4,782 matches
-
acestora de pe mediu, intervalul acesta putând fi de ordinul orelor, zilelor, anilor. În felul acesta, nu se iau în considerare demagnetizarea în timp a suportului și posibila degradare a informației stocate, datorată agenților externi: temperatură, câmp magnetic terestru sau parazit. codificare amplificare egalizare detecție decodificare amplificare scriere preamplificare lectură modulator cap scriere cap lectură mediudate digitale canal analogic algoritm de codificare canal de înregistrare digitală demodulator date digitale algoritm de decodificare În aceste ipostaze, schema bloc a canalului de înregistrare este
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
demagnetizarea în timp a suportului și posibila degradare a informației stocate, datorată agenților externi: temperatură, câmp magnetic terestru sau parazit. codificare amplificare egalizare detecție decodificare amplificare scriere preamplificare lectură modulator cap scriere cap lectură mediudate digitale canal analogic algoritm de codificare canal de înregistrare digitală demodulator date digitale algoritm de decodificare În aceste ipostaze, schema bloc a canalului de înregistrare este cea reprezentată în figura 9. Dintre componentele schemei bloc, codificatorul transformă datele de intrare într-o secvență digitală convenabilă tipului
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
un preț de cost pe bit înregistrat inferior celui al discurilor. Primele unități de bandă magnetică utilizau tampoane de bandă cu brațe elastice și două cabestane cu rolă presoare, câte unul pentru fiecare sens de deplasare a suportului. Metodele de codificare și de decodificare a datelor erau relativ primitive, valorile mici ale vitezei de deplasare și ale densității conducând la viteze de transfer reduse ale echipamentului. Apariția tampoanelor de bandă cu coloane de vid (1965) și progresele înregistrate în realizarea motoarelor
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
de citire. Operarea oricărei memorii externe poate fi optimizată reducând rata de eroare și timpul de acces și mărind capacitatea de stocare și viteza de transfer. Evoluția memoriilor externe poate fi evaluată pe baza următoarelor criterii: densitatea de înregistrare, eficiența codificării și complexitate electronică și mecanică . Până în 1980, progresul s-a bazat îndeosebi pe îmbunătățirea circuitelor integrate, a componentelor mecanice și a servosistemelor. După aceea, progresul s-a realizat exclusiv pe seama capetelor și a mediilor de înregistrare. S-a observat că
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
știm trebuie să le învățăm de la alții. De fapt, fără puterea organizată a acestor convenții nu putem să comunicăm de loc. Revenind la schemă, luăm ca sursă a comunicării un mesaj pe care îl convertim în semne pline de înțeles codificare, îl transmitem printr-un canal (textul de față este canalul autorului) la destinatarul care decodifică mesajul. Întrebarea pusă de Lasswell "Cine ce spune, pe ce canal și cu ce efect?" sugerează cu certitudine apropierea de teoria informației, formalizată în limbaj
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
dorește să explice toate perturbațiile posibile ce apar în transmiterea unui mesaj între emițător și destinatar. Claude E. Shannon și Waren Weaver au dat formularea definitivă a acestui model în lucrarea The mathematical Theory of Communication. Pe lângă perturbațiile datorate transmisiei, codificării sau decodificării mesajului, lingviștii au mai adăugat alte două: zgomotul semantic, perturbația care apare invariabil între sursă și canalul de transmisie, și receptorul semantic, unde noi pierderi sau perturbații sunt cauzate de deficiențe mai mult sau mai puțin importante ale
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
există în mintea noastră nu în cuvinte. Așa că, dacă nu putem atașa un înțeles la un semn, chiar dacă noi îl știm ca semn, atunci va exista o barieră în comunicare. În concluzie, barierele mecanice există în context și în procesul codificării; barierele semantice în formularea și interpretarea mesajelor, și barierele psihologice în procesele emoționale ale oamenilor. Comunicarea cooperantă În țările occidentale, literatura din domeniul comunicării interpersonale este de-a dreptul suprasaturată de bogăția informațiilor. În aceste țări, există o literatură cu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care ar fi atunci criteriul unei rezistențe legitime față de legi și cum să-1 definim? Să fie bunul comun, tradițiile legate de istoria Cetății și a Națiunii, drepturile persoanei, exigențele libertății, imperativele justiției? Sînt noțiuni ce scapă inevitabil oricărei tentative de codificare generală, ce sînt în mod evident susceptibile de a fi definite în mai multe feluri, de a fi interpretate contradictoriu... Pe de altă parte, din ce moment și în urma cărui proces o putere născută din violență, efect a ceea ce mult
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
studiul singularităților în teoria generală a relativității și a consecințelor cosmologice. 2. Studiul algebrei Lie simplu clasificate ca o descriere de supersimetrii și norme superselectate în fizica particulelor elementare. 3. Aplicarea rezultatelor în structura marilor grupuri finite simple în teoria codificării algebrice. 4. Aplicarea teoriei bifurcației, ramură a analizei funcționale neliniare, în descrierea problemelor de curgere, a reacțiilor chimice, a problemelor de fracturi și de pierdere a stabilității. 5. Aplicarea unor rezultate sofisticate din analiza combinatorică, în special în legătură cu împachetarea sferelor
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
relativ stabile într-o cultură bine definită, există unele care sunt mai constrânse și supuse unor importante variații istorice: vodevilul, egloga, romanul de curte " (Maingueneau 1990: 133). Aceasta înseamnă că, în afară de formele elementare de secvențializare despre care voi discuta aici, codificări sociale generice se manifestă în cadrul oricărui tip de comunicare verbală (Rastier, 1989: 37), codificări care oricum nu țin de o teoretizare strict lingvistică și pe care mă văd obligat, din această cauză, să o las pentru un timp la o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
supuse unor importante variații istorice: vodevilul, egloga, romanul de curte " (Maingueneau 1990: 133). Aceasta înseamnă că, în afară de formele elementare de secvențializare despre care voi discuta aici, codificări sociale generice se manifestă în cadrul oricărui tip de comunicare verbală (Rastier, 1989: 37), codificări care oricum nu țin de o teoretizare strict lingvistică și pe care mă văd obligat, din această cauză, să o las pentru un timp la o parte. Cu toate că lingvistica textuală operează acum o separare provizorie a producției de enunțuri de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
imaginii este legat de contribuția acesteia la funcțiile cognitive, în special la cele legate de rezolvarea problemelor sau găsirea răspunsurilor la noi situații. Această contribuție se datorează în special faptului că "stocarea informațiilor verbale depinde de folosirea imaginilor vizuale prin codificarea acestora într-o imagine, dar și de faptul că înțelegerea unui text este înlesnită de construcția imaginilor cu care cititorul poate vizualiza relațiile complexe dintr-un text"70. Mai mult decât atât, imaginile au posibilitatea de a reprezenta obiecte care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care individul îl are despre aceștia"153. Leerssen și Beller susțin eliminarea dimensiunii sociale din cadrul studiului imagologic, sugerând că acesta trebuie să-și propună să înțeleagă discursul și nu societatea 154, întrucât, în opinia autorilor, imagologia are ca scop clarificarea codificării textuale atât a imaginii naționale, cât și a imginii altor națiuni în cadrul literaturii. Este important de menționat faptul că imaginea celuilalt depinde în mare măsură de informațiile la care indivizii unui grup au acces și de interesele pe care aceștia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oameni, ființe, fenomente ale naturii... interioare...” (Acolo unde nimeni nu vede) După un angoasant proces de ne/naștere, care s-a pecetluit psihic în subconștientul său, nici iubirea nu i-a produs încântare, ci dimpotrivă, dezamăgire. Așa ne explicăm acea codificare afectiv-bulversantă, din: „cum e să iubești o femeie pe dinăuntrul ei” sau: „Suntem niște matrioște. Stăm unul în celălalt / și la un moment dat ne părăsim...” Al treilea volum, Douăsprezece cântece înaintea nașterii înnobilează triada, precum o „cină de taină
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
lui locus amoenus, am văzut mai devreme cum topos-ul a pierdut din funcționalitatea sa narativă. 2. Clasificarea descrierilor în retorica tradițională (trecere în revistă) Așa cum se întîmplă adesea în retorică, descrierea a fost supusă unei clasificări și unei stricte codificări. P. Fontanier, de exemplu, are în vedere următoarele șapte categorii: a) topografia: "descriere ce are drept obiect un loc oarecare, ca de exemplu o vale, un munte, o cîmpie, un oraș, un sat, un templu, o grotă, o grădină, o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a învățării, procentele pe anumite blocuri la nivelul cărora se produc transformări, procesări și treceri modulate de factori ce Țin de personalitatea celui care învață. Descriptiv, traiectoria informațiilor/cunoștințelor este următoarea: identificarea conținuturilor oferite de mediul educațional (a) receptare și codificare; (b) intrare în blocul neurofuncțional al memoriei senzoriale/registrorilor senzoriali; (c) intrare în blocul memoriei de scurtă durată sau al memoriei de lucru; (d) formarea preconceptelor, a conceptelor primare sau a performanțelor imediate; (e) Urmează apoi o dubla deschidere: fie
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a determinat intensificarea cercetărilor asupra componenței nonverbale, făcând din această un studiu în sine. Sintagme că procesarea informației (prin care trebuie să înțelegem decodarea mesajelor, în scopul realizării de inferențe referitoare la intențiile celorlalți) și managementul impresiei, (având ca scop codificarea mesajelor în direcția influențării intențiilor celorlalți, evaluările sau percepțiile acestora) sunt utilizate de către unii specialiști. Autorii unor astfel de studii vorbesc de "...pauze completate și necompletate, schimbări ale mușchilor, având durăte de ordinul microsecundelor, dilatarea pupilelor, clipitul; ...nivelul de activitate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
că acestea nu conțin acces independent la semnificația exprimată prin cuvinte.115 Sintetizând, gesturile vorbitorilor nu sunt produse pentru beneficiul destinatarului; ele sunt un fel de produs secundar al articularii verbale. Pot avea un rol pentru vorbitor, în facilitarea procesului codificării verbale, dar orice funcție comunicativa este accidentala. Enunțurile pe care le rostim, altfel spus: ceea ce lăsăm disponibil pentru ceilalți a "citi" prezintă o anumita unitate. Sunt mesaje care nu constau din fapte, evenimente, acțiuni produse izolat, ci din inter-relaționările persoanei
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
1.3. Expresii faciale autentice și expresii faciale produse intenționat Paul Ekman și Wallace Friesen vorbesc despre expresiile voluntare și despre cele involuntare. Numeroasele cercetări efectuate cu instrumentul de analiză a expresiilor faciale numit Facial Action Coding System (Sistem de codificare a expresiilor faciale, abreviat FACS, instrument pe care il prezentăm pe larg în secțiunea 1 din Capitolul V), i-au condus pe cei doi autori la o serie de concluzii, pe care le enunțam concis în cele ce urmează. În
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cercetare 1.1. Facial Action Coding System (FACS) Pentru a surprinde bogăția și complexitatea expresiilor faciale, oamenii de știință preocupați de comportament au găsit util a dezvolta standarde obiective de codare. Facial Action Coding System FACS (în traducere: "Sistem de Codificare a Acțiunilor Faciale") este un sistem comprehensiv, bazat pe determinări anatomice, pentru măsurarea mișcărilor faciale distincte și a fost elaborat, în forma sa inițială, de către Paul Ekman și Wallace Friesen, în anul 1978. După o perioadă de 24 de ani
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Procedurile pe care FACS-ul ni le pune la dispoziție permit, de ase-menea, identificarea și a gradului de intensitate specific fiecărei acțiuni faciale, pe o scală de 5 puncte, atât pentru durată de desfășurare a acestor acțiuni, cât și pentru codificarea expresiilor faciale, în termeni de "evenimente". Un eveniment este descrierea unității de acțiune de bază a fiecărei expresii faciale, care poate constă din una sau mai multe unități de acțiune, concentrate într-o singură expresie 194. Așa cum precizează autorii, în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Oricine poate achiziționa FACS-ul, dar numai acele persoane care sunt certificate de către autori au dreptul oficial de a-l utiliza. la nivel mondial, există câteva sute de astfel per-soane. Odată instruită, persoanei îi sunt necesare câte trei ore pentru codificarea unui singur minut de comportament înregistrat. Mai mult, desi codificarea morfologiei expresiilor faciale (care mușchi sunt activi) este oarecum mai simplu de efectuat, lucrurile se complică semnificativ atunci când se ajunge la codificarea dinamicii expresiilor (modelele de activare și mișcare ale
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sunt certificate de către autori au dreptul oficial de a-l utiliza. la nivel mondial, există câteva sute de astfel per-soane. Odată instruită, persoanei îi sunt necesare câte trei ore pentru codificarea unui singur minut de comportament înregistrat. Mai mult, desi codificarea morfologiei expresiilor faciale (care mușchi sunt activi) este oarecum mai simplu de efectuat, lucrurile se complică semnificativ atunci când se ajunge la codificarea dinamicii expresiilor (modelele de activare și mișcare ale mușchilor), ca funcție a timpului. Potrivit numărului foarte mare de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
persoanei îi sunt necesare câte trei ore pentru codificarea unui singur minut de comportament înregistrat. Mai mult, desi codificarea morfologiei expresiilor faciale (care mușchi sunt activi) este oarecum mai simplu de efectuat, lucrurile se complică semnificativ atunci când se ajunge la codificarea dinamicii expresiilor (modelele de activare și mișcare ale mușchilor), ca funcție a timpului. Potrivit numărului foarte mare de studii care au la bază utilizarea FACS-ului, nu atât morfologia, cât dinamică expresiilor poate conține informații importante cu privire la prezența unei emoții
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
faciali. Departe de a fi fost zădărnicite de lipsă ajutorului sperat în acele tratate de anatomie (care, așa cum precizam anterior, nu conțineau informațiile căutate), autorii FACS-ului aveau să fie susținuți în eforturile lor de elaborare a unui instrument de codificare a expresiilor faciale de către C.B. Hjortsjo, un anatomist al carui domeniu de interes era descrierea schimbărilor vizibile la nivelul fiecărui mușchi al fetei. Hjortsjo a învățat cum să activeze fiecare mușchi de pe propria față, în mod voluntar, fotografiindu-și chipul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]