3,820 matches
-
ionian. Ba mai mult, se vedea și dincolo de Milet, spre Marea cea Mare, Mediterana, pe care pluteau corăbii multe, mânate încoace și-ncolo de interese ale negoțului, ori de capriciile vânturilor. Orestes și Artemios stătuseră nu odată împreună pe culmile colinelor de deasupra localității lor, admirând frumusețea naturii, privind cu candoare oile și vitele care pășteau în liniște din iarba verde, grasă, iar pe înserate, înainte de a fi aduce acasă pe cărări de coborâre, să fie adăpate în jgheaburi anume făcute
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
atât de mic și neînsemnat. Doar oamenii foarte bogați, în șaretele lor somptuoase, păreau a se impune în fața muritorilor de rând din obștea urbei. Dar cel mai mult le plăcea celor doi frați, când ajungeau în Milet, să stea pe colina cea mai înaltă a orașului, cea de lângă Templul închinat Atenei, de unde se vedeau neînchipuit de frumos atât orașul, cât și marea. Atunci, cei doi tăceau, iar gândurile lor călătoreau departe spre necuprinsele depărtări. Fratele cel mare, Orestes, contempla măreția zidurilor
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
fire. Pentru el, cetățile mărețe nu aveau mare însemnătate. Avea o fire blajină, visătoare. Scruta zările, marea, cu pescărușii jucându-se deasupra valurilor. Admira norii cum trec maiestuos pe bolta albastră a cerului. Admira pajiștile înverzite din preajma orașului, livezile roditoare, colinele înflorite, ale căror umbre se reflectau în verdele valurilor mării. Asculta adierea brizei, asculta foșnetul vântului mânând norii albi de pe cer. Îl cuprindea visarea și dorea să plece undeva departe, într-o țară liniștită, plină de verdeață, de pășuni întinse
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
renumit pentru templele - peșteră budhiste, cel mai mare depozit de cuarț în Asia de Sud și pădurea Uyana Namal (Ironwood). În jurul orașului se găsesc peste 80 de temple rupestre. Cinci dintre ele, cele mai mari și mai interesante se găsesc pe o colină și se întind pe o suprafața de 2500 mp. La baza colinei se găsește o clădire în care este un muzeu, al cărui acoperiș nu este altceva decât o imensă statuie a lui Buddha în poziția lotus, postura cea mai
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
Asia de Sud și pădurea Uyana Namal (Ironwood). În jurul orașului se găsesc peste 80 de temple rupestre. Cinci dintre ele, cele mai mari și mai interesante se găsesc pe o colină și se întind pe o suprafața de 2500 mp. La baza colinei se găsește o clădire în care este un muzeu, al cărui acoperiș nu este altceva decât o imensă statuie a lui Buddha în poziția lotus, postura cea mai des întâlnită când este reprezentat. Statuia are 30 de metri înălțime și
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
a determinat pe unii turiști să facă pariuri( E vie sau doar o statuie? Au câștigat cei ce au pariat pe ” E vie!”) Taxa de intrare (12oo rupie și bineînțeles cei 50 rupie pentru ghidul singalez) se plătește la baza colinei, într-un ghișeu de lângă muzeu. Grotele săpate într-o stâncă de granit înaltă de 160 de metri, deasupra căreia se află o terasă ce oferă o priveliște magnifică, au fost loc de meditație pentru călugării buddhiștii încă din sec III
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
alte întrebări și poate răspunsurile nu sunt lipsite de importanță. Templul de Aur din Dambulla este un loc pe care neapărat trebuie să-l vizitați dacă pașii vă aduc prin aceste locuri. Trecând peste construcția kisch, zic eu, de la baza colinei, peșterile - grotă sunt extrem de interesante. Vă recomand însă , să plătiți și cei 1500 rupi în plus la taxa de intrare și să aveți un ghid, în limba engleză, se găsește fără probleme, dar si germana, franceza și italiană. Sau poate
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
fier, întărește memoria și încetinește procesul de îmbătrânire. 42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi și uleiuri care ofera energie celulelor nervoase. 43. Fasolea. Crește puterea de concentrare. 44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenușul conține colina, care ajută la dezvoltarea memoriei. 45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea și insomnia. 46. Bananele. Conțin substanțe benefice pentru creier. Glucoză, vitaminele și mineralele fructelor îl energizează. 47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii
CELE MAI SĂNĂTOASE ALIMENTE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359942_a_361271]
-
întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă s-a declanșat prăpădul. Armata română, deja decimată și fără echipament de luptă antitanc
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
Ca iubirea să se simtă. La întoarcerea acasă, Codrii să-i străbat călare Și în ierburi, ca o coasă, Să mă-ntunec la chemare. Tihna asfințind aproape La crepuscul de lumină, Să mă plângă-n râuri ape Și pădurea din colină. Când o lacrimă fierbinte O să-ți cadă pe obraz, Să nu uiți că-n necuvinte Stă mușcata din pervaz. Referință Bibliografică: La întoarcerea acasă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul II, 30 aprilie 2012. Drepturi
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > APA CRISTALINĂ Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Stă paharul plin pe masă, Apa-i rece cristalină Coborâtă din colină Cu ulciorul adusă-n casă... Moș Pătru octogenarul, Toată viața a adus De la izvorul de sus Apa-n râuri cu ulciorul. Stă ulciorul plin de viață Cu-apa-n cristalinu-i viu, Că nici vechiul profiriu N-o întrece în dulceață... Nu întreb
APA CRISTALINĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340277_a_341606]
-
ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Teofil Mândruțiu- Poetul sentimentelor adânci Poet înzestrat cu harul talentului, discret, născut în satul Badon,aflat pe două coline din Valea Zalăului, din județul Sălaj, interiorizat, și cu spiritul disciplinei în sânge, câștigat în mediul militar unde a activat o viață, Teofil Mândruțiu se prezintă în fața cititorilor săi cu un evantai de cărți cu poezii în care descoperim o
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]
-
vei ieși tu, cea adevărată. Nu vei mai ști ce este suferința. De ce te sperii? 1. O arhi-amintire Era o zi senină, ca și azi (Tu, chintesență-a zilelor senine !). Se destrămau păduri de sumbri brazi În urmă, pe cețoasele coline. Călătoream, de mult, către apus, Când drumul m-a adus într-o câmpie Greu adâncită-n umbra viorie A codrilor ce-o străjuiau de sus. Și te-am zărit. Departe, în amurg, Fixai curbura unui spațiu, care Înainta treptat în
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
culeg în zori, mai dezgropam de pe întinderea cîmpului femei cu dinți de fildeș, cu sînii plini de liniști telurice, mai căsătoream lăcuste cu vîntul, mai adormeam cu capul pe șolduri de libelule. Parcă îi văd... Apăreau pe drumul prăfos al colinei, la braț, domnul Dobrescu purta o redingotă lungă și ponosită, vineție, părul îi albise, curgea în plete pe umeri, madame Clemance ‒ corpolentă, în rochia ei cu motive mari, japoneze și cu veșnicul evantai, de care nu se despărțea niciodată. Îmi
SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340469_a_341798]
-
respect, concluzionă tânăra. - Domnul mi l-a scos în cale. - Formați un cuplu minunat. Mă bucur pentru fericirea voastră. Dar cum l-ai cunoscut, Adela? - El a venit și m-a căutat, acolo, în casa mea din satul pierdut printre coline. M-a surprins faptul că un străin s-ar putea interesa de existența mea neînsemnată, darămite un scriitor! - Te-a căutat așa... pur și simplu? - Un scriitor are mereu nevoie de detalii. Tudor îi spusese cu ceva timp în urmă
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
instabil și că sistemul este unul extrem de corupt. Iar eu m-am asimilat atât de mult Iașului, încât sunt eu moldoveancă din Soroca, dar ieșeancă sunt de mult timp și tare mă bucur că pot să fiu antreprenor între 7 coline”, se mândrește fondatoarea Cuptorului Moldovencei. Articolul face parte din cadrul campaniei Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să
O fostă actriță vinde la Iași prăjituri de 300.000 de euro pe an. „Impozitele pe salarii sunt foarte mari. Am auzit că în Bulgaria sunt la jumătate”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338752_a_340081]
-
pe masă am pornit căutările. Astăzi, datorită bunăvoinței și amabilității d-lui academician Alexandru T. Balaban suntem în măsură să vă prezentăm activitatea și gândurile domniei sale. Am structurat materialul următor într-o succesiune de confesiuni dedicate copiilor și tinerilor de pe colinele Tutovei ca să știe cine le-au fost înaintașii și care sunt exemplele de urmat. Amintiri despre Bălăbănești Ca și renumitul fizician Ștefan Procopiu, d-l profesor Alexandru T. Balaban are rădăcini adânci în comună, tătăl domniei sale, Teodor Balaban, fiind născut
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
într-o cameră a hotelului Roma din Torino, dovedește, o dată în plus, absurditatea existenței. Iată și două peisaje din volumul de poezii Lavorare stanca (Munca obosește) de Cesare Pavese, la zi aniversară: PEISAJ [I] Nu mai e lucrată, aici sus, colina. Sunt doar ferigi și stânca golașă, stearpă. Aici munca nu mai folosește la nimic. Culmea-i pârjolită și respirația e singura răcoare. Truda cea mare e să urci până sus: pustnicul a urcat o dată și de-atunci a rămas aici
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
a făcut: și-a lăsat barba să i se-ndesească pe chipu-i înnegrit, câteva fire roșcate. Iar scârna și-o depune într-un luminiș la vedere, să se usuce la soare. Verzi și adânci sunt costișele și văile acestei coline. Potecile dintre vii conduc la pâlcuri năstrușnice de fete, îmbrăcate în culori țipătoare, ca s-o petreacă pe capră și să chiuiască până-n câmpie. Uneori mai apar șiruri de coșuri de fructe, dar nu urcă pe culme țăranii, ci le
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
din zori, iar de trece un cerșetor, apa toată pe care jgheaburile o varsă printre culturi e pentru el, s-o bea. Râd disprețuitor spre pâlcurile de femei ori le întreabă când, îmbrăcate în piele de capră, vor ședea pe colinele toate să se înnegrească la soare. [1933] PEISAJ [II] Colina, pământ golaș, se albește sub stele; s-ar vedea și hoții, sus pe culme. Prin râpele din vale șirurile de araci sunt toate în umbră. Acolo sus unde e pământ
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
care jgheaburile o varsă printre culturi e pentru el, s-o bea. Râd disprețuitor spre pâlcurile de femei ori le întreabă când, îmbrăcate în piele de capră, vor ședea pe colinele toate să se înnegrească la soare. [1933] PEISAJ [II] Colina, pământ golaș, se albește sub stele; s-ar vedea și hoții, sus pe culme. Prin râpele din vale șirurile de araci sunt toate în umbră. Acolo sus unde e pământ destul și netrudit, nu urcă nimeni: aici în umezeală, cu
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
el de o femeie- totam cantata per urbem- adică cântată în toată Roma- ascunsă sub numele de Corina. Scria versuri pe un lectulus încărcat cu perne, seara în grădina sa, pe Via Sacra și Via Flaminia, grădină întinsă pe câteva coline pline cu flori. Spuneam că a fost un dandi, prima căsătorie pentru el n-a rezistat, îi fugeau ochii după frumoasele Romei, a dat greș și cu a doua și cu a treia căsătorie. Dar i-a rămas fidelă fiica
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
făcut niciodată nimănui rău și că după puterile mele am adus un zâmbet pe față și în sufletul celor care m-au cunoscut. Mă numesc CIUREZU MARIANA, m-am născut la IAȘI, la 17 decembrie 1956, în orașul celor șapte coline, care poată și astăzi memoria distinselor personalități care și-au purtat pașii pe străzile bătrânului oraș . Studiile le-am facut la Iași, la Liceul “DIMITRIE CANTEMIR” și apoi Facultatea de Chimie și Tehnologie Textilă au desăvârșit formarea mea ca inginer
MARIANA CIUREZU de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340897_a_342226]
-
nici umbră nu mai am, Și la căruța nopții entuziast mă-nham. 6 Spațiul dintre azi și mîine E o floare de cicoare Viața doar o să m-anime Dimineața pe răcoare Stăm topiți ca beți la soare, Ca nisipul pe coline Pînă cînd timpul nu moare Și mai poate să ne-aline. Dară ultima speranță Dintr-o viață dezlînată E și ea o dimineață Cu rochițe vagi de fată Și cînd ne redau speranța Că nu sîntem doar o umbră, Malurile
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
Ce să-ți spun, alarmă mare, cum ar fi la horă-n țoi, Multe s-au pierdut în zare, multe le-am luat cu noi! Iarnă tot mai tristă vine, unii cred că nici n-o văd, Pește dealuri și coline, parcă-ar fi după prăpăd, Liniște. . mai latră-un câine, sânii nu, parcă-i pustiu. Mă întreb ce-o să mai fie, ce se va-ntâmpla? Nu știu!. . . Cei crescuți fără mișcare, cu capu-n calculator, Or să aibă capul mare
CIND SE PIERDE SANATATEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341372_a_342701]