8,913 matches
-
lipsește avizul Băncii Naționale a României, obligatoriu într-un domeniu tehnic și care aparține domeniilor pentru care această instituție are atribuții, potrivit jurisprudenței Curții. Prevederile art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 sunt contrare standardelor constituționale de claritate a legii, deoarece acestea sunt susceptibile de multiple și arbitrare posibilități de interpretare. Prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât nu țin seama de relația dintre dreptul de proprietate privată
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, constată că acestea cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice, precum și de valorificarea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
drepturilor și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează, iar accesibilitatea, din punct de
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20 și 26). Referitor la principiul securității raporturilor juridice, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile, pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept vizați de măsurile de aplicare a acestei soluții (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92; Hotărârea
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
sintagma generică „vaccinarea antirabică a câinilor“, fără a distinge între categoriile de câini vizați de acțiunile de vaccinare antirabică (cu stăpân sau fără stăpân). Se creează astfel un echivoc în privința sferei de aplicare a textului: nu rezultă cu suficientă claritate dacă sunt vizați doar câinii fără stăpân - care fac obiectul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001, așa cum acesta este trasat încă din titlu și din primele articole ale ordonanței, sau, dimpotrivă, având în vedere formula
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001, în sfera de aplicare a textului criticat ar intra și câinii cu stăpân - interpretare pe care se întemeiază sesizarea formulată. ... 22. Raportat la aceste elemente, prevederile legale criticate nu îndeplinesc criteriile de claritate și previzibilitate, astfel cum acestea au fost statuate în jurisprudența Curții Constituționale, creându-se premisele încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 23. Decizia Curții Constituționale nr. 23 din 23 ianuarie 2018 este anterioară intrării în vigoare a Regulamentului delegat
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
norme precedente care, în loc să conțină norme de reglementare substanțială, conțin norme de trimitere care, în final, regresează la legislația de salarizare valabilă în anul 2009. Se încalcă principiul securității raporturilor juridice, deoarece fiecare normă criticată este lipsită de claritate și precizie, întrucât nu se stabilesc efectiv cuantumurile drepturilor salariale vizate de reglementare. De asemenea, fiecare normă criticată trimite la și ultraactivează normele de salarizare care au precedat-o și care și-au încetat efectele la intrarea în vigoare a
DECIZIA nr. 83 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272328]
-
stabilesc prin norme juridice de forța legii. O normă ce trimite generic la niște cuantumuri dintr-o lună precedentă care, de altfel, nu sunt precizate nici în normele de salarizare care au precedat-o nu întrunește exigențele de precizie și claritate ce caracterizează un act normativ și creează insecuritate juridică, destinatarii legii fiind în imposibilitatea de a-și adapta conduita la exigențele legii. ... 8. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale privind criteriile
DECIZIA nr. 83 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272328]
-
este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu sunt incidente. ... 22. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 23. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 83 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272328]
-
respectării legilor și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, precum și prevederile art. 7 referitor la principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu îndeplinesc cerințele cu privire la claritatea și previzibilitatea legii penale. Curtea a apreciat că în sfera de aplicare a dispozițiilor criticate intră, în mod necesar, aceleași operațiuni care alcătuiesc elementul material al infracțiunii de nerespectare a regimului materiilor explozive, reglementată de prevederile art. 346 din Codul
COMUNICAT din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272525]
-
procedură civilă? ... 69. Având în vedere maniera concretă de formulare a acestei întrebări de către instanța de trimitere, față de împrejurarea că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în jurisprudența sa anterioară, că este posibilă evaluarea calității și clarității întrebării, se impune reformularea acesteia. ... 70. În raport cu obiectul litigiului, cu chestiunea de drept care rezultă din întreaga sesizare și pentru acuratețea exprimării, având în vedere necesitatea formulării unui răspuns util, întrebarea urmează a fi reformulată astfel: în interpretarea
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
prevăzute de această lege, dar salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială. Or, dispozițiile de lege criticate fac parte din legea-cadru de salarizare, care nu este o lege specială. Această lipsă de corelare legislativă nu respectă cerințele de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate a normelor juridice, fiind încălcate prevederile art. 6, 13 și 22 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Prin urmare, lipsa de corelare a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 cu dispozițiile
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
5), ale art. 26, ale art. 28 și ale art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. Astfel, din perspectiva respectării principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, apreciază că prevederile criticate nu îndeplinesc criteriile de precizie, claritate și previzibilitate menționate de Legea fundamentală. Reține că reglementarea competențelor organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu ce constituie o componentă a statului de drept. În ceea ce privește legiuitorul, principiul legalității - componentă a statului
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
din Codul de procedură penală, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală. Invocă, totodată, jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia legea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (deciziile nr. 348 din 17 iunie 2014 și nr. 302 din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
care reglementează obținerea acestor înregistrări, adică în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 51/1991, contrar dispozițiilor art. 138-144 din Codul de procedură penală, referitoare la metodele speciale de supraveghere sau cercetare. În consecință, se apreciază că dispozițiile criticate nu îndeplinesc standardele de claritate, precizie și previzibilitate, încălcând principiul legalității procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală, și, prin urmare, prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Din perspectiva respectării dispozițiilor art. 26 și 28 din Constituție, apreciază că legiuitorul
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
norme care să permită contestarea legalității acestora în mod efectiv. Prin reglementarea posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat, care să asigure posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate prevăzute de Constituție. De asemenea, reglementarea propusă nu a avut în vedere nici ipoteza în care este analizată legalitatea mandatului de către o instanță inferioară celei care a autorizat activitățile de culegere de informații. Textul de lege criticat
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
reglementarea căreia legiuitorul și-a îndeplinit obligația de a legifera o formă de răspundere obiectivă a statului în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 136 din 3 martie 2021. ... 64. Totodată, Curtea constată netemeinicia criticii de neconstituționalitate, formulată din perspectiva clarității normei, cu privire la sintagma „orice persoană“, cuprinsă în art. I pct. 1 [cu referire la art. 9 alin. (5)] din legea criticată. Curtea reține că, deși exprimarea legiuitorului este una generală, care vizează persoane nedeterminate, realizarea dreptului la repararea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
din 16 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 11 aprilie 2022, încălcându-se astfel prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție. De asemenea, se susține că prevederile criticate nu îndeplinesc criteriile de precizie, claritate și previzibilitate menționate de Legea fundamentală, întrucât înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații sunt obținute cu respectarea prevederilor legale care reglementează obținerea acestor înregistrări, adică în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de altă parte, în ceea ce privește legiuitorul, principiul legalității - componentă a statului de drept - îl obligă pe acesta să reglementeze în mod clar competența organelor judiciare. În acest sens, Curtea a statuat că legea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 302 din 4
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
145 alin. (1) sau, după caz, de la data prezentării conținutului suporturilor pe care sunt stocate activitățile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta este ulterioară intrării în vigoare a prezentei legi.“ ... 104. Critica vizează lipsa de claritate a textelor de lege menționate, întrucât, în opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, acestea nu permit identificarea, în concret, a modalității de calcul al termenului de exercitare a plângerii împotriva măsurii de supraveghere tehnică și a modului
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
modalitatea de calcul al termenului de exercitare a plângerii împotriva măsurii de supraveghere tehnică și a modului de punere în executare a acesteia într-o manieră neclară, ambiguă. Cu toate acestea, Curtea constată că norma criticată este redactată cu suficientă claritate pentru a permite aplicarea ei, cu atât mai mult cu cât precizia legii nu trebuie să fie înțeleasă în mod absolut. Astfel, Curtea reamintește că, în succesiunea etapelor procedurale ce caracterizează procedura dispunerii măsurilor de supraveghere tehnică, efectuarea informării persoanei
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cauzei. “ ... 108. Dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție reglementează obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. Prin urmare, Parlamentul are obligația de a legifera în acord cu dispoziția constituțională citată, care presupune, printre altele, asigurarea standardelor de claritate și previzibilitate a normelor juridice. Or, prin raportare la exigențele constituționale anterior referite, Curtea constată că reglementarea în mod distinct a momentului de la care începe să curgă termenul de formulare a plângerii, după cum efectuarea informării/prezentării conținutului suporturilor și
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004], termen calculat de la data procesului-verbal de conciliere [maximum 6 luni de la încălcarea obligației contractuale]. De asemenea, se susține că textele de lege criticate au un caracter echivoc, ambiguu și lipsit de claritate, aspect ce contravine exigențelor referitoare la calitatea legii, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 7. Tribunalul Ilfov - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, arătând că normele legale criticate sunt ambigue, neclare și imprevizibile, deoarece nu
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
excepției susține că inculpatul nu se poate adresa unei instanțe judecătorești cu o cerere de acordare/prelungire a dreptului de circulație, deoarece aceasta ar urma să fie respinsă ca inadmisibilă sau nefondată. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României. ... 7. Apreciază că, prin modul de redactare a dispozițiilor art. 111 alin.
DECIZIA nr. 50 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271195]
-
executate silit, urmând calea procedurii prevăzute de Codul de procedură fiscală. ... 10. Față de această împrejurare, se apreciază că normele criticate, în formularea dată de către legiuitor sunt neconstituționale, deoarece: nu îndeplinesc cerințele de calitate a legii, întrucât lipsa de claritate lasă loc de interpretări, în ceea ce privește aplicarea de către autorități, iar lipsa de previzibilitate afectează cursul firesc al procedurilor de insolvență prevăzute de cadrul general în materie; încalcă principiul neretroactivității legii civile, aplicându-se și unor proceduri inițiate
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]