1,963 matches
-
un spirit al cunoașterii mai deosebit. După îndelungi ezitări și explicații, care nu îl mulțumesc pe autor decât parțial, Ladima își recunoaște aderența la o formulă unică de lirism în care forma și conținutul au o egală pondere, iar oniricul coexistă firesc cu orfismul, dar nu în planul existenței concrete, ci în transcendent. Lipsa de conținut, pe care i-o reproșează Autorul, poate fi suplinită de o metarealitate: "Conveneam numaidecât, nu fără ipocrizie: Acum te înțeleg. Ești un adept al onirismului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
capitolul O după-amiază de august: sufrageria meschină a Emiliei vs. dormitorul ei. Sugestivă și plină de conotații, pe care le vom susține argumentativ în continuare, este asemănarea cu un muzeu loc tradițional ambivalent în care "ceea ce trebuie imaginat" și realitatea coexistă: "E în mine o lămurire mare și egală ca într-o sală vastă de muzeu. Îmi arată spre camera de dormit de alături, îi răspund cu un gest din aceeași gamă, arătând cam înspre bucătărie."311 Implicit, scriitorul sugerează iarăși
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tuturor elementelor adăugate și care, simultan, se opun operei. Definiția oferită de Jacques Derrida se distinge prin claritatea explicației: "Un parergon se opune, se alătură și se adaugă lui ergon, lucrului făcut, faptului operei, dar nu se situează alături, ci coexistă și cooperează, dintr-o anume zonă exterioară, în interiorul operațiunii. Nici exclusiv afară, nici exclusiv înăuntru. Ca un accesoriu ce trebuie acceptat într-o poziție limitrofă."312 Este evident o nouă manieră de a scrie și realizăm că o asemenea afirmație
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și tranziții, un ritm original al scriiturii și al lecturii. Variantele de comportament stilistic predomină asupra raporturilor dintre personaje care, banal, pun, de obicei, în joc numai cauze și substanțe. Se obține o percepție subiectivă aparte în care structurile componente coexistă, se articulează și acest fapt este mult mai sugestiv decât în cazul unei reprezentări stricte a rolurilor diverselor instanțe narative. Este, în fapt, o confirmarea a opiniei lui Paul Valéry formulate într-o scrisoare: "Adevăratul Pictor, întreaga-i viață, este
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
risc personal al medicului care, dovedind curaj și devotament în lupta cu boala, poate fi greșit înțeles, mai ales în cazul unui rezultat nefavorabil, și poate suporta consecințe deosebit de nefaste pentru cariera sa. Aceste variante nu se exclud, ci, dimpotrivă, coexistă și apar profesioniștilor, de cele mai multe ori, ca interdependente. Problemele legate de asumarea riscului au preocupat întotdeauna cadrele medicale. Dincolo însă de aspectele menționate anterior și care țin de motivația intrinsecă a actului medical util și oportun, în fața avalanșei de litigii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
date certe provin din statisticile Ministerului de Interne, inspectoratele școlare neavând o evidență clară a acestui fenomen. În acest context , diferitele forme de violență, chiar și cele În care sunt implicați minori, devin adesea un lucru obișnuit, cu care semenii coexistă fără macar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar dacă reprezintă o problemă delicată, luarea În stapânire a fenomenului nu se poate face decât dacă Îi sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare, sursele de influențare și modalitățile de prevenire. Prin
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Levant), iar marile fluvii (Nilul) au regim hidrologic complex, ca urmare a parcurgerii mai multor zone climatice. Rețeaua apelor curgătoare este neuniform distribuită, ca o consecință a condițiilor fizico-geografice. Marile fluvii cu debite bogate, dar cu obârșia în alte regiuni, coexistă cu uedurile scurte, unele cu cursuri efemere, cu regim hidrologic tropical, ce izvorăsc, curg și se varsă în limitele regiunii deșertice aride. Râurile cu regim hidrologic subtropical (mediteraneean) se caracterizează prin debite maxime de iarnă și minime de vară, datorită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
diferite (inclusiv europenii rezidenți în perioada colonială) și-au creat propriile cartiere, tipuri de locuințe, obiceiuri, veșminte, astfel încât multe din orașele arabe apar ca niște mozaicuri, cele mai tipice în acest sens fiind Damasc, Alep, Beirut, Ierusalim, Mosul, în care coexistă celule urbane distincte ale arabilor sunniți, șiiți, creștini și ale armenilor (în Beirut), ale alaouților și ale creștinilor iacobiți (în Damasc și Alep), ale kurzilor (în Mosul). În multe cazuri, în jurul acestor aglomerații duble se regăsesc și nuclee suburbane (bidonville-uri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
legate prin interese economice, fiecare păstrându-și un loc de o parte și de alta a îngustelor artere de acces. Pe de altă parte, un astfel de plan labirintic este și rezultatul segregației etnice și confesionale din orașele arabe, unde coexistau frecvent cartiere ale musulmanilor arabi, creștinilor de diferite rituri, armeni, evrei etc., așa cum era odinioară în partea veche a Ierusalimului 81. Odată cu construirea și altor celule urbane învecinate (ca urmare a creșterii tentaculare sau polinucleare), nucleul vechi cu plan dezordonat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
identități teritorializate, prin calchierea vechilor structuri tribale translate în organizarea spațiului social urban. În unele situații, clivajul rural/urban se suprapune și potențează o întreagă gamă de alte clivaje de ordin social ori confesional. Așa se întâmplă în Liban, unde coexistă 17 comunități confesionale diferite, caracterizate prin diferite regimuri socio-materiale diferite, aspect ce complică raporturile tensionate dintre ele. În condițiile îndelungatului conflict civil (1975 - 1990), acest fapt a avut drept consecință politico-geografică “cantonizarea” teritoriului libanez după criterii socio-economice și socio-confesionale. Astfel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
relocalizate în lungul axelor de comunicație și axelor litorale) și nici a industriilor de sistem legate de cele anterioare (etapa regiunilor carbonifer industriale, etapa regiunilor industrial-petrolifere, etapa platformelor industriale, etapa tehnopolurilor). Cu toate acestea, tipologia acestor forme de localizare industrială coexistă în spațiul arabofon, fiind fie rezultatul politicilor de dezvoltare economică pe baza utilizării resurselor locale, fie al redistribuirii industriilor la nivel planetar. În domeniul industriilor grele (industrializante) predomină structurile de tipul complexelor industriale, ca expresie a unei industrializări relativ recente
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
megalomană, fanatismul, cruzimea și obsesiile demne de marii dictatori moderni. Jean Ange, cititor al marilor erudiți ai veacului al XV-lea, discipol al artei lor antiscolastice, adept al revoluționarei științe a contrariilor care nu se exclud aprioric (nominalismul și realismul coexistă) veștejește crunt fanatismul religios, atât cel al ascetului Ghenadios, cât și al Fraților Liberului Cuget, în ciuda faptului că aceștia îl ajutaseră odinioară să evadeze din închisoare. Are parte de o experiență erotică care ar fi putut să-i schimbe viața
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
obsesive cu mireasa moartă, soră a lui, deși el era singur pe lume, ceea ce îi sporește până la paroxism sentimentul de jucărie a mașinațiunilor biologice, dar și misoginia. Moartea motanului în urma perfuziilor sistematice de sânge, dovedind "incompatibilitatea flagrantă între sufletele ce coexistaseră", declanșează criza finală și plecarea din oraș a doctorului. Grefierul Luca, alt sinonim al autorului ce are rolul "de a nu exista", are. totuși o identitate narativă de prim rang. Are familie, căsătorit fiind cu una din fetele comisarului. Aparent
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
regimuri social-politice de diferite tipuri 401. Elementul orășenesc în Italia era superior, prin cultură și bogăție, elementului rural. De aceea el va și deține rolul principal în Parlamente. În perioada secolelor XI-XV, în împrejurări interne și externe complexe, în Italia coexistau mai multe tipuri de state și de regimuri social-politice: orașe comune și republici urbane, principate teritoriale (ducate, marchizate, seniorii), regatul celor două Sicilii (ulterior un regat de Neapole) și statul pontifical 402. Divizarea politică a Italiei a fost privită și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este deja aproape efasată. În loc, începe să se proiecteze un univers liric de sorginte folclorică. În toată cartea, de altfel, recuzita specifică unei postmodernități consumiste și goale de sens (oglinda, beteala, confetti-ul, inelele, brățările, poșeta de damă și ruletă) coexistă cu figurația și atmosfera împrumutate din mythosul autohton: zânele frigului (‚zăludele", "nebunele"), balaurii și șerpii înțelepți din aur, vârcolacii etc. Sugestie vizibilă a perisabilității uneia, respectiv a perenității celuilalt; într-un alt plan, a salvării umanului printr-o revitalizare a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
potențeze pare a fi de altfel starea poetică originară ce dă substanță unei lirici tensionate, de un dramatism adesea nereținut. În "arsenalul pietros de cuvinte" al poeziei actuale, Cassian Maria Spiridon pătrunde cu un gen de scriitură propriu, în care coexistă limbajul apodictic și cel discursiv, minieseul sprințar, jucăuș și formula sobră, simili-științifică, notele metafizice și extazele religioase, referințele livrești și exprimările apoftegmatice originale. Devoalându-și influențele și afinitățile elective (Dante, Wittgenstein, Aleixandre, Hölderlin, Eminescu, Rilke, T.S. Eliot), scriitorul își trasează, desigur
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să devină femeile în timpurile noi? Întreg secolul al XIX-lea este o istorie a acestor ezitări și reflecții. Pledoaria în favoarea femeilor definește în mod diferit prioritățile femeilor 30. Modelele propuse femeilor în secolul al XIX-lea au tendința să coexiste, fără ca unul sau altul să triumfe 31. Pentru secolul al XIX-lea este specifică o redistribuire a locurilor, rolurilor și valorilor tradiționale. Viața femeilor se transformă, fiind tot mai mult inclusă în sfere diferite: între spațiul domestic și cel public
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vedetelor și a personalităților pariziene la modă: ele își propun să fie inteligente, amuzante, spirituale. 1.1.2. Reprezentarea Parizienei: arhetipuri și ambiguitate Cultură secolului al XIX-lea a produs nenumărate imagini de femei și feminitate; au circulat și au coexistat câteva modele de reprezentare feminină, care ilustrează discuțiile și problemele legate de femeia franceză din această perioadă. Noțiunea de progres, care adoarme vigilenta secolului, este ambigua în cazul femeii. Schimbările politice, sociale și morale sunt determinante pentru soarta femeilor și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
starea lor socială (primele două au plătit cu viața angajamentul lor politic). Aceste trei tipuri de demersuri, filozofic, politic și etic, se regăsesc în dezbaterile secolului. 31 Astfel, cum menționează M.Ozouf [1999, p.69] pe parcursul secolului al XIX-lea coexista modelul aristocratic cu modelul de egalitate visata și inaugurată de unii din revoluționarii novatori, cum a fost Condorcet; și un al treilea model, care este cel al complementarității sexelor, al separării rolurilor și al separării dintre sfera privată și cea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
susține centralitatea lor absolută în opera lui Quasimodo.266 Dată fiind poziția privilegiată pe care ambii poeți le-o acorda, nu va fi lipsită de interes identificarea corespondentelor. Măiestria quasimodiană a cuvântului pornește, precizam, de la un dualism intrinsec în care coexista o tendință centripeta de concentrare și separare a termenilor de context explicată de Oreste Macrì și una centrifuga de dispersie și rezonanță a semnificației acestora în relație cu cei apropiați, trăsătură comună cu poetica leopardiană a vagului. Sandra Borello, autoarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ludens, dedat jocului vieții și jocului lumii; un homo videns, captiv aparențelor televizuale, sau un homo religiosus, aflat în permanenta căutare și sub binecuvîntata revelație a adevărului absolut. Într-o proporție variată, după vremuri și după lume, toate aceste imagini coexistă în chipul omului real, afirmă și argumentează scrierile colegului nostru. Actorul economic poate să fie diferit prin scopurile și acțiunile sale de ceilalți actori sociali, dar diferența nu este substanțială, în esența lucrurilor și a naturii umane. Economicul, pare să
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de piață și sistemul economiei de comandă 1. Aceste sisteme economice s-au realizat în practică, prin mecanisme de funcționare specifice. Realitatea economică nu a putut fi rigid delimitată în cele trei sisteme economice, ele reprezentînd idealizări teoretice, care au coexistat și s-au intercondiționat, iar aprecierea acesteia ca fiind organizată sub una dintre aceste forme se face după criteriul preponderenței pe care fiecare o deține în cadrul întregii activități economice. 2.3.1. Caracteristici ale sistemului economiei naturale La începuturile existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o bancă (vezi cazul Barrings), deturna avioane și lovi ținte aparent impenetrabile, sau plasa într-un loc aglomerat o geantă cu bacterii. Cine ne mai poate garanta securitatea? Firmele multinaționale, organizațiile internaționale, ca și structurile mafiote sau teroriste debordează frontierele, coexistînd cu state naționale a căror pondere în economie culmea paradoxului! a crescut spre 5,0% din PIB. Triumful pieței pare să conducă la propria-i reconsiderare. Se reconfigurează mari "concurențe strategice". Universalitatea pe care fiecare pretinde că o încarnează, împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Sistemul se autoproduce și se reorganizează permanent și astfel entropia este continuu eliminată. Cu cît sistemul este mai complex, cu atît îl amenință un grad mai mare de dezorganizare. Raportul dintre ordine și dezordine este unul dialogic. Cele două situații coexistă și evoluează împreună, contribuind la evoluția sistemului. Totuși, trecerea de la dezordine la ordine presupune ca sistemele să fie deschise și să fie menținute departe de starea de echilibru, prin constrîngerile existente în mediu. Mai întîi se creează o benefică instabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în condiții normale, egiptenii vor avea, pentru cel puțin încă 6 ani (peste cei 24 ai primelor mandate), parte de conducerea sa autocratică. Fără a avea personalitatea înflăcărată a unui Nasser sau Sadat, Mubarak este o "mînă forte", în care coexistă curajul și hotărîrea fostului aviator cu rafinamentul diplomatic și abilitatea politicianului. În 1990, sub presiunea unei crize economice profunde, conducerea egipteană a lansat, cu asistența FMI, un vast program de reforme economice și ajustări structurale (ERSAP), menit să scoată țara
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]