2,046 matches
-
și să-i facă să se lase păgubași...? Se vor mărgini să le expună ca obiecte curioase, sau poate că vreun descurcăreț va reuși să le scoată prin contrabandă și să le vândă unui negustor londonez de antichități. Un bun colecționar va plăti oricât i se va cere pe ultimele două „tzanza“ autentice scoase din Amazonia, într-o vreme când arta micșorării capetelor părea definitiv pierdută. Un alb din Chicago va apărea acum cu cele două trofee sub braț, proclamând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor bizantine. În cazul monedei semnalată în municipiul Vaslui, rămânem rezervați, întrucât nu știm pe ce cale a ajuns în posesia colecționarului respectiv (nu excludem varianta achiziționării ei din arealul dobrogean). Moneda este din argint și a fost emisă la Constantinopol, între anii 867-879, în timpul împăratului Ignatios (867-877) sau Photios (877-886). Brăzdarul de plug de la Pogonești-Ivești s-a găsit în asociere cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Înnebunit de frică, spuse el săgetându‑mă cu privirea. Am Înghițit În sec. Pentru prima oară l‑am privit cu admi‑ rație pe Teo Haiduc. — Și Întotdeauna ai fost așa... detașat ? am Întrebat eu Încer‑ când să‑mi temperez entuziasmul colecționarului care a desco‑ perit un exemplar cu totul și cu totul special. — Din nefericire, n‑am prea avut de ales. Când aveam șapte ani, tata a fost luat de comuniști și dus la Canal. După câteva luni la ușa noastră
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
un șobolan înnebunit de frică, spuse el săgetându-mă cu privirea. Am înghițit în sec. Pentru prima oară l-am privit cu admirație pe Teo Haiduc. — Și întotdeauna ai fost așa... detașat ? am întrebat eu încercând să-mi temperez entuziasmul colecționarului care a descoperit un exemplar cu totul și cu totul special. — Din nefericire, n-am prea avut de ales. Când aveam șapte ani, tata a fost luat de comuniști și dus la Canal. După câteva luni la ușa noastră au
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
negru în descrierea aristocrației ce decade și a bolii Catiei). În Bietul Ioanide și Scrinul negru, experimentul merge spre epicul pur și spre senzațional. Lipsa aerului vieții se simte în toate. G. Călinescu devine, mai ales în ultimele cărți, un colecționar: de artificii, procedee, fapte de stil, documente artistice, formule narative. Ludicul atinge aici punctul de sus. Nicolae MANOLESCU, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 263-264. În Melancolia lui Dürer, celebra gravură, G.
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în diverse probleme, din sursă directă. Relațiile cu Zia Ul Haq au devenit mai apropiate în momentul în care, de ziua sa de naștere, i-a fost transmis un album, îmbrăcat în piele, cu discuri de muzică cultă, președintele fiind colecționar și mare amator de muzică; el mulțumea, de fiecare dată, prin scrisori personale, pentru atențiile făcute. Revenind la problema mandatelor de prim-ministru ale doamnei Benazir Bhutto, menționăm că în anul 1993, în urma unui scrutin, aceasta a redevenit prim-minisru, reprezentand
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
altă parte, nu În alt sens, se vorbește despre „hotarele pe care le va lărgi poemul”, ori de „poemele ca niște vase comunicante” (O fantomă de mîine). Că autorul lui Petre Schlemihl e mai mult decît un „botanist” și un colecționar de imagini se vede limpede din majoritatea versurilor adunate sub acest titlu, În care se Încearcă, cu rezultate inegale, o depășire a tehnicii poetice care l-a consacrat. SPRE „INSULA-NĂLUCĂ” Patmos și alte șase poeme (1933) - a zecea și ultima
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
își măresc performanța inițială cu 60% (la început, sunt studenți care nu practică acest sport). Concluzie Chiar cu riscul de a-și pierde viața, alpiniștii încearcă să escaladeze culmi din ce în ce mai înalte, navigatorii vor să facă înconjurul pământului din ce în ce mai repede, un colecționar oarecare caută cu pasiune cel din urmă timbru pe care nu-l are, iar o echipă vrea să realizeze un ansamblu de domino și mai mare. De ce vrea omul din ce în ce mai mult? Teoria autoeficienței formulată de Albert Bandura ne dă răspunsul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
extraordinara sa simplitate, teoria lui Bandura se aplică unor domenii variate și explică infinita diversitate a „pasiunilor” și hobby-urilor pe care nu le putem justifica doar prin nevoi. Alpinistul care se ambiționează să escaladeze piscuri tot mai înalte sau colecționarul de timbre, de insecte, de mașini ori de motociclete caută întotdeauna „piesa” unică; surferul caută „valul” cel mai mare etc. De altfel, această aspirație spre un scop mereu mai înalt a devenit de-acum înainte o adevărată instituție, o „carte
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Și te-aș ajuta, dacă aș ști despre ce-i vorba... Îți stă bine în fotoliul ăsta... Ai și tu labirintul tău. Apoi, zâmbind : Adevărul e că semeni puțin cu tataia. Să nu uit. Peste drum stă omul acela ciudat, colecționarul de relicve. Să nu-ți fie frică de el. Se uită doar, nu face niciun rău. Umblă numai noaptea. El te vede mereu, dar tu îl vezi numai dacă îl cauți. Acum te las. Se opri în ușă. El o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui Ingres cu excelente planșe în culori. Alt bărbat dintre cei patru, om în vârstă, cu mustața tăiată englezește, urmărea cu mare emoție explicațiile criticului, mutîndu-și ochelarii când asupra monografiei, când în direcția tabloului de pe scaun. Acesta era inginerul Nacu, colecționar de artă, în măsura economiilor sale. Portretul nu reprezenta G. Călinescu desigur o operă eminentă, era totuși o remarcabilă piesă din epoca de maturitate. Vina ei se putea să fie mai degrabă de a fi un dublet artistic, executat în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și curând apăru în ușă, radios, Gaittany. - Să trăiești! zise el împiedicînd pe Saferian să se scoale,nu te deranja. Stau numai o clipă. Mi-ai spus să-ți recomand persoane care au monede de aur. Mi-a vorbit un colecționar. Are piese foarte bune, de care e nevoit să se desfacă; dacă vrei, te pun în legătură. - Firește, se grăbi Saferian. - Poftim adresa și numărul de telefon, l-am prevenit, vine îndată ce-l anunți. Saferian promise că va face întocmai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Gaittany. Atunci, pe deseară! și salutând în chipul cel mai îmbietor cu putință, plecă și reluă, conform agendei, cursa cu trăsura, ale cărei roți sonorizară din nou caldarâmul. Rămași singuri, Saferian și doctorul Rapig Sahazizian începură să vorbească iarăși armenește. Colecționarul numismatic fu avizat puțin după aceea, deoarece Saferian bănuia, cu marea lui experiență de oameni (însă de astă dată pe nedrept), că Gaittany putea fi direct interesat în vânzarea monedelor. Supoziția avea ca fundament reputația de care se bucura de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ia parte la banchet numai spre a vedea ce combinații face Gaittany și în ce scop. Pe la amiază, Ioanide vizită pe Saferian. Acesta primise pe numismatul cu pricina și cumpărase un număr de monede de aur. De fapt nu venise colecționarul în persoană, ci fiul său, un tânăr ca de douăzeci și opt de ani, cu fața foarte prelungă, însă de stil paralelipipedic, manierat, degajat la gesturi și la inteligență, nu mai puțin o speță de tont superior care afecta bruschețea tinerilor de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iau vin culumînarea, și am o tresărire, o bucurie. Hagienuș exagera în bună parte, căci, deși era amator de vechituri, pe care le luase de altminteri pe nimic, nu făcuse caz de ele. Acum era înduioșat a trece drept emerit colecționar și poza în maniac. Într-un cuvânt, Sultana continua strălucit activitatea lui Saferian, perfecționînd-o și întreținînd acel aer de snobism artistic, atât de propice desfacerii vechiturilor. Ieșind în lume, Sultana deveni simpatică și căutată și suplini cu succes pe G.
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
clientei intimidate. . - Chippendale, Hepplewhite, Sheraton sunt creatori de mobile celebri, nu vă supărați! Cel mai mic pretext făcea pe Sultana să scumpească marfa, și din teama ca nu cumva să se păcălească, ținîndu-se în curent cu reviste publicând cronici pentru colecționari și consultând opere de specialitate ca Emile Molinier, Histoire générale des arts appliqués a l'industrie, ridica prețul îndată ce prototipul obiectului se găsea atestat undeva. Orice replică era zadarnică, Sultana arăta planșa și zicea: - Vedeți singur cu ce piesă aveți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plângea Hagienuș, uite, mă jur, mă consolez că ți le dau dumitale, om care știi să prețuiești. Am colindat lumea ca să le adun. Ceea ce nu-l împiedica să se tocmească. În general însă le dădu foarte ieftin, pentru că instinctul de colecționar era mai tare în el, și modul cum prindea în perete Ioanide piesele, de-a lungul scării și chiar în salon, îi plăcea. Avea ocazia acum, la seratele arhitectului, să-și prezinte singur obiectele, ca un director de muzeu. Transportarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fișa grafologică sau horoscopul) sunt utilizate, autorul excelând în portretul caracterologic, uneori abia inserat în acțiune, ca în cazul eroilor Saferian Manigomian, Dan Bogdan, Hergot, Oprescu. Dar oricât de puțin e ținut în scenă, eroul capătă contur. Manigomian e negustorul colecționar voluptos, Dan Bogdan e veșnicul oponent, Hergot e dezadaptatul total de la lumea reală, Smărăndache și Smărăndăchioala sunt musafirii eterni, colportori de vești. Momentele narațiunii se succed rapid, tratarea faptelor e totdeauna impersonală... Alexandru PIRU, Analize și sinteze critice, Craiova, Ed.
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dorinței de dreptate, atitudine desigur mult mai nobilă. Invidia cuprinde în conținutul ei între altele și "o mare dragoste de dreptate" (W. Hazlitt, apud Epstein, 2008, p. 38). Când le afectează interesele și stima de sine, invidioșii "tind să devină colecționari de nedreptăți" (idem, p. 38). Frecvent, ei consideră că au fost trădați și că viața este profund nedreaptă cu ei. Chiar dacă se însoțesc de multe ori, invidia și resentimentul nu sunt identice. Bunăoară, dacă invidia are, de obicei, un obiect
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Simon, Discours de Stockholm, Minuit, Paris, 1981). • Prestigiul dezinteresării S-a operat astfel o clasare socială (cu mizele ei) care, pe de o parte, îl caracterizează pe artizan prin materialitate, economie și nevoie, prin comanda exterioară a clientului sau a colecționarului, iar pe artist prin spontaneitatea inspirației, gratuitatea gestului și dorință, în lipsa clientelei. Această figură a fost aplicată în practică, iar studiile socioistorice o arată clar, sub figura "sfântului" (cazul Van Gogh, așa cum a fost studiat de Nathalie Heinich, 1991). Separația
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
administrează o piață care a contribuit, cu o conivență mai mult sau mai puțin explicită, la apariția negustorilor; cunoașterea intimă a curentului pe care îl promovează îl face un fel de dirijor și purtătorul oficial de cuvânt al creatorilor pe lângă colecționari și muzee; editorii de cărți, aflați la granița dintre lumea eco-nomică și lumea simbolică, sunt conștienți de funcția pe care o monopolizează, de valorizare a muncii autorului; nu ezită să-și aroge alura unor "dive"; jurnaliștii sunt conștienți de puterea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
muzeelor", Moulin, 1999), e pentru că participă la procesul de profesionalizare a locurilor de muncă din cultură. Acesta poate fi înțeles ca trecerea progresivă de la o poziție de cerere la una de ofertă. În afară de aceste cazuri, consumatorii interesanți pentru socioeconomie sunt: colecționarii și toți cei care cumpără bunuri culturale (Moulin, 1967 și 2001) când se orientează spre consumuri ostentative, spre investiții speculative sau rentabile; mecena, categorie puțin încurajată în Franța (Legea Léotard din 1987), prinsă între avantajele pecuniare (în termeni de deduceri
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
agent strategic, rațional și calculator, dacă nu în practică, măcar în teorie (este metoda ideal-tipică): negustorul de tablouri caută să stabilească monopoluri temporare. Poate să-și afișeze "iubirea pentru artă", dar arta este pentru el în primul rând un mijloc; colecționarul speculează întotdeauna, în diverse grade, asupra valorii prezente și viitoare a operelor achiziționate sau a sa, strâns asociată cu bunurile lui; în fine, artistul însuși, pentru că-și construiește o "carieră": "De ce alege un individ rațional cariera de artist, dacă pentru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
înscrie în această perspectivă economistă, prezentând viața artistului ca un "pariu". Ea are costuri importante (timp îndelungat, recunoaștere problematică), care sunt riscuri, dar "potul cel mare" este foarte atrăgător. Artistul investește în formele care pot fi reprezentative, dezvoltă rețele de colecționari, bate la ușile negustorilor eficienți... După cum arată Moulin (1967), el are strategii conștiente de singularizare pentru a produce valoarea: semnătură, originalitate scoasă în față pentru a face bunul său de neînlocuit și unic (sau, ca să reluăm terminologia lui Pierre Verdrager
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care au echivalenți economici (Moulin, 1967). O astfel de sociologie ajunge să se intereseze de studiul actorilor situați în centrul acestei articulații, care participă la acest efort de transmutare: este vorba de critici, de curatori, de negustori, de adjudecători, de colecționari și de toate instanțele de mediere (muzeu, presă, galerie, saloane, vânzări publice, expoziții) care joacă un rol de transformare a prețurilor în valori estetice și/sau etice. Faptul că aleșii locali (și, într-o mai mică măsură, cei naționali) se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]