4,185 matches
-
Pentru viața și activitatea sa, vezi: Szinnyei József XE "József" , Magyar írók élete és munkái [Viețile și operele scriitorilor maghiari], vol. VII, Hornyánszky Viktor, Budapesta, 1900, col. 140-149; Márki Sándor XE "Sándor" , Emlékbeszéd Kőváry László XE "László" levelezőtag felett [Discurs comemorativ la adresa membrului corespondent Kőváry László], Budapesta, 1910; studiul introductiv al lui Bálint József, „Kőváry László élete és munkássága” [„Viața și activitatea lui Kőváry László”] la ediția Kőváry László, Tájképek utazási rajzokban [Imagini și descrieri de călătorie], apărută În colecția „Téka
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
faptului că piesele cuprinse aici, și nu altele, ilustrează cel mai adecvat ansamblul de judecăți specifice unei grupări sau alteia. Piesele respective devin canonice, sunt prezentate ca model, studiate în școli și chiar devin subiectul unui adevărat cult, prin manifestările comemorative organizate periodic în jurul lor.“ Scrierile necanonice sunt recomandate de Biserica Ortodoxă și de cea Catolică datorită învățămintelor pe care le transmit, însă nu sunt considerate ca fiind de inspirație divină, ci sunt privite mai degrabă ca un corolar al experienței
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Mai târziu s-a demonstrat că nici măcar nu a fost în țară în momentul dezastrului. Însă populația Londrei avea nevoie de un vinovat, iar confesiunea lui Hubert a fost suficientă pentru a fi condamnat la ardere pe rug. O piatră comemorativă a fost depusă la Pudding Lane, iar pe aceasta era inscripționat următorul text:„Aici, prin îngăduința Cerurilor, Iadul s-a dezlănțuit asupra acestui oraș protestant, izbucnind din inimile răuvoitoare ale papistașilor barbari.“ Piatra a fost mutată în 1830 la Muzeul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu am găsit studiul precizat în nota 10, din subsolul paginii 144, în care ni se promiteau „argumentele de rigoare”, că „moneta-medalie” face parte „dintr-o veritabilă emisiune monetară, cu o destinație economică precisă, prezentând însă pe revers o legendă comemorativă”, că a fost bătută în monetăria de la Sibiu „în primele trei luni ale anului 1600, pentru a servi la plata soldelor mercenarilor profesioniști, cu care urma să poarte campania din Moldova”. Așa cum am procedat în lucrarea mai sus citată, redăm
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
AL VALAHIEI TRANSALPINE, CONSILIER AL SFINTEI MAIESTĂȚI CESARO-CRĂIEȘTI, LOCȚIITOR AL TRANSILVANIEI CISALPINE, COMANDANT GENERAL AL PĂRȚILOR CARE-I SUNT SUPUSE ÎN ANUL DOMNULUI 1600 PRIN VIGILENȚĂ, VIRTUTE ȘI PUTEREA ARMELOR A REPURTAT VICTORIA”. Moneda, medalia, „moneta-medalie” sau, de ce nu, moneda comemorativă rămâne în istoria noastră culturală ca o realizare de excepție din epoca Viteazului, care marchează debutul în reflectarea medalistică românească și care face trimiteri tangențiale la istoria Moldovei și implicit a Iașului, din acele timpuri. Peste un secol și mai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aceea a concertului susținul de Liszt la Iași, în ianuarie 1847 și medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola de lângă Iași, în aprilie 1859. „La serbarea existenței de un an al acestei școli s-ar fi distribuit această medalie comemorativă de aramă și de mărime de 40 mm lucru care însă s-a pus la îndoială. Această medalie să consideră ca inventată în scop de speculă și sursa lor este la Iași”. Este lesne de observat că medalia (fig. 36av
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Universității din Iași 1911, în amintirea dezvelirii statuilor lui Al. I. Cuza și M. Kogălniceanu din Iași, 1911, monumentul Cuza din Piața Unirii, 1912, „Dreptul nostru”, și „Apărătorilor ei Țara recunoscătoare”, din 1913, medalia tip decorație Avântul Țării, 1914; medalia comemorativă, tip decorație, a participării la Primul Război Mondial, 1918 (s-au realizat doar două exemplare de probă, unul purtat de regele Ferdinand și al doilea de Principele Carol, care a cedat-o generalului Berthelot). După cum se observă din enumerarea de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
anul 2001; medalia aniversării Sinodului de la Iași, realizată în anul 2002; medalia jubileului de 120 de ani ai Episcopiei Romano-Catolice de Iași, din 2004; medalia sfințirii noii Catedrale Romano-Catolice din Iași, din 2005; medalia profesorului Dumitru Mărtinaș, din 2007, medalia comemorativă a episcopului martir Anton Durcovici, din 2008; o plachetă din 1999 și o medalie din 2007 dedicate memoriei lui Al. I. Cuza; o placheta unifață Al. I. Cuza din 2007, cât și o alta realizată cu anticipație pentru anul jubiliar
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a debutat abia în anul 2005 când s-au sărbătorit 145 de ani de învățământ artistic modern la Iași și s-au comemorat 50 de ani de la moartea marelui compozitor și interpret George Enescu. Medalia cu dublă identitate, aniversativă și comemorativă, din 2005, este realizată după un proiect conceput de conf. univ. dr. Magda Sficlea de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Designb și are legătură doar prin efigia reversului cu simbolurile de pe vechile medalii ale învățământului academic ieșean. Vom preciza
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe două categorii de medalii. O primă categorie cuprinde medaliile de epocă, în care includem două dintre medaliile Unirii Principatelor, precum și pe cele care consemnează realizări din timpul domniei lui Al. I. Cuza. A doua categorie cuprinde medaliile aniversative și comemorative. Aici am inclus medaliile semicentenarului și centenarului Unirii, precum și pe acelea care cinstesc în posteritate memoria lui Cuza. Discuția o vom încheia cu o privire sintetică asupra imaginii medalistice a domnitorului Unirii. În Catalogul medaliilor moldo-române cunoscute de la 1600 până la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
parohul bisericii, preotul Vasile Nichita și enoriași o cruce din piatră, sub care s-au așezat, creștinește, oasele dintr-o groapă comună probabil din timpul războiului descoperită cu ocazia unor săpături. Și casa parohială își are peripețiile ei. O placă comemorativă, construită din marmură și așezată pe peretele dinspre stradă înscrie: S-a refăcut în întregime această casă parohială, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei, și al credincioșilor și cu strădania preacucernicului preot Constantin Andone
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
tribună” de unde diverse persoane puteau lua cuvântul în problemele publice curente. Lateral și pe același perete exista și o nișă care astupa o veche intrare în care se afla probabil, fie bustul vreunui personaj important al orașului, fie vreo inscripție comemorativă. Nu ne este cunoscut dacă terasa B cu mozaicul policrom era acoperită sau nu, dar în primul caz, acoperișul respectiv era desigur susținut de stâlpi cu largi întredeschideri spre port. Mozaicul a fost executat probabil între finele S.IV și
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
unor unități de elită a armatei române care prin sacrificiul miilor de militari au facut posibilă România Mare, chiar dacă pentru un timp scurt. Poate ar trebui, la împlinirea a 100 de ani de la aceste evenimente (2017) să fie dezvelite plăci comemorative unde să se amintească locuitorilor că și Hârlăul și localitățile învecinate și-au adus contribuția în Marele Razboi de Intregire a Țării (1916-1919).
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
astăzi marchează momentul și pe ctitorul ei, doctorul Alexandru Brăescu, medic primar și director. Destinul acestei plăci este același ca și al bustului care avea să dispară după decenii, fară urmă. Profesorul Petre Brânzei a pus în evidență această placă comemorativă ce până atunci zăcea acoperită de un panou de lemn. Datorită aptitudinilor speciale pentru studiu și conduită exemplară pe care le manifesta Al. Brăescu (vorbea la perfecție franceză, germană și engleză, fapt rarisim la acea vreme), Epitropia Spitalului Sf. Spiridon
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
dacă în orice producție umană se află o urmă, cât de palidă, a travaliului divin de in-formare, atunci sculptura - activitatea orientată deliberat și în deplină gratuitate către plăsmuirea formei - nu mai este o simplă specie a activității, ci un rit comemorativ în care cosmogeneza, antropogeneza și esența oricărei fapte modelatoare sunt menținute constant în conștiința umanității. Spre deosebire de alte arte, de cinematograf de pildă, care atunci când încetează să fie simplu divertisment sfârșește în psihologia sentimentului sau în morală, sculptura păstrează mereu această
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
din care 64 % români, ucraineni 13,8 %, ruși 13 %. Societatea Culturală Ginta Latină împreună cu filialele din Basarabia a desfășurat activități culturale și a înălțat simboluri memoriale la Edineți jud. Hotin (Prof. Mircea Guțu) printre care o troiță și o placă comemorativă așezată la fostul Seminar Teologic românesc. În orașul Bălți, pe zidul Catedralei orașului o placă reamintește opera cultural religioasă a Mitropolitului Visarion Puiu și tot la Bălți s-a luat inițiativa unui așezământ memorial-monastic (Dr. Vasile Pruteanu, C-tin I.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și un stejar amintit de izvoare ca semn de hotar din vremea domniei lui Ștefan cel Mare. - De ziua Eroilor, a fost sfințită troița de la Cimitirul Ostașilor Români din Lețcani, refăcută de Societatea „Ginta Latină” care a așezat o placă comemorativă și a făcut demersuri pentru refacerea și protejarea cimitirului. - În luna iunie a apărut numărul 3 al Buletinului „Ginta Latină”; la Muzeul Unirii din Iași au conferențiat: Prof. Teohar Mihadaș - Cluj Napoca - Aromânii- Kurzii Balcanilor, Prof. Al. Andronic -Românii de peste Nistru
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de devotat și harnic în difuzarea culturii naționale. I-am apreciat zelul și abnegația, dăruirea în educarea elevilor săi. I-am admirat generozitatea în spinoasele demersuri de a restaura Casa Memorială Vasile Stroescu, ridicarea unei troițe maramureșene, așezarea unei plăci comemorative în onoarea profesorilor și elevilor de la fostul seminar teologic, aducerea de manuale din țară, participarea în fiecare an la manifestările Gintei Latine de la Iași. Redau câteva prevederi din Proiectul Chartei de Înfrățire între Liceul de Artă din Iași Octav Băncilă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
El nu aparține doar prezentului său, el rămâne port drapelul generației de astăzi, actual în conjunctura istorică pe care o parcurgem. Alecu Mateevici a dat suflet și speranțe cercurilor de basarabeni la întâlniri familiale și în mod deosebit la datele comemorative. La 16 martie 1978 la 90 ani de la naștere au participat mulți basarabeni împreună cu Nina Mateevici fiica poetului după care un grup a plecat la Chișinău să depună o coroană de flori în amintirea ilustrului dispărut. După un deceniu la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Cluburilor UNESCO din România” a căror lucrări s-au desfășurat la Pîrîul Rece. 27.03 „Sărbătoarea Unirii”, Basarabiei: a) Parastas în memoria participanților la lupta pentru unire. b) Momente religioase la Casa lui C. Stere și Pan Halippa. c) Adunarea comemorativă în Sala „Henry Coandă” de la Palatul Culturii. Au susținut comunicări Prof. Dr. Gh. Buzatu și Prof. Al. Andronic. d) Refacerea troiței din fața Catedralei din Chișinău. În lunile aprilie - iulie: Organizarea de Filiale a Societății „Ginta Latină”. Participarea la manifestările organizate
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în cărți și îmbrăcăminte destinate elevilor școlilor din Hăncești - Basarabia. - 30.IV Membrii societății au participat la lucrările sesiunii științifice organizate de TRAFIL cu prilejul vizitei la Iași a profesorului Ion Inculeț din Canada. - 1.V Participare la dezvelirea plăcii comemorative din Str. Pojărniciei și la parastasul de la Biserica Bârnova. - 9.V Am fost prezenți la programele culturale ocazionate de: - Sărbătoarea liliacului de la Casa memorială „Mihail Sadoveanu” - Parada militară (Bd. Independenței) și comemorarea de la Cimitirul Eroilor Iași. - Moment de reculegere la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Copou. Buletinul „Ginta Latină”, publicație trimestrială începe să apară în formă de ziar, sub titlul „Curierul Ginta Latină”. - 9-12.VI Reorganizarea Secției de Tineret și a formațiunii Cercetașii Naturii. - 14.VI Audiență la Mitropolia Moldovei cu propunerea ca alături de placa comemorativă închinată lui Al. Ipsilante în incinta Mănăstirei Trei Ierarhi, să fie așezată încă o placă în memoria lui Tudor Vladimirescu. Nu se obține un rezultat favorabil. Sunt invitați să-și expună punctul de vedere Prof. Al. Andronic, Acad. Prof. Ghoerghe
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de pictură a plasticianului basarabean Tudor Macarie, pelerinaj la Casa Inculeț și casa Stere. S-a inaugurat casa memorială de la Bârnova Ion Inculț, s-a oficiat Te Deum în memoria marelui luptător, a fost dezvelit un bust și o placă comemorativă. Au vorbit: Prof. Șt. Oprea, prefectul județului conf. Dan Gâlea, Prof. I. Ungureanu, ministrul Culturii, ing. I. Amihăiesei, dr. Vlad Bejan. 1-IV conferință de presă cu tema: Situația învățământului și culturii la românii sud-dunăreni. 23-IV Festivalul pe poezie la Uzdin-Voevodina
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Rumanez așa riveit-a și ăr Istria.” Gabriela Vretenar: Pozimecu - Tomna Vire pozmecu Pozmecu vire Se ascunde în măgla Cu ploaia se caliva Ma sel vade Ma se avde Delegații Fundației Ginta Latină care au vizitat regiunea au dus două plăci comemorative pentru a fi așezate la Jeieni în amintirea Prof. Traian Cautemi și la Sușniewitza în memoria lui Andrei Glavina. S-au obținut două burse de studii dar autoritățile locale nu au autorizat folosirea lor. Revista Curierul Ginta Latină a publicat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
nu am gasit studiul precizat în notă 10, din subsolul paginii 144, în care ni se promiteau „argumentele de rigoare”, ca „moneta-medalie” face parte „dintr-o veritabilă emisiune monetară, cu o destinație economică precisă, prezentând însă pe revers o legendă comemorativa”, ca a fost bătută în monetăria de la Sibiu „în primele trei luni ale anului 1600, pentru a servi la plata soldelor mercenarilor profesioniști, cu care urma să poarte campania din Moldova”. Așa cum am procedat în lucrarea mai sus citată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]