2,281 matches
-
ceilalți: "Despre noi vorbeam oricât și oricum. Despre ceilalți, nici un cuvânt [...] Dintre toți cei ce ne vor deveni prieteni și unii dușmani nici unul n-a aflat vreodată de la noi că l-am întâlnit pe un altul"54, spune Monica Lovinescu. Clandestini inocenți, de bună credință, sunt Marin Sorescu, Ștefan Bănulescu, Nicolae Manolescu, N. Steinhardt, Nichita Stănescu. Dintre suferinzii de "spionită", cum spune autoarea, face parte Adrian Păunescu, "cel mai fățiș profitor al sentimentului național, mânjindu-l cu vorbărie, retorisme și ridicol
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Nichita Stănescu. Dintre suferinzii de "spionită", cum spune autoarea, face parte Adrian Păunescu, "cel mai fățiș profitor al sentimentului național, mânjindu-l cu vorbărie, retorisme și ridicol doar pentru a-și asigura un prezent de aur"55. Autoarea reconstituie imaginea clandestinilor, la câțiva ani după momentul '89, într-un articol înseriat în Diagonale, având la îndemână distanța față de evenimente și oameni, nu și distanța față de țară. Clandestinii sunt scriitori români care în trecerea lor prin Paris o vizitează. "Erau nenumărați. Buni
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ridicol doar pentru a-și asigura un prezent de aur"55. Autoarea reconstituie imaginea clandestinilor, la câțiva ani după momentul '89, într-un articol înseriat în Diagonale, având la îndemână distanța față de evenimente și oameni, nu și distanța față de țară. Clandestinii sunt scriitori români care în trecerea lor prin Paris o vizitează. "Erau nenumărați. Buni, mai puțin buni sau răi"56: categorisire lacunară, mult prea generală, dezvoltată în cazul alor "noștri", adaptați politic în viața socială, nu și în cultură. Cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fizică și atentatele comandate indică starea de asediu în care se regăsește. Primul studiu despre "profilul" Monicăi Lovinescu realizat de comuniști, îi aparține Iuliei Vladimirov. Studiul ei pleacă de la observarea notelor explicative ale informatorilor, fiind interesată și de replicile auditoriului clandestin sau al forurilor internaționale: "Conform organelor în drept, Monica Lovinescu își făcuse din anticomunism "o misiune de viață", iar faptul devine din ce în ce mai greu de tolerat, cu atât mai mult cu cât influența emisiunilor realizate la Europa Liberă se extindea considerabil
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
organelor în drept, Monica Lovinescu își făcuse din anticomunism "o misiune de viață", iar faptul devine din ce în ce mai greu de tolerat, cu atât mai mult cu cât influența emisiunilor realizate la Europa Liberă se extindea considerabil în România comunistă"58. Ascultătorii clandestini, fideli emisiunilor, sunt interesați de mesajele cu profil cultural și social. Oficialitățile occidentale, sensibile la drepturile omului, ascultă discursurile veridice și autentice, adjuvante în dejucarea planurilor cu impact negativ. "A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor ideologice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
contact cu foarte mulți literați din țară și din exil, fie în cadrul întâlnirilor cu caracter mai oficial cum sunt conferințele, mesele rotunde, cenaclurile literare, fie în mediu familiar. În ambele cazuri, intermediază receptarea reciprocă a artiștilor și drept consecință, pătrunderea clandestină în țară a ideilor, textelor, teoriilor vestice. Legat de acest subiect, Eva Behring subliniază capacitatea cronicilor literare de a oferi informații utile în scrierea istoriei literare care va privi literatura din comunism și literatura din exil ca un tot unitar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
victorii în lupta cu politica oficială, momente de rezistență culturală, întâlniri și mese rotunde, viața în afara tranșeelor. La apa Vavilonului este o galerie de personaje, o descriere a exilului pe generații din care rezultă o sistematizare a intelectualilor: disidenți, veleitari, clandestini, rezistenți, obedienți. Urgența evenimentelor, timpul care e nemilos, se resimt în torentul de personaje care îi invadează viața. "Întâlnirile cu clandestinii încep să adopte modelul unei liste. Câteva cuvinte, un paragraf două pentru fiecare, neavând nici măcar pretenția de a fi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o galerie de personaje, o descriere a exilului pe generații din care rezultă o sistematizare a intelectualilor: disidenți, veleitari, clandestini, rezistenți, obedienți. Urgența evenimentelor, timpul care e nemilos, se resimt în torentul de personaje care îi invadează viața. "Întâlnirile cu clandestinii încep să adopte modelul unei liste. Câteva cuvinte, un paragraf două pentru fiecare, neavând nici măcar pretenția de a fi exhaustivă, pot lăsa impresia că numai asta făceam: vedeam "clandestini" sau "trimiși" (fie pe față, fie pe ascuns), fără a mai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
resimt în torentul de personaje care îi invadează viața. "Întâlnirile cu clandestinii încep să adopte modelul unei liste. Câteva cuvinte, un paragraf două pentru fiecare, neavând nici măcar pretenția de a fi exhaustivă, pot lăsa impresia că numai asta făceam: vedeam "clandestini" sau "trimiși" (fie pe față, fie pe ascuns), fără a mai pomeni de rarisimii și viitorii noștri "disidenți""276. De la ei primește manuscrise, apeluri de salvare, propuneri, materie primă pentru emisiuni sau jurnale. III.3.1. Rezistență și cenzură Textele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ieșirea din tiparele oficiale. Sau dacă o permite, o face numai pentru a putea folosi informațiile drept probe împotriva autorului sau a persoanelor despre care amintește. Din acest motiv, trebuie să existe o oarecare prudență în notarea cotidiană, chiar dacă este clandestină, pe ascuns, fără pretenția publicării. Într-o cronică din 12 august 1988 evaluează "Caietele critice", consacrate jurnalului și memoriilor, drept interesante, dar insuficiente, deoarece criticii literari nu au dreptul de a se aventura în alte domenii din afară de teoria literaturii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dispozițiilor, în colaborarea subversivă cu exilul. Autoarea numește mai multe trăsături esențiale ale intelectualului obedient: lașitatea, abandonarea esteticului, instabilitatea punctului de vedere. Pe lângă triada amintită disidenți, rezistenți, obedienți am propus alte două categorii identificate în scrierile Monicăi Lovinescu: veleitarii și clandestinii. Pe tot parcursul cercetării, am încercat să ne păstrăm o atitudine obiectivă față de severitatea autoarei. În schimb, nu am reușit să ne detașăm de ideea că trebuie învinovățită lupta pentru putere, pentru statutul social, pentru funcția care devine criteriu în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
personajelor etc.); - susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se reflectă în construcția personajului feminin selectat. - VARIANTA 12 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: și după ce am inventat poezia întro încăpere clandestină din adâncul pământurilor sterpe - curajul și puterea (omenească) sau topit ca aburul și altceva în afară de faptul că mam născut și că trăiesc și că probabil voi muri cutremurândumă (ceea ce de altfel am vrut să spun și acum doi ani și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe care au binevoit s-o dea Societății Națiunilor în probleme importante privitoare la menținerea și progresul păcii"56. Cu un alt prilej, Titulescu conferea cu Norman Davis, delegat al SUA la Conferința dezarmării, în legătură cu poziția Germaniei în problema înarmării clandestine. Davis i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că ar fi conspirat cu "cercurile imperialiste" din SUA și Marea Britanie pentru a răsturna guvernul. Mai mult decît atît, Maniu îl împuternicise pe Grigore Niculescu-Buzești să "pună la punct un plan prin care să se creeze, în țară, o organizație clandestină, cu sprijin american, constînd în echipament, arme și fonduri; iar organele ce aveau să conducă acest complot urmau să fie instruite atît în România, cît și în străinătate, sub îndrumarea reprezentanților americani". Niculescu-Buzești și colegul său, Constantin Vișoianu părăsiseră România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
interzicea deținerea sau achiziționarea unei mașini de scris fără autorizație oficială. Mai mult decît atît, cei care aveau mașină de scris trebuiau să prezinte poliției o mostră de tipar, pentru ca aceasta să-i poată identifica pe cei care publicau literatură clandestină 2229. Pe 11 mai, congresmanul Mark Siljander, din Michigan, le-a povestit colegilor săi din Camera Reprezentanților despre decretul cu privire la mașinile de scris. El considera mașina de scris "un instrument vital pentru mișcările drepturilor omului și ale drepturilor religioase din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Caudillo și revenirea democrației. Totuși, ea a reprezentat în Spania un puternic curent de opoziție față de regim, dar a păstrat caracteristicile care aveau s-o slăbească în perioada post-franchistă: fragmentarea regională și clivajele personale. În Țara Bascilor, supraviețuia o rețea clandestină a Partidului Naționalist (PNV), care rămînea influent în rîndul populației, iar în Catalonia s-a format o opoziție de inspirație creștin-democrată chiar din 1945 datorită călugărilor de la mănăstirea Montserrat 15. Pe plan național, Francisco De Luis a fondat în 1954
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Karol Popiel a reconstituit Partidul Creștin al Muncii. El a fost ales președinte în timp ce Konrad Sieniewicz a preluat funcția de secretar general 25. Acest partid putea să se sprijine pe acțiunea dusă la Londra în cadrul guvernului din exil, pe rețeaua clandestină stabilită în Polonia ocupată, dar ale cărei pierderi au fost considerabile (prin dispariția, în principal, a celor doi conducători, Franciszek Kwiecinski și Wladislaw Tempka) și pe gîndirea ideologică propagată după 1940 de grupul UNJA prezidat de Jerzy Braun. Foarte curînd
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1993, dintr-un total de 1050 parlamentari. Dar la alegerile din 12 decembrie, nici una din cele trei formațiuni nu a reușit să strîngă cele 100000 de semnături necesare pentru a se putea prezenta. MRCD are la bază o revistă ortodoxă clandestină; Vuybor ("Alegerea"), condusă de Viktor Aksioutchits. De orientare conservatoare, el dorea să reintroducă valorile creștine tradiționale, precum și un raport privilegiat între Stat și Biserica ortodoxă, propunînd introducerea unei discriminări față de "religiile netradiționale", în special cea a catolicilor și protestanților. Luările
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
spre anumite lăcașuri de închinăciune, în genunchi etc., etc. Practic, multe țărance cunosc încă o cantitate importantă de astfel de practici magice, dar circulația lor este foarte închisă și extrem de opacă pentru cercetătorul din afară. Există în fond o psihoterapie clandestină, deseori practicată în cabinete private. Mentalități diverse despre suflete concepute divers întrețin această psihiatrie obscură, clandestină, la limita științei, practic imposibil de controlat și, de fapt, controlul neputând fi justificat filozofic. Empirismul este tot atât de răspândit ca psihiatria științifică. Tot datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
importantă de astfel de practici magice, dar circulația lor este foarte închisă și extrem de opacă pentru cercetătorul din afară. Există în fond o psihoterapie clandestină, deseori practicată în cabinete private. Mentalități diverse despre suflete concepute divers întrețin această psihiatrie obscură, clandestină, la limita științei, practic imposibil de controlat și, de fapt, controlul neputând fi justificat filozofic. Empirismul este tot atât de răspândit ca psihiatria științifică. Tot datorită vrăjilor, apar, după credințele poporului din Moldova, unele stări nevrotice, isterice, dar și o varietate de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu Basarabia, orice contact dintre cele două maluri ale Prutului fiind catalogat drept "deviaționism naționalist"; intelectualii care recunoscuseră identitatea lingvistică și culturală cu a românilor, sunt acuzați de "propagandă naționalistă" și reprimați; Basarabia este "transformată într-o bază pentru operațiunile clandestine împotriva României"255. Moscova trece la recrutarea de noi agenți fideli. În ianuarie 1959, consultantul naval sovietic umbla prin țară pentru recrutări. Când generalul Ion Ioniță l-a avertizat să înceteze, bolșevicul i-a răspuns: Dacă ar mai fi măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 A se vedea Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galați, 1992. 2 Apud Larry L. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni... Războiul clandestin al blocului sovietic cu România, trad. din engleză, de Camelia Diaconescu, Editura Rao, București, p. 31. 3 M. Eminescu, Opere, XIII, p. 381. 4 D. Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, ediție rea lizată de Stancu Ilin, Editura ATOS, București, 1999, p
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Ibidem. 122 C. Jornescu, C. Petrescu, Valori etice în opera lui Eminescu, Editura Minerva, București, 1989, p. 64. 123 Ibidem, p. 28. 124 Ibidem, p. 39. 125 Ibidem, pp. 39-40. 126 Larry L. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni... Războiul clandestin al blocului sovietic cu România, trad. din engleză, de Camelia Diaconescu, Editura Rao, București, p. 64. 127 Ibidem. 128 Ibidem, pp. 65-66. 129 Ibidem, p. 66. 130 Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu Veronica Micle, scrisori
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
București, 1996, p. 26. 200 M. Eminescu, Fragmentarium, ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici, de Magdalena D. Vatamaniuc, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 377. 201 Apud Larry L. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni... Războiul clandestin al blocului sovietic cu România, trad. din engleză, de Camelia Diaconescu, Editura Rao, București, p. 31. 202 Ibidem, p. 88. 203 Ibidem, pp. 67-68. 204 "Pravda", 1, 5 ianuarie 1918. 205 Apud Larry L. Watts, op. cit., p. 72. 206 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Istoria "canonică" a literaturii române, Princeps Edit, Iași, 2009. 317 M. Eminescu, Opere, X, p. 46. 318 Larry L. Watts, op. cit., p. 715. 319 Magyiar nezmet, MTI, 10 septembrie 2012. 320 Larry L. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, trad. din limba engleză, de Camelia Diaconescu, Editura Rao, București, 2011, p. 239. 321 Am reprodus versurile după ediția voinței auctoriale, realizată de ultimul mare editor al lui Eminescu, Nicolae Georgescu: Poesii de Mihail Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]