2,007 matches
-
controlul birocrației de partid a continuat în anii ce au urmat. Pauker, Luca și Georgescu încercau să cîștige sprijinul țărănimii, care era nemulțumită de colectivizarea rapidă inițiată de Gheorghiu-Dej. Aceștia optau pentru o producție de tip moșieresc și pentru încetinirea colectivizării. În august 1951, "moscoviții" i-au învinuit pe "băștinași" de criza agricolă și industrială. Gheorghiu-Dej a ripostat, insistînd pentru necesitatea unei doctrine pure. Directivele din 1949 privind agricultura nu permiteau o producție susținută de tip moșieresc, dar le îngăduiau țăranilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
criza economiei românești. Obiectivele primului Plan Cincinal care începea cu 1951, nu fuseseră îndeplinite. Din cauza faptului că se pusese un accent prea mare pe industria grea, se înregistra o scădere dramatică a producției de bunuri de consum și produse agricole. Colectivizarea nu se făcuse cum trebuie și, ca urmare, povara producției agricole căzuse pe umerii țăranilor particulari, care erau foarte puțin sprijiniți de guvern. Așa se face că în 1953, producția agricolă a fost mai mică decît cea din perioada antebelică
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
despre reformele economice care trebuiau instituite în România. Pe 23 August, la cea de-a zecea aniversare a "eliberării" României, Gheorghiu-Dej a anunțat noua direcție. Planul se axa mai mult pe bunurile de consum decît pe produsele de industrie grea. Colectivizarea forțată furnizase mijloacele monetare necesare pentru a-i determina pe țăranii particulari să intre în asociații agricole. România avea să-și reducă exporturile agricole pentru a oferi mai multe produse alimentare pentru consumul intern 731. Noua direcție oferea mai multă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revizuiască politica de dezvoltare economică și putea delimita proiectele care meritau aplicate în continuare de cele ce puteau fi amînate. Creșterea producției de produse alimentare și bunuri de consum a redus, de asemenea, rezistența pasivă a muncitorilor și țăranilor la colectivizarea forțată și dezvoltarea industriei grele prevăzute în Planul Cincinal. Noua direcție părea să ofere consumatorului cîteva din roadele promise de tranziția către socialism și acest lucru era foarte important pentru Gheorghiu-Dej, care urmărea aplicarea unui model stalinist în România. Adoptînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scrie autorul. Iar lucrarea identifică atît cauzele, cît și vinovații și căile ieșirii din criză. Mai întîi este subliniat faptul că, în perioada analizată, agricultura noastră a cunoscut patru importante fracturi (casus unicus): reforma agrară din 1921, cea din 1945, colectivizarea din 1949-1962 și "așa-zisa reîmproprietărire" din 1991. După fiecare din aceste prefaceri, țăranul român s-a văzut nevoit să o reia de la capăt precum Sisif, departe de fericirea promisă. De fiecare dată, producția agricolă s-a prăbușit pentru perioade
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
această zoaie, s-a născut o caracatiță hidoasă care și-a întins tentaculele peste întreaga țară. Purta pe brațele sale nemernici frustrați pe care i-a așezat în fotoliile puterii de unde s-au apucat să dărâme edificiul românesc. De pildă, colectivizarea și sistematizarea rurală au urmărit să distrugă satul tradițional, primejduind grav ființa națională. Moscova nu se simțea ghiftuită cu bucățile din Moldova pe care le înghițise. A atentat în continuare la integritatea noastră teritorială. A năzuit să ne lipsească și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ruralul se arată mai înalt protector pentru corpul demografic al popoarelor decât urbanul, cel puțin în cazul României. Și aceasta, în condițiile în care politicile economice ale ultimului secol s-au dovedit a fi sistematic antițărănești și deci, implicit, antirurale. Colectivizarea forțată, prigoana rurală, temnița, exodul țărănesc postbelic, politicile cinismului rural al ultimilor 15 ani, sintetizate în cele două legiuiri ale dezastrului rural, Legea 18 și Legea 1 sau legea Lupu, care au condus la concentrarea sărăciei în rural (peste 70
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
zonă porecla de „lăcuste”. Alexandru Bărbat (1944) consemna că drăgușenii nu-și vindeau niciodată pământul, ceea ce era un indicator al atașamentului lor față de proprietate și față de munca pământului. În perioada socialistă, instituția-pivot a satului a fost Cooperativa Agricolă de Producție. Colectivizarea s-a finalizat în martie 1962 și a cuprins aproape toate gospodăriile din sat, doar trei dintre ele rămânând neînscrise în „colectiv”. În 1971, 62% din populația ocupată a satului lucra în agricultură. Procentul a scăzut ulterior, ajungând în 1976
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
anihilării activității dușmănoase a conducătorilor stiliști, veți strânge și alte probe din care să rezulte activitatea dușmănoasă a acestora, sub masca stilismului, ca: instigări asupra regimului și a organelor puterii locale de stat, nesupunerea față de hotărârile și legile RPR, sabotarea colectivizării agriculturii, sustragerea cetățenilor de la muncile constructive sub masca ținerii unor sărbători pe stil vechi etc. Din aceste documente va trebui să rezulte în ce măsură acțiunile respective sunt dirijate de către G.O. și ceilalți conducători stiliști, însă numai în măsura în care acest lucru se
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pe o cale regală a cunoașterii. Distorsiunile și ambuscadele ideologice amprentează orizonturile acestor concepte cu grile interpretative preglobale. Semnalele societății globale - prin inițializarea societății cunoașterii - sunt anihilante pentru valorile consensuale ale industrialismului, în toată pletora lor alimentată de masificare și colectivizare. De aici încercările de confiscare sau deturnare a sensului lor de către modelul explicativ al realității fondat de Descartes. În această manieră a confuzionării se susține că globalizarea este un proces ce străbate dintotdeauna istoria, că societatea umană este expresia continuă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și tipologii de rezistență anticomunistă 83 Etape În rezistența anticomunistă 86 Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistă 90 Discursul public și patrimoniul simbolic al mișcării de rezistență anticomunistă 96 Rezistența anticomunistă Între memorie și istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962) (Dorin Dobrincu) 108 Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelici 108 Exproprierea „moșierilor” și demararea colectivizării agriculturii 110 Reacție și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii; proporțiile represiunii 114 Colectivizarea din România
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
simbolic al mișcării de rezistență anticomunistă 96 Rezistența anticomunistă Între memorie și istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962) (Dorin Dobrincu) 108 Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelici 108 Exproprierea „moșierilor” și demararea colectivizării agriculturii 110 Reacție și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii; proporțiile represiunii 114 Colectivizarea din România În perspectivă istorică: o Înfrângere temporară pentru țărănime, un eșec de substanță pentru regimul comunist 121 Canalul Morții (Doina Jela) 126 Canalul Dunăre - Marea Neagră, pretext ideal
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Rezistența anticomunistă Între memorie și istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962) (Dorin Dobrincu) 108 Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelici 108 Exproprierea „moșierilor” și demararea colectivizării agriculturii 110 Reacție și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii; proporțiile represiunii 114 Colectivizarea din România În perspectivă istorică: o Înfrângere temporară pentru țărănime, un eșec de substanță pentru regimul comunist 121 Canalul Morții (Doina Jela) 126 Canalul Dunăre - Marea Neagră, pretext ideal pentru a exalta țelurile generoase ale regimului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
istorie 99 Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962) (Dorin Dobrincu) 108 Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelici 108 Exproprierea „moșierilor” și demararea colectivizării agriculturii 110 Reacție și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii; proporțiile represiunii 114 Colectivizarea din România În perspectivă istorică: o Înfrângere temporară pentru țărănime, un eșec de substanță pentru regimul comunist 121 Canalul Morții (Doina Jela) 126 Canalul Dunăre - Marea Neagră, pretext ideal pentru a exalta țelurile generoase ale regimului, eroismul luptei de clasă și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cele mai specifice pentru manifestarea comunismului și a represiunii În România după cum urmează: falsificarea alegerilor politice din 1946 (Ioan Stanomir), structura și strategiile Securității (Marius Oprea), sistemul penitenciar românesc (Ioan Ciupea și Stăncuța Todea), rezistența anticomunistă din munți (Doru Radosav), colectivizarea (Dorin Dobrincu), Canalul Dunăre - Marea Neagră (Doina Jela), deportarea (Smaranda Vultur), fenomenul Pitești (Ruxandra Cesereanu), Basarabia În Gulag (Igor Cașu), represiunea psihiatrică (Ion Vianu), cenzura În România (Ioana Macrea-Toma), cultul lui Nicolae Ceaușescu (Adrian Cioroianu). Câțiva dintre colaboratorii la versiunea franceză
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Istorie Contemporană. Domenii de interes: istoria politică și socială a României contemporane și istoria creștinismului. Volume publicate: Proba Infernului. Personalul de cult În sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1959-1962, Scriptorium, București, 2004 (editor); Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România, 1949-1962, Polirom, Iași, 2005 (editor Împreună cu Constantin Iordachi). Andreea Iacob a absolvit Facultatea de științe Politice, secția Jurnalism. Are, de asemenea, un master În jurnalism. A publicat În volumele colective: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
maximă duritate, În sectoarele unor Închisori, așa-numitele „depozite ale Securității”, În localurile de arest ale Securității și Miliției, dar chiar și În alte spații special rechiziționate. Este cazul internărilor din perioadele asaltului asupra membrilor fostelor partide politice, asupra opozanților colectivizării agriculturii, precum și a multor altora direct legate de acțiunile politice și social-economice ale regimului 11. Gama mijloacelor represive folosite de regimul comunist a cuprins și pe acelea ale deportările și stabilirea de domicilii obligatorii. Amintim aici doar marile acțiuni desfășurate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
celor ce transmit prin corespondență străinătății știri dușmănoase, reacționare. Punctul V al ordinului spunea textual că vor fi internați: ...instigatorii la nesupunere sau neexecutare - cei ce duc acțiuni dușmănoase, atât la sat, cât și la oraș - În contra măsurilor guvernului cu privire la colectivizări, colectări (de produse agricole), planuri de cultură (agricole), comasări (de terenuri agricole În vederea Înființării de GAC-uri), sau elementele cu un trecut reacționar cunoscut sau foști exploatatori care ocupă Încă posturi de răspundere și care dovedesc continuu, prin activitatea lor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
partid; poftim, excludeți-mă, dar atunci să excludeți din partid și pe aceia care au făcut represiuni În raionul Focșani, pentru că acolo au fost Împușcați oameni, au fost Împușcați copiiă”49 (responsabilitate directă: N. Ceaușescu, În a doua campanie a colectivizării). Odată spuse aceste lucruri, putea apoi declara cu conștiința datoriei Împlinite: În privința legalității am moștenit la Minister o situație groaznică. Legalitatea era la pământ. (ă) În primul rând, erau sute de mii de oameni arestați fără să existe cât de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În Închisori de ordinul miilor, multe dintre elementele ostile fiind arestate pentru a doua sau chiar a treia oară, intelectuali, studenți, muncitori, țărani. În ceea ce-i privește pe ultimii, majoritatea au fost opozanții celei de-a doua mari campanii de colectivizare 59. În 25 iulie 1958, Gheorghe Gheorghiu-Dej, În condițiile plecării trupelor sovietice din România, anunța de fapt trecerea la cea de-a doua etapă de dură represiune: Succesele istorice obținute de poporul nostru pe toate tărâmurile vieții sociale - În economie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
absolvirea primului an de studii la Conservator, În toamna anului 1952 a fost exmatriculat, iar În 1 mai 1953 Încorporat În batalion de muncă. Pe șantierul unde ajunsese „cei mai mulți băieți erau fii de chiaburi sau de țărani certați cu oamenii colectivizării și ajunseseră la aceste detașamente de muncă ale armatei (În realitate lagăre de muncă!) din cauza dosarului sau persecuției vreunui activist. Chiaburi - dușmani! Dușmanii de clasă - și tocmai ăștia erau cei vrednici cu care se rezolva la timp și destul de bine
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
destinul istoriografiei românești În epoca totalitarismului comunist, Libertatea, Brăila, 2000. Buzatu, Gheorghe, Chirițoiu, Mircea, Agresiunea comunismului În România. Documente din arhivele secrete: 1944-1989, 2 vol., Paideia, București, 1998. Caraza, Grigore, Aiud Însângerat, Vremea XXI, București, 2001. Cătănuș, Dan, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii În România. Represiunea, vol. I, 1949-1953, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004. Cârja, Ion, Canalul morții, Cartea Românească, București, 1993. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ediția a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
159-322), Fundația Academia Civică, București, 2003. Dobeș-Fürtös, Andrea, „Implicarea organelor MAI În procesul de reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, În Experimentul Pitești (pp. 309-317), Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. Dobrincu, Dorin, Iordachi, Constantin (editori), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Duțu, Teodor, Amintiri despre cei care nu mai sunt, 2 vol., Alpha MDN, Buzău, 1999. Ghibu, Onisifor, Ziar de lagăr. Caracal, 1945, ediție Îngrijită de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Goma, Paul, Gherla, Humanitas, București, 1990. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Grigore, Monica, Ionel, Oana, „Colonia-penitenciar «Salcia»: victime și călăi”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 108-129. Iancu, Gheorghe, Țârău, Virgiliu, Trașcă, Ottmar, Colectivizarea agriculturii În România. Aspecte legislative. 1945-1962, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Ierunca, Virgil, Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), traducere din limba română de Alain Paruit, prefață de François Furet, Editions Michalon, Paris, 1996. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste, arestați, torturați, Întemnițați
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
odisee a grupului Lucrețiu Pătrășcanu. Adevăruri dureroase, 2 vol., Gestiunea, București, 1996. Rădulescu-Zoner, șerban, A fost un destin. Amintiri, mărturii, dezvăluiri, Paideia, București, 2003. Rădulescu-Zoner, șerban, Bușe, Daniela, Marinescu, Beatrice, Instaurarea totalitarismului comunist În România, Cavallioti, București, 1995. Roske, Octavian, „Colectivizarea agriculturii În România, 1949-1962”, AT, nr. 1/1993, pp. 146-168. Roske, Octavian, „Accente În strategia colectivizării. Articolul 209 Cod Penal”, AT, nr. 1-2/1994, pp. 277-312. Roske, Octavian (coord.), Mecanisme represive În România. 1945-1989. Dicționar biografic A-C, Institutul Național
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]