2,106 matches
-
și de servire civilizată și nu în ultimul rând cursivul „Muzeul, școala și literatura” sunt de mare folos pentru oricine. Un plus de grijă la autori pentru susținerea id eilor nu cu vorbe ci prin argumente în cazul lui Gh. Clapa; evitarea zorzoanelor, prețiozităților și întortocherilor pentru N. Mitulescu, ar asigura mai multă credibilitate nu numai lor, ci ziarului în primul rând, iar cititorilor - satisfacții mai mari. Actualele Păreri tutovene port cu demnitate și succes, ba înnobilând, ceea ce a făcut Păreri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Hodoș și Al. Sadi Ionescu. * Șarja Șarja, redactor al ziarului A.Z. Volbură, strada Regală, apare în 1932, perioadă când la Bârlad se edita ziarul „Ogorul”, „Veacul nostru” și revista „Documente răzășești ”. Evocând ce se scria la ziarul „Păreri” Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29 septembrie 2003 scrie: „În acee ași gazetă (Păreri n.n.) cititorii sunt înștiințați că în orașul lor va apare „Șarja” și „Veacul nostru”, fapt care, de altfe l, s‐a și întâmplat” „Confirmându‐i spusele, un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tragicul iluminat”, “Vasile Pogor - fiul”, “Debutul publicistic al lui Al. Vlaguță”, “Biblioteca Stroe Belloescu la centenar 1906-2006”, cu semnături numeroase: acad. Iuliu Nițulescu, prof.univ. Gheorghe Hasan, Dumitru Nedelea, Zâna Tămășanu, Mircea Coloșenco, Stela Covaci, Doina Teodoru - Gavriliu, Olga Rusu, Gheorghe Clapa, Rodica Stamatopol, Vasile Turculescu, Diana Stoica, Alexandru Mânăstireanu, Elena Popoiu, Camelia Stoica, Ioan Baban, Mihaela Tudor, Didița Antonescu, Marcel Proca. Prezenți cu poezie în revista de la Bârlad: Simion Bogdănescu, Mihaela Tudor, George Nedelea, Neculai G. Bogescu, Ion Alex. Angheluș, Mircea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cultură fondat în 1887, Fundația Culturală „Dr. C. Teodorescu”, redacția în Bârlad, strada 1 Decembrie nr.12, director dr. C. Teodorescu, ediție nouă, numărul 186, are ca redactori și colaboratori: Gabriela Plăcintă, Vasilian Doboș. Al. Ionescu, Laurențiu Chiriac, Gheorghe Clapa, Oltea Rășcanu Gramaticu, Matei Luca, Doru Mardare, Mihaela Niculescu, Liliana Sârbu Geta Scurtu, Vasile Slabu. Tiparul executat de S.C.Letea S.A. Bacău, 16 pagini. Citim în rubricile publicației:”Sănătate și vacanță” despre „Zmeura recomandată în bolile renale”, „O persoană din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au fost revistele lui Virgil Caraivan în zonă, trebuie să-și pună pe frontispiciu necesarul subtitlu: revistă de cultură și știință. Aceasta pentru că ea conține multă cultură și știință: „Mărturii istorice privitoare la satul Rânzești pe Prut" de prof. Gheorghe Clapa, „Oameni de pe Valea Elanului în istoria Inspectoratului școlar al județului Vaslui" de prof. Dumitru Apostolache, „Grumăzești, vechea vatră a Muntenilor de sus" de Dan Ravaru, „Movilele și rolul lor în peisajul geografic al Depresiunii Elanul" de prof. Teodor Hardon, „Descrieri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
moșii date cu zestre, danie și cumpărătură, dar și teme de o sensibilitate și subtilitate mai deosebite: „Mari teme ale literaturii universale și românești Iubirea" de prof. Stan Ștefan, „Dimitrie Cantemir în gândirea și conștiința națională română" de prof. Gheorghe Clapa. La cele de mai sus se adaugă multă poezie, corespondență a unor ierarhi bisericești cu autoritățile timpului, catagrafii culese din arhive, prezentarea unor șantiere arheologice și comentarii asupra vestigiilor etc. O revistă care trebuie citită număr de număr. Format 22x31
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
persoane cunoscute cititorilor și cu autoritate în domeniu, dintre care îi enumerăm pe prof. dr. Ion Hurjui, dr. Alexandra - Nina Botezatu, dr. Victoria Cozma Nica, Nicolae Alexandru Botezatu, pr. Petru-Silviu Giușcă. Maria Dorofte, dr. Gica Purnavel, Simion Bogdănescu, prof. Gh. Clapa, Ana Maria Botnaru, plac cititorilor. Jurnal plastic (Dumitru Dumitrașcu, pictură, Editura Alma Mater Cluj Napoca, 2007) semnat de Ion Hurjui, „La pârâul D(r)acului” de Iftime Nesfântu, „Controverse ale istoriei Alexandru Ioan Cuza” de prof. Oltea Rășcanu-Gramaticu, „Michelangelo (I) de Ovidiu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
septembrie 2003; Înalți demnitari români uciși în temnițile comuniste, de prof. N. Mitulescu, Bârlad, în august 2002; Sate și moșii din Fălciu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a veacului al XX-lea de Gheorghe Clapa, Bârlad, în mai 2003; Vasluienii, bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vasluienii, bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din ținutul Fălciului” de Gh. Clapa; “Schiturile și mânăstirile din Eparhia Hușilor” de preot Anton Popescu; Cercetările sociologice de la Dodești (1935-1939) de Marin Rotaru; “Contribuții la istoricul bisericii “Sfântul Nicolae” din Cotu Ghermănești de Costin Clit ș.a. constituie surse de documentare și inspirație pentru scrierea de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
creație, au confirmat-o cel mai bine: Val Andreescu, Petruș Andrei, Mihai Apostu, Vasile Arhire, Nicolae Ariton, Ioan Baban, (n. 1937), Corneliu Bichineț, Simion Bogdănescu, Nicu Botezatu, Gheorghe Capșa, Aurel Cehan, Petru Cimpoeșu, Mihai Ciobanu, Mircea Ciubotaru, Leonard Ciureanu, Gheorghe Clapa, Costin Clit, Theodor Codreanu, Mircea și Serghei Coloșenco, Marian Costandache, Marina Costea, Nicolae Crețu, Vasilian Doboș, Vicențiu Donose, Daniel Dragomirescu, Ion Enache, Virgil Giușcă, Elena Gramaticu - Rășcanu, Vasilica Grigoraș, Ioan Hodaș, Constantin Jomir, Gheorghe Lupu, Valentina Lupu, Ioan Manca ș
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ar trebui să se schimbe, să-și evalueze propriul demers cu exigență și curaj, sunt chiar intelectualii. Nu lupta iluzorie cu „europeniștii” și postmoderniștii este miza acestor timpuri, ci oprirea valului restauraționist care ne pune pe cap căciula asiato-comunistă cu clape. Nu poezia fără rimă a unui debutant trebuie să ne provoace supărarea sau chiar furia, ci faptul că bustul lui Andrei Lupan, un ideolog sovietic care a tembelizat generații întregi cu scrierile sale nocive, va înghesui pe Aleea Clasicilor pe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
revină la prima dragoste. Enumăr doar câțiva din cei dragi sufletului meu, luați la întâmplare , di n aduceri aminte: neobositul Marin Rotaru, apoi: Cristian Onel, Rodica Pop, Laurențiu Chiriac, Dan Răvaru, Serghei Coloșenco, Teodor Hardan, Florin Varvara, Ștefan Stan, Gheorghe Clapa, Ștefan Plugaru, Mihai Lozbă, Sergiu Ștefănescu, Cicu Tod erașcu, Ioan Costache Enache, Gabriela Lisievici, Costin C lit, Lucian Valeriu Lefter, Dumitru Apostolache, Vasile Turculesc u, N elu Zugravu, Vasile Fetescu, Ioan Petru, Mihai Apostu, Cleopatra-Mercedes Crețu, Ioan Baciu, Const. Țintea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Despre C.N. Hamangiu (p.215), publicist și literat nu se spune că foarte multe din producțiile sale li tera re au apărut cu pseudonimul Maria de la Banca, încurcând multă vreme, mai ales domnișoarele... Rămâne inexplicabilă, total confuză, afirmația în cazul Clapa Gheorghe (p.119) că, prin anii 1960, solida clădire a Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, atunci Școala medie serală nr.2. a fost rasă „o vreme de pe fața pământului”, iar în cazul N.N. Tonitza (p.414) explicarea rostului și a împ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de ani, vînzătoare Observații: numai A a știut că se înregistrează; A și B se află împreună la papetărie. Autorul înregistrării: RS Autorul transcrierii: RS A: săru’ mâna ((către B)) dosare plic↑ # de toate neamurile↓ CUM îți trebuie. B: cu clape↓ au scris ei acolo <@ hm> A: cu cla[pe↑ B: [deci îmi trebuie la o înscriere la un examen și scria acolo dosar plic cu clape A: d-ăla așa d-acolo ultimu: ((arată spre raft)) C: ăla N-ARE
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
săru’ mâna ((către B)) dosare plic↑ # de toate neamurile↓ CUM îți trebuie. B: cu clape↓ au scris ei acolo <@ hm> A: cu cla[pe↑ B: [deci îmi trebuie la o înscriere la un examen și scria acolo dosar plic cu clape A: d-ăla așa d-acolo ultimu: ((arată spre raft)) C: ăla N-ARE. deci probabil clapele-năuntru↓ probabil cu șină-n interior sau↓ B: păi la asta mă gândeam și io A: cu clape dintr-astea. nu astea sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ei acolo <@ hm> A: cu cla[pe↑ B: [deci îmi trebuie la o înscriere la un examen și scria acolo dosar plic cu clape A: d-ăla așa d-acolo ultimu: ((arată spre raft)) C: ăla N-ARE. deci probabil clapele-năuntru↓ probabil cu șină-n interior sau↓ B: păi la asta mă gândeam și io A: cu clape dintr-astea. nu astea sunt? B: păi nu↓ dacă-i plic e logic că are clape d-astea# # eu mă gîn[deam
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
scria acolo dosar plic cu clape A: d-ăla așa d-acolo ultimu: ((arată spre raft)) C: ăla N-ARE. deci probabil clapele-năuntru↓ probabil cu șină-n interior sau↓ B: păi la asta mă gândeam și io A: cu clape dintr-astea. nu astea sunt? B: păi nu↓ dacă-i plic e logic că are clape d-astea# # eu mă gîn[deam A: [păi altu: B: să nu aibă șină-aici A: nu [cred C: [astea plic n-au șină
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
C: ăla N-ARE. deci probabil clapele-năuntru↓ probabil cu șină-n interior sau↓ B: păi la asta mă gândeam și io A: cu clape dintr-astea. nu astea sunt? B: păi nu↓ dacă-i plic e logic că are clape d-astea# # eu mă gîn[deam A: [păi altu: B: să nu aibă șină-aici A: nu [cred C: [astea plic n-au șină A: păi nu↓ nu↓ C: deci cu șină separat↓ ((arată spre raft)) și astea plic n-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
A: păi nu↓ nu↓ C: deci cu șină separat↓ ((arată spre raft)) și astea plic n-au șină. B: a: deci astea sunt singurele↓ [practic? A: [da C: deci nici unu n-are șină A: proba[bil# C: [au numai clape A: că la asta s-au referit↓ ca să aibă clape cât mai mari să nu: pice documentele B: mda # # și CÂT e unu din ăs[ta. C: [așa două mii B: deci îmi iau [unu d-ăsta A: [ia-ți și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spre raft)) și astea plic n-au șină. B: a: deci astea sunt singurele↓ [practic? A: [da C: deci nici unu n-are șină A: proba[bil# C: [au numai clape A: că la asta s-au referit↓ ca să aibă clape cât mai mari să nu: pice documentele B: mda # # și CÂT e unu din ăs[ta. C: [așa două mii B: deci îmi iau [unu d-ăsta A: [ia-ți și tu unu d-ăsta mai frumos. C: a: pentru [CE
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); zgomot (2); X Factor (2); academic; adia; adormi; alină; alinare; alintă; Ana; aripi; armonie; armonios; ascult; aude; auzi; Balul Bobocilor; bas; behăi; binedispune; J. Bolvin; a fi bucuros; a se bucura; calmare; căldură; cînta; a cînta; ciocîrlia; ciripește; citește; clape; clasic; compune; cucul; cucuveaua; da; dar; descîntă; dicta; distruge; doini; dragoste; drăguț; duet; durere; emoție; se exprimă; expunere; fain; fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop; horă; Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în adîncimi ceea ce s-a întîmplat; după un timp, se duce spre locul pe unde a ieșit Ea 2, atent, apoi se îndreaptă spre telefon; face un început de număr, apoi se oprește brusc, speriat; privește radiocasetofonul, apasă pe cîteva clape și renunță să mai dea telefon; se deplasează spre fereastră, o deschide, apoi, după cîteva clipe, o închide; se îndreaptă spre mijlocul camerei, se oprește încordat, privește spre fereastră și nu înțelege ce a făcut; se debarasează de gînd și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
deosebirea că scara pe care mergi, urcă. Du-te și te schimbă. (Ea 2, încă descifrînd, pleacă; El n, merge la masa de scris, aruncă o privire sumară pe niște foi rămase, apoi se duce la casetofon, apasă pe cîteva clape; desface puțin pachetul cu manuscrise și le răsfoiește; revine Ea 2) Ea 2: (e din nou îmbrăcată în ținuta de "mizerie") Ei! El n: E bine. Uite, ia bilețelul ăsta și vezi poate găsești în el cîte ceva de folos
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
improvizată, fără nici o instalație electrică. Pentru a avea puțină lumină deținuții făcuseră niște lămpi și atunci când le aprindeau seara retrăiau “atmosfera de peste 2000 de ani în urmă a vieții primilor creștini”. Echipamentul de lucru era format din pufoaică, căciulă cu clape iar în picioare opinci de cauciuc. Din opinci peste pantaloni se trăgeau “ciulcii”, un fel de ciorapi de cauciuc care se ridicau peste genunchi și care erau împregnați cu săpun pe la cusături ca să nu pătrundă apa; ciulcii erau legați cu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a trezit în anticameră cu Vancea în bermude și papuci de plastic! (Ovidiu, măcar, era mai decent îmbrăcat). Biata femeie, care bătea ceva la mașină, a rămas cu un deget în aer și a uitat să-l mai pună pe clape. Iar cînd Vancea a-nceput să și vorbească, funcționara a făcut o figură lungă, de uluire nețărmurită (cum ar zice Garaudy)! Tăru mîna, timată toarăsă, am vrea cu tovarătu Taburel... Scăunaș! Atea, atea, Tăunas... Eu tunt dietorul teatului din Retita
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]