1,048 matches
-
mai sus. Metanolul se obținea în trecut prin distilarea lemnului, de aceea se numea „alcool de lemn". În prezent, este o substanță chimică la îndemâna oricui, care se produce prin reacția la presiune a monoxidului de carbon cu hidrogenul. În limbajul colocvial, termenul de „alcool" denumește deseori etanolul sau „alcool de cereale". Spirtul metilat, numit și "spirt medicinal", este o formă de etanol devenit necomestibil prin adăugarea de metanol și coloranți de regulă albastru de metil. Pe lângă utilizarea principală în băuturile alcoolice
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
Fântânele, mai demult "Poiana Porcului", colocvial "Valea Porcului", (în , în ) este un sat ce aparține orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Lăpuș, la poalele nordice ale culmii Breaza. Prima atestare documentara: 1637 (Disznopataka). Etimologia
Fântânele, Maramureș () [Corola-website/Science/301576_a_302905]
-
Ocna Șugatag (în , colocvial "Șugatag") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Ocna (< subst. ocnă „mină; salină" < sl. okno „fereastră" < sl. oko „ochi") + Șugatag (< magh. sóvágó „tăietor de sare”). Exploatări de sare cunoscute
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Tăuții de Sus (în , colocvial "Tótfalu", în trad. "Satul slovac") este o localitate componentă a orașului Baia Sprie din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + determinantul de Sus. Numele vechi a localității este
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
Laslea mai demult "Laslea Mare" (în dialectul săsesc "Grisz-Lasseln, Lasln", în , în , colocvial "Szentlászló") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. În localitate funcționează Spitalul Lukas, un spital creștin-medical-social fondat în 1992, compus dintr-o secție de îngrijire a bolnavilor în fază terminală, o secție de
Laslea, Sibiu () [Corola-website/Science/301714_a_303043]
-
Valea Viilor este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este denumită colocvial "Vorumloc" sau "Vorumbloc", iar în , colocvial "Baromlaka", în trad. „Târgul Vitelor”, în dialectul săsesc "Wormloch, Vurmliχ", în . Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, inițial cu hramul Sfântul Petru, se află din anul 1999 pe lista monumentelor UNESCO. Localitatea Valea
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
Valea Viilor este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este denumită colocvial "Vorumloc" sau "Vorumbloc", iar în , colocvial "Baromlaka", în trad. „Târgul Vitelor”, în dialectul săsesc "Wormloch, Vurmliχ", în . Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, inițial cu hramul Sfântul Petru, se află din anul 1999 pe lista monumentelor UNESCO. Localitatea Valea Viilor este situată în nordul județului
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
Racovița (în , colocvial "Rákovica", în , în dialectul săsesc "Rakevets", în poloneză Rakowice) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Racovița (reședința) și Sebeșu de Sus. Prima atestare documentară a satului a fost descoperită într-un act de danie al
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Deleni, colocvial "Potoc", (în ), este un sat în comuna Ideciu de Jos din județul Mureș, Transilvania, România. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul este de tipul cruce memorială și a fost realizat, în anul 1937, din inițiativa societății A.S.T.R.A.
Deleni (Ideciu de Jos), Mureș () [Corola-website/Science/300577_a_301906]
-
Nimigea din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Ereditatea numelui provine din limba maghiară. Dea lungul timpului este prezent în două forme "VilágosBerek" (crâng luminos) și "Virágosberek" (crâng cu flori). Populația românească venită mai târziu a românizat numele fonetic rezultând termenul „Vireag”, colocvial : „Jireag”. Mai târziu numele a fost tradus în limba română rezultând termenul: "Florești". La recensământul din 2002 populația satului se ridica la 481 de lecuitori. Dintre care s-au declarat : 316 (65,7%) Români, 163 (33,9%) Țigani, și 2
Florești, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300876_a_302205]
-
Șoimuș (în dialectul săsesc "Almesch", în , în , colocvial "Solymos") este un sat în comuna Șieu din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Cele mai vechi însemnări istorice atestă existența satului Șoimuș din anul 1319. Pe vremea aceea se numea Solmus, iar mai târziu Solimos. Legenda susține că, în perioada invaziei
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
sferei sale aferente, atât în numeroasele domenii specializate cât și în zona "limbajului de zi cu zi". În legătură cu diversele modalități de exprimare, prin cuvânt distingem o varietate de sintagme curente, ca de exemplu: stil literar, poetic, academic, jurnalistic, științific, oral, colocvial, argotic. Termenul este în mod firesc predispus conectării cu un mare număr de determinative, atât în ce privește uzul său în limbajul comun, cât și în cel specializat: astfel stilul poate fi original, electic, epigonic, îngrijit, elegant, direct, concis, aforistic, laconic, împodobit
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
Roadeș (în dialectul săsesc "Raddeln, Radln, Rarlen", în , în trad. "valea defrișată", colocvial "Radeln", "desțeleniș", în ) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Biserica fortificată, protejată de un zid dublu prevăzut cu cinci turnuri de apărare. Biserica evanghelică a fost construită de sași în secolele XV-XVI în stil gotic
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
Sânpetru, mai demult "Sânt Petru" (în dialectul săsesc "Pittersbarch, Pitersbarχ", în , în , colocvial "Szentpéter") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea Sânpetru este situată la poalele dealului Lempeș (704 m) și face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Înspre Hărman, cresc lalele pestrițe ("Fritillaria meleagris
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
Feleacu, mai demult "Feleac", (în , colocvial "Felek", în ), este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România. De pe dealul pe care se află satul se poate vedea o panoramă frumoasă a Clujului. Localitatea Feleacu se situează la doar 7 km de
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
Micești, colocvial "Micuș" (în ), este un sat în comuna Tureni din județul Cluj, Transilvania, România. Altitudinea medie: 576 m. Următoarele obiective istorice din Micești au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
Ocna Dejului, colocvial "Ocna Dej", mai demult "Ocne" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este o localitate componentă a municipiului Dej din județul Cluj, Transilvania, România. Așezarea fortificată preistorică din punctul „Huhui” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Luna de Sus, mai demult "Lona Săsească", colocvial "Lona", (în , în ) este un sat în comuna Florești din județul Cluj, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 082), localitatea apare sub numele de „Szász Lona”. A fost atestat documentar în anul 1298, sub numele "Lonna
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Tăuți (în , colocvial "Tótfalu", în trad. "Satul slovac") este un sat în comuna Florești din județul Cluj, Transilvania, România. Cuvântul „tót” amintește de conlocuitorii slovaci de odinioară. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 083), localitatea apare sub numele de „Totfalu”. Localitatea
Tăuți, Cluj () [Corola-website/Science/300358_a_301687]
-
Tureni, colocvial "Tur" (în , colocvial "Túr") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Ceanu Mic, Comșești, Mărtinești, Micești și Tureni (reședința). Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Tureni apare sub numele de "Tüür". Satul
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
Tureni, colocvial "Tur" (în , colocvial "Túr") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Ceanu Mic, Comșești, Mărtinești, Micești și Tureni (reședința). Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Tureni apare sub numele de "Tüür". Satul Tureni apare menționat
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
Băcel, mai demult "Baștelec", (în , colocvial "Bácstelek") este un sat în comuna Chichiș din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, în Depresiunea Brașovului. Prima atestare documentară este la 1909. Se spune că imediat după 1700 un baci, pe care îl
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
Tulgheș (în , colocvial "Tölgyes" este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Localitatea Tulgheș este așezată în partea de nord-est a județului Harghita la o altitudine medie de 650 m, pe cursul inferior al Râului Bistricioara . Aceasta
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
Rășinari, colocvial "Rășinar", (în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află la o distanță de 8 km. față de municipiul Sibiu. În anul 1738 bătrânii satului au fost ascultați în procesul cu
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
exprimă nivelul utilității, formula 3 cantitatea consumată din anumite bunuri și formula 4 numărul bunurilor de consum. Prima derivată a funcției de utilitate în funcție de cantitatea unuia din bunurile de consum formula 5 se mai numește și utilitate marginală a acelui bun. În mod colocvial, utilitatea marginală răspunde la întrebarea: „"Care este utilitatea suplimentară pe care o aduce consumul unei unități suplimentare formula 6 dintr-un anumit bun?"“ Utilitatea marginală este un concept des utilizat în contextul maximizării utilității. Astfel, în punctul optim trebuie ca utilitatea
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]