee ale cotidianului citadin, luate ca puncte de reper și de pornire ale procesului imaginativ, ca „temă” pe care se glosează în deplină libertate, cu o inventivitate ieșită din comun și cu acea voluptate senzorială de atâtea ori remarcată la poetul nostru. Lectura gazetei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
tot mai acută conștiință a marginalizării sale, atenuată doar de speranța redempțiunii prin poezie, într-un elan de „unanimă înfrățire” cu „mulțimea” ea însăși victimă a injustiției. Motivul liric al călătoriei ca descoperire a unui univers elementar sau al feeriei citadine, cu desfășurările lor caleidoscopic-spectaculare, face loc rătăcirii însinguratului într-o lume ostilă, în care relațiile altădată tonifiante până la exaltare devin din ce în ce mai labile. Lui Ulise, celui deschis aventurilor revelatoare, i se substituie omul care și-a pierdut umbra, românizatul Petre Schlemihl
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ce restaurează, grație privirii „iluminatului”, relația optimă între eu și lume, într-un sistem de „vase comunicante”. Iată, de pildă, poemul care deschide Act de prezență, intitulat Pe cine căutați?. Debutul e de „reportaj liric” - notație impresionistă a unui itinerar citadin (și e de remarcat că motivul peregrinării, al călătoriei, al evaziunii în reverie străbate obsedant întreaga carte): „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și pașii mei sunau în minutele clare ca niște gonguri ale soarelui unanim. Prin curți, rufele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
poem. Dinamica imaginarului evidențiază în acest spațiu ceva din mecanismul însuși al „poemoterapiei” (e titlul altui text din Act de prezență), al acelui „tratament” aparte prin care se încearcă ridicarea „realului” la înălțimea imaginației libere, a unei „gratuități” sărbătorești. Periplul citadin al „personajului” câștigă o valoare parabolică: e în același timp o inițiere în ordinea realului (ca descoperire a distanțării de vârsta originară a „copilăriei” și a progresivelor ei degradări) și tentativă - eșuată - de provocare a metamorfozei transfiguratoare, de unde și culoarea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
desfășurările feerice ale acestui univers ce putea să se înscrie în replică la „viața scundă”, cu „mucegaiul birourilor” din posomorâtul „veac al mediocrității”. Tânărul care în manifeste se arăta fascinat de “împărăția afișelor luminoase” e dispus să vadă în spațiul citadin în primul rând scena unei sărbători continue. Toposul orașului feeric este cel ce se conturează mai pregnant în etapa constructivist-integralistă a scrisului său. (Excepție fac, practic, în poemele incluse în Invitație la bal, doar Cloroform, Profil într-o lacrimă, Sfârșit
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
imaginar spre toposurile „metropolitane” era o noutate relativă (simbolismul familiarizase publicul cu ea), mai șocantă putea să apară introducerea în relația metaforică vizând, bunăoară, „sentimentul naturii” sau erosul, a unor termeni mai mult sau mai puțin prozaici, din sfera cotidianului citadin și din recuzita „mașinistă”. A spune femeii iubite: „Părul tău a spălat atât de chimic orele”, sau: „Te port în mine ca un registru copier”; și încă: „Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei /.../ Deschide-mi supapă de siguranță
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în materie de construcție a imaginii și cu sugestia unei dinamice viziuni simultaneiste, nu se dispensează de tiparul strofic tradițional, profitând chiar de „antrenul” realizat de eufonie. Iar în Ulise, mișcarea însăși a textului conduce de la „reportajul” unanimist de „impresii” citadine, către cristalizările imnice cunoscute și amintind mai curând de modernismul moderat decât de fronda avangardistă. Nota de discursivitate la care se referă și G. Călinescu nu lipsește nici din aluvionara Brățară a nopților, și ea se va accentua în Zodiac
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sunt doar câteva din constantele poeziei. Cu următorul volum, Constelații (1935), purificarea prin moarte, chiar apologia morții, îndemnul la un nou „răsărit teluric” sunt dominante. Totuși, întoarcerea spre o existență simplă, arhaică, în universul rural, văzută prin contrast cu lumea citadină, generează un sentiment intens, ce răzbate din mai toate poemele. Neologismele și metaforele complicate, într-un fel chiar greoaie, din versurile începătoare au dispărut aproape complet, înlocuite de tendința spre esențializare. Bogăția imagistică devine mai consistentă, ca, de exemplu, în
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
V.ț. mai conține studii și articole îndeosebi cu subiecte istorice (D. Caselli, A ființat cândva o „împărăție” bulgară?, Românii din Grecia), necrologuri (Take Ionescu, Carmen Sylva). O ilustrație bogată - grafică, portrete (semnate Iser, Silvan, B’Arg, N. Vermont), instantanee citadine, vederi, desene - înviorează paginile. Au mai colaborat Alex. St. Vernescu, C. Spiru Hasnaș, N.A. Bogdan, Pan Hallipa, N. Pora, Th. D. Speranția, Lia Hârsu, Eugen Ciuchi, Constanța Hodoș, Stan Palanka, O. Carp (G. Proca), Mircea Dem. Rădulescu, D. Marinescu-Marion. R.P.
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
mentalitate simplistă și egoistă, care a dus la poluarea gravă din jurul nostru. Conform unor statistici estimative, În fiecare an pompăm tone de insecticide În aerul pe care Îl respirăm și În legumele și fructele pe care le mâncăm. În medie, citadinii sunt expuși la peste 700 de substanțe chimice prin apa pe care o beau și la peste 500 de substanțe chimice În ambianța din locuințe, ca să nu mai vorbim despre ce ne așteaptă la locul de muncă și În călătorii
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
că aerul proaspăt și apa curată sunt esențiale pentru sănătate și longevitate. Mai știau și că aerul și apa sunt mai bune În zonele montane decât În Înghesuiala orașelor. Mulți dintre ei au renunțat la traiul confortabil și conveniențele vieții citadine În favoarea aerului și apei curate și a liniștii de la munte. Ei erau, În general, sihaștri daoiști și budiști, care și-au trăit cea mai mare parte din viața lor luminată prin locuri inaccesibile din munți, În căutarea sănătății fizice și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
al alaunului și al altor minerale anorganice. Corpul nostru nu poate absorbi decât minerale organice, cum sunt cele din legume, fructe și carne. Mineralele anorganice trebuie să fie eliminate din organism cu ajutorul qi-ului vital, altfel pot dăuna sănătății. Consumul apei citadine „purificate” cu clor a fost asociat În unele studii cu cancerul rectal și, posibil, și cu cancerul mamar. Ce putem face Iată câteva măsuri simple pe care le putem lua pentru a combate poluarea ambientală. Să aerisim zilnic casa - și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de folclor databil, Înregistrate și fixate În scris În perioada studiată. Această modalitate de analiză este poate cea mai sigură, deoarece ne pune Într-un contact aproape direct cu o mărturie țărănească autentică, mai puțin filtrată de ecranul distorsionant al citadinului care o consemnează. Pătrunzând În această intimitate, să ne oprim pentru Început În lumea sentimentului. Plecând de la faptul că dragostea, ca permanență biologică, psihologică și morală a existenței umane, Îmbracă Însă Întotdeauna haina unei expresii culturale, ratașabilă modelului de civilizație
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]