56,095 matches
-
abstracte" unde își îmbogățesc cunoștințele și își înalță spiritele, iar Ursul desenează pentru viitorime povestea vieții sale pe care norocosul autor o va descoperi "peste cîțiva ani" spunîndu-ne-o și nouă. Cîțiva dintre cei care au apucat să citească și să comenteze cartea, foarte puțini, însă, au citit aici "chei" referitoare la Meditația transcendentală, unul din marile scandaluri, bine ascunse, ale epocii. Dacă pînă aici "nu trebuie luat totul ad litteram, că doar nu sîntem între oameni" (posibilitățile de îndepărtare "de literă
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
găsește O.M.L.P.T.L. nr. 1842/2001, compilat cu toate modificările. ( C. V.) Forumul Democrat al Germanilor vă invită joi, de la ora 15, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, să vizionați filmele documentare „Locarno - Milano - Veneția“, „Brahma Putra“ și „Catarina Valenta la Scala“, comentate de prof. Eugen Szabo. ( S. P.) În acest an, Centrul de Formare Profesională de pe lângă A.J.O.F.M. Caraș-Severin și furnizorii de formare profesională autorizați au organizat 25 de cursuri de calificare, la care s-au înscris 503 persoane (din
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
10, în sala festivă a C.N.A. „Ion Vidu“ va avea loc un nou concert-lecție susținut de Corul „Ion Românu“ sub bagheta dirijorului Iosif Todea, care are ca temă „Natura oglindită în creația corală românească“. Piesele cuprinse în program vor fi comentate de prof. Rodica Raffai. Marți, 1 aprilie, ora 19, tot în Sala Colegiului Național de Artă „Ion Vidu“, formația Old Jazz Septet și octetul vocal „Animus“ vor susține un concert de jazz cu lucrări de Scott Joplin, Louis Armstrong, G.
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
atu eficace al coteriei devenite agresivă după ce s-a mulțumit să stea nouă ani, complice și profitabil, în umbră arhitecților falimentului. De o modestie a mijloacelor care ar fi înduioșătoare, daca tenacitatea uzurpărilor n-ar fi feroce, clientelismul cameleonic merită comentat în continuare, privindu-i prestațiile textuale vechi sau noi, în travesti.
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
întîmplat ca două dintre baladele acestea (Miorița și Meșterul Manole) să devină - prima mai mult decît a doua - printre ceea ce dl Lucian Boia a numit, în revelatoarele sale cărți recente, "mituri fondatoare". Această, evident, datorită intelectualilor care le-au tot comentat și analizat. Miturile fondatoare, după cum ne previne dl Lucian Boia, trebuiesc reexaminate, toate, cu acuitate, pentru a le dezvălui înțelesul și ceea ce aburul romantic le-a conferit drept adevăruri sacrosancte. Prin această operație de reeexaminare, brusc, în locul adevărului sacrosanct apare
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
creatoare și întregul sau interes cultural s-au îndreptat către modele sigure și către acele repere pe care nici o furie destructiva nu le poate anihila. Tradusă în cuvinte, acesta atitudine vrea să spună că pictură și arta, în general, pot comenta eroziunea, disoluția și prăbușirea, dar nu cu prețul căderii lor în derizoriu. Pentru că mărturia asupra morții și a putrefacției nu înseamnă moartea și putrefacția artei însăși.
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
dezvăluie misterele adînci ale eului în fața unui psihiatru (celebrul shrink) capabil să îl sau să o vindece de toate răurile trecutului, si astfel sa ii restituie personajului cu pricina un sine captiv în propriile tenebre interioare. De cîte ori nu comentam răutăcios înclinația occidentalilor de a pune toate neplăcerile cotidiene pe seama vreunui mal psihologic, căutînd, ca atare, vindecarea în ședințe de terapie psihiatrică. Și de cîte ori nu ne întrebăm, fiecare dintre noi cei trăitori într-o lume mai degrabă dedata
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
delegației române (șef era Mihail Manoilescu, ministru de Externe în guvernul Gigurtu) "invitate" la conciliabulele de la Viena. Despre acest tragic episod, Valeriu Pop a scris o întreagă carte, intitulată Bătălia pentru Ardeal, revelatoare, publicată în 1992 și pe care am comentat-o în revistă noastră. Că delegația noastră n-a fost ascultata deloc, impunîndu-i-se de către Ribbentrop și Ciano tragicul dictat, se știe. Regele s-a trezit cu o treime din Ardeal smulsa din trupul țării și Consiliul de Coroană a fost
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
tînjirea subconștientă după ceea ce este neobișnuit (care încearcă să fie canonizata în direcția distracțiilor controlate, adică teatru, film și spectacole folclorice, la lucrătorii din domeniul literaturii și artei în diferite forme de evadare din realitate. Scriitorii scormonesc în texte vechi, comentează și editează autori antici. Scriu cu plăcere pentru copii, unde libertatea fantasticului este ceva mai mare. Mulți dintre ei aleg carieră universitară, deoarece cercetarea istoriei literaturii oferă un pretext sigur de cufundare în trecut și de contact cu operele de
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
a aparut Fondane et l^avant-garde, o antologie de eseuri publicate în periodice, inedite, corespondență etc. Culegerea a fost alcătuită de Petre Răileanu, cunoscut cercetător al avangardei românești, si Michel Carassou, editor al operei lui Fondane. Petre Răileanu, semnatarul prefeței, comentează un conflict mărturisit de Fondane însuși: "Un instant, l^idée de faire de la critique littéraire nous a tenté. Cette activité a été vite étoufée, dans le tiroir, par la nécessité naționale (serait-elle transmise par hérédité?) de replir d^abord le
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
pînă, cum spuneam, la moarte, Cornel Regman a scris cronici ale căror merite nu pot fi puse la îndoială. Nu s-a specializat într-un gen oarecare (precum Al. Cistelecan în poezie, Gh. Grigurcu în poezie și critica etc.). A comentat cărți aparținînd tuturor genurilor. A făcut, la Tomis, ce n-a mai făcut nimeni: o cronică a cronicii literare. A dovedit o luciditate nestinsa de rutină inevitabilă. Indiferent de diagnosticul sau, cronicarul și-l apară totdeauna bine. E un cititor
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
învăluita, cum e carnea în șnițelul vienez, dar mușcătoare. Nu lipsesc jocurile de cuvinte, răsucirile de limbă care plesnesc pe neașteptate, pivotările etimologice, ghilimelele batjocurii. Și, una peste alta, Cornel Regman lasă despre literatura anilor '60-'90, pe care a comentat-o, o imagine personală și plauzibilă. Cronicarul literar merită un loc de frunte în bibliografia actualității. El este unul dintre cei mai de încredere observatori ai cărții literare din ultimele patru decenii.
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
nu fi trecut ei înșiși prin examenul de bacalaureat ori, dacă au trecut, nu l-au și absolvit. Ce altceva să crezi citînd că al doilea subiect la proba scrisă de limbă și literatura română le-a cerut candidaților să comenteze două strofe din poezia Plumb a lui Bacovia. Păi, cîte strofe să li se fi cerut de comentat dacă poezia respectivă e alcătuită din doar două?! Un alt reproș pe care l-aș face presei scrise și audio-vizuale este specularea
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
Ce altceva să crezi citînd că al doilea subiect la proba scrisă de limbă și literatura română le-a cerut candidaților să comenteze două strofe din poezia Plumb a lui Bacovia. Păi, cîte strofe să li se fi cerut de comentat dacă poezia respectivă e alcătuită din doar două?! Un alt reproș pe care l-aș face presei scrise și audio-vizuale este specularea excesivă a impactului avut în București de grevă de la R.A.T.B. Șunt aproape sigur că momentul declanșării grevei nu
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
de teorie și istorie literară; era vorba, în exprimarea cu care ne-a obișnuit ministerul, de un numar de 68 de "concepte operaționale", printre care "apolinic, catharsis, grotesc, litota, oximoron, sincronism, umanism, verosimil" etc. De la sine înțeleasă că nu poți comenta un text literar fără să te folosești de astfel de termeni și mai ales de altii cuprinși în lista (că dialog, elegie, epitet, meditație, metaforă, realism, român, corespondențe etc.). Dar de aici pînă la a-i cere unui absolvent de
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
da, o singură dată, de curînd, la Cluj, cînd a participat, alături de Ion Pop, la lansarea uneia din cărțile mele. În rest, pește raporturile noastre a stat o lungă tăcere. Nu ne-am întîlnit, nu ne-am scris. Ne-am comentat reciproc cărțile și atît. Între soții Petrescu și mine nu era ceea ce se numește o prietenie. Prietenii fac ce fac și sînt împreună din cînd în cînd. Poate, o prietenie literară. Cu siguranta, o admirație pe care îndrăznesc s-o
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
Mandeal le-a creat la acest sfârșit de stagiune. Succesiune întâmplătoare? Poate că nu! Concertele Filarmonicii "George Enescu", atât de apropiate în timp, au avut - cel puțin pentru mine - o anume legătură: ea este de găsit în natură muzicalității care comentează, transfigurează, devine sens intelectual și afectiv al textului. Efectul acestor interpretări a fost, de fiecare dată, modelarea caracterului dominant al Operei. Proporții colosale, tirania dramaturgiei purtate de Cuvânt. Numai aceste două Mise proiectează pe ecranul imaginației întregul copleșitor al Capellei
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
și a lumii, cel aflat mereu în rugăciune, milă și iubire față de Tatăl, de mulțimi și de discipoli. Rezistență acerbă, respingerea până la hulire și ura față de învățătură lui Isus, arătate de iudei, cei de-o stirpe cu Învățătorul, este astfel comentată de Ion Murgeanu: "Ei nu puteau disocia condiția lui omenească de esență Să divină. Căci nu vedeau posibil ca Dumnezeu să fi coborât printre ei; să le grăiască de la om la om; neascunzând totuși condiția Să și locul lui din
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
noapte. Mă hartuiesc, mă încolțesc... Lătra! Musca! Urlă! Îmi smulg liniștea și bucuria de a fi și a trăi!" Din nefericire, gândurile lui Bujor Nedelcovici nu-i dau pace nici cititorului. * Florin Ioniță, eminent profesor de limbă și literatura română, comentează cu umor în VINERI (suplimentul literar al revistei DILEMĂ din iulie 1999) bibliografia obligatorie pentru "examenele examinatorilor": "Cartea domnului Vasile Teodorescu, apărută la Editură Didactica și Pedagogica în anul 1979 are drept subiect Compunerile-corespondentă și cu destinație oficială. Acestea (compunerile-corespondentă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
Maniu mort?! Nu se poate, nu e adevărat. Maniu este și rămîne viu în sufletele noastre. Speranțele și idealul sau pentru neamul românesc - liber și unit - vor fi mereu scopul vieții noastre. Maniu nu moare!". Alte articole, reale contribuții științifice, comentează personalități din trecutul politic românesc. Așa este serialul lui Nicolae Dianu despre rolul lui Nicolae Titulescu. Fost colaborator al lui Titulescu și ambasador al țării noastre la Moscova, semnatarul acestui substanțial serial relevă, cu fapte inedite, strădania pozitivă de a
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Ruxandra Cesereanu Monica Lovinescu deplîngea nu de mult, într-un număr din România literară, faptul că tocmai cărțile care dau seama despre trecutul românilor, cu toate ororile lui, nu sînt comentate. Că aceste cărți nu se vînd ține de mizeria financiară, că nu se scrie despre ele ține de mizeria morală, comenta Monica Lovinescu. Alain Besançon atrăgea atenția, de altfel, în Nenorocirea secolului, ca termenii amnistie și amnezie marchează condamnarea comunismului
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
din România literară, faptul că tocmai cărțile care dau seama despre trecutul românilor, cu toate ororile lui, nu sînt comentate. Că aceste cărți nu se vînd ține de mizeria financiară, că nu se scrie despre ele ține de mizeria morală, comenta Monica Lovinescu. Alain Besançon atrăgea atenția, de altfel, în Nenorocirea secolului, ca termenii amnistie și amnezie marchează condamnarea comunismului că "ism" totalitar: călăii sînt amnistiați, iar cei care ar trebui să ia poziție suferă de amnezie. Este adevărat că aceste
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Carnavalescul decăzut depășește eticul sau îl diminuează prin infuzia de operă bufa. Sa ma intorc, însă, la țintă acestui articol. Cărțile despre Gulag (fie acesta românesc sau nu) nu mai au prospețimea impactului de odinioară și, de aceea, ele sînt comentate sporadic, poate chiar în pripă. Nu mai există explozia luărilor de poziție de odinioară. Nu mai există un buchet de arome critice. Există, însă, cîțiva comentatori fideli ai acestui gen de scrieri. Ei se cuvin a fi amintiți tocmai fiindcă
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
totalitarismului cu revista acestuia, dar am rezerve față de funcționalitatea lor. Cu siguranta, mi-au scăpat și alți ucenici ai temei aici discutate, față de care îmi cer scuzele de rigoare; am incercat sa monitorizez cam tot ce s-a scris și comentat despre Gulagul românesc, dar nu pot evita lacunele datorate proaștei difuzări și tirajelor confidențiale în care apar cărțile despre detenția politică și revistele în care sînt comentate acestea. Toate numele pomenite mai sus cred însă că au darul să compenseze
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
de rigoare; am incercat sa monitorizez cam tot ce s-a scris și comentat despre Gulagul românesc, dar nu pot evita lacunele datorate proaștei difuzări și tirajelor confidențiale în care apar cărțile despre detenția politică și revistele în care sînt comentate acestea. Toate numele pomenite mai sus cred însă că au darul să compenseze indiferență actuala a criticii față de cărțile cu substrat etic despre trecutul apropiat al românilor. Firește că experții temei sînt puțini la număr, dar ei nu sînt de
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]