109,977 matches
-
nu calificăm această mențiune drept însușire frauduloasă și iată motivele: trimiterea respectivă copie întocmai pe cea a noastră din ediția Liber de Caesaribus (p. 12); însă dovada cea mai clară este că, verificând toate trimiterile la PIR din notele și comentariile dlui Mîrșanu, personalitățile menționate de domnia sa au nume începând cu literele A (p. 176, nota 45; 179, nota 53) și B (p. 170, nota 27), aflate în volumul I din PIR, C (p. 173, nota 35) din II, D (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
note 35 și 36 de la p. 173-174, în care sunt făcute observații pe marginea conflictului romano-got soldat cu moartea lui Decius și în care apar surse identice și explicații similare aproape mot-àmot cu cele formulate de noi în Note și comentarii la Liber de Caesaribus a lui Aurelius Victor, nu fac nici o trimitere la ediția noastră (pentru care vezi nota 589 de la p. 391 și 592 de la p. 392-393). Că, într-o formă sau alta, autorul lor a preluat, se observă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
noastră) și „Dexippus, frg. 22 (16) apud George [sic!] Syncellus /noi scriem Syncellos/” (vezi nota 592, p. 392 din ediția noastră). În sfârșit, un alt aspect ciudat, care ridică aceleași mari semne de întrebare în legătură cu originea informațiilor din notele și comentariile îngrijitorului: dl. Mîrșanu nu face trimitere la cunoscutele instrumente de lucru PLRE sau NP decât dacă ele apar și în alte lucrări din bibliografia secundară; cum se explică, de exemplu, lipsa lui PLRE, I în cazul lui Flaccinus (p. 185
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
contact cu regimul - pe care în sinea sa îl detesta - după săptămânile petrecute în capitala Franței. Am avut și eu în mână acel număr din „Scânteia“, - am pipăit, am simțit hârtia sură, negricioasă, scămoșată, paginația săracă, fără știri reale, fără comentarii reale și pe care l-ar fi întrecut orișice țară africană recent alfabetizată... Vezi, Lena, - parcă îl aud - vezi și tu dacă mai am pentru ce să trăiesc - comunismul, visului din tinerețe! La Paris, doctorii fuseseră uluiți de halul de
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
Călin Nemeș care, la Cluj, a înfruntat cu pieptul deschis puștile armatei în decembrie 1989. Apoi, după un timp, s-a sinucis! În ziua aceea era beat, îmi replică X. Eram acolo. Iar acum s-a sinucis din cauza soției». Fără comentarii. Cu cîțiva ani înainte, într-o discuție la Paris - mîncam la bucătărie -, X a spus: «Dar, în fond, cine este Doina Cornea?». Ca și cum ar fi trebuit să fie o personalitate recunoscută mondial pentru a avea dreptul de a se revolta
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
în guvern Ioan Talpeș. Nu lipsesc de aici nici actualul președinte al României, guvernatorul Băncii Naționale, Mircea Hamza, șeful Biroului de presă al Senatului, Eugen Dijmărescu, Alin Teodorescu, actualul liberal Teodor Meleșcanu etc. Pe această temă Cornel Nistorescu își intitulează comentariul zilei Atleții comunismului: „Structurile de putere ale societății totalitare au devenit pepinieră pentru vedetele politice ale României democratice. Aceleași personaje care proslăveau comunismul și pe conducătorul iubit sunt acum mari fani ai democrației. Cu o singură condiție: să ocupe aceeași
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
de ficțiune și realitate — ambele avându-și originea în documente. Strategia romanescă e vizibilă și în formula de expunere a subiectului: „istoria” propriu-zisă e o poveste narată progresiv, dar, în contrapondere, există un fabulos joc al notelor bibliografice și al comentariilor parantetice. Această dialectică a „nocturnuluiu” și a „diurnului”, a vizibilului și a invizibilului induce la lectură o tensiune suplimentară. Fără a reabilita neapărat — așa cum se întâmplă adeseori în istoria culturală sau în istoria pur și simplu — virtuțile imaginarului în studiul
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
februarie) vine cu o nouă aniversare: Cristopher Marlowe s-a născut exact acum 440 de ani, în februarie 1564, an care este (atenție!) și al nașterii lui Shakespeare. * Dl Constantin Trandafir publică tot în revista de la Ploiești un foarte bun comentariu (pornind de la Jurnalul de copilărie și adolescență) despre Geo Bogza. Ca ilustrație, e reprodusă coperta unui număr din 1928 din revista Urmuz, pe care puțini o mai știu astăzi. * În fine, Axioma găzduiește o nouă traducere a poeziilor lui Baudelaire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor, purtînd un supratitlu ademenitor: „Averi fabuloase care își așteaptă descoperitorii”. Pe lîngă această ofertă, paginile cu dezvăluiri despre Ultimele zile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
în paginile obișnuite. Face ediții speciale, de anchetă și investigație, ceea ce în secretomania de la noi, e o performanță jurnalistică pe care nu și-o poate îngădui orice ziar. Pornind de la o investigație despre Palatele ștabilor PSD, Cornel Nistorescu scrie un comentariu intitulat „Urmașii urmașilor soacrei mele”, citînd cuvintele unui primar care a construit o casă de vacanță, a se citi o vilă, costisitoare pe numele soacrei sale: „O tură pe Valea Prahovei ne arată în ce fel a evoluat social-democrația, mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
termen care reapare chiar în jurnalul fraților Goncourt prin referință la scrierile „științifico-fantastico-fono-literare” ale lui J.H. Rosny-Aîne. Cel mai vechi termen folosit la noi aparține lui E. Dăianu care, în 1897, propunea denumirea de „roman științific și geografic” într-un comentariu la romanele lui Jules Verne. Înainte de a intra în materia care face subiectul propriu-zis al cărții, Mircea Naidin realizează un adevărat tur de forță și pune pe tapet nu mai puțin de 100 de definiții ale literaturii science fiction. Am
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
poeziei pure, însă mereu pecetluită de spiritul locului - cum subliniază într-o foarte nutritivă prefață dl. Mircea Martin: “aproape francez prin formație, european prin deschiderea intelectuală, Ion Pillat a ținut să adopte în portretele sale lirice o perspectivă autohtonă”, ora comentariului fiind, cu vorbele d-sale, a literaturii române - să nu uităm, în magnificile decenii interbelice. Publicul căruia i se adresa Ion Pillat era, desigur în temă, dar am presupune logic că se afla cu cel puțin un pas în urma informației
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
d-nei Carmen Mușat (să fi preluat ștafeta de la dl. Iorgulescu?) la un volum de versuri al lui Adrian Păunescu. * Primul număr apărut în 2004 (dublu: ianuarie-februarie) din VIAȚA ROMÂNEASCĂ rezervă aproape jumătate din pagini centenarului lui Mircea Vulcănescu. Pe lîngă comentarii, multe inedite, o bibliografie etc. Cu excepția Vieții românești, nici o revistă nu și-a amintit că Mircea Vulcănescu s-a născut la 19 februarie 1904 (stil vechi), la București. Cărturarul a murit, după cum se știe, în închisoarea de la Aiud, la 28
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
rude, prieteni și cunoștințe fixate strategic în puncte cheie.” Potrivit ziarului citat, un test important pentru intențiile reformiste ale noului ministru al Justiției va fi dacă va curăța Justiția de persoanele controversate instalate de Rodica Stănoiu în funcții cheie. În comentariul său din „bulina roșie” Cornel Nistorescu e de părere că „disputa majoră a remanierii guvernamentale s-a purtat în jurul Rodicăi Stănoiu. Președintele Iliescu a apărat-o cu dinții, pînă la limita unui conflict public. În cele din urmă a cedat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
un moment dat limba română. Colaborarea specialiștilor încearcă să compenseze raritatea unei asemenea cunoașteri enciclopedice. Pe de altă parte, dicționarele generale din ultima jumătate de secol au redus partea etimologică la minimum, indicînd de obicei doar sursa ultimă, imediată, fără comentarii și fără indicații semantice. Pentru multe cuvinte găsim în dicționare doar sursa cea mai recentă (franceza), chiar dacă, așa cum o dovedesc variantele formale și atestările din limba veche, preluări pe alte filiere anticipaseră împrumutul modern. Chiar și dicționarul academic (DLR), a
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
filiere anticipaseră împrumutul modern. Chiar și dicționarul academic (DLR), a cărui secțiune etimologică era foarte detaliată și plină de sugestii interesante în seria veche, coordonată de Sextil Pușcariu, a redus la minimum această parte, în volumele apărute după 1965, suprimînd comentariile (dar păstrînd, din fericire, acuratețea explicației). Toată această lungă introducere are rolul de a justifica satisfacția cu care salutăm o reeditare: Dicționarul etimologic al limbii române. Elementele latine, de I.-A. Candrea și Ov. Densusianu. Publicat prima oară în fascicule
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
a cărei coordonare a încredințat-o, am impresia, mai mult formal, criticului Alexandru Cistelecan. E o serie de mici monografii (o sută de pagini) cu destinație didactică, adoptând o structură unitară: o prezentare critică a operei, o antologie însoțită de comentarii aplicate pe text, o selecție din cele mai importante referințe critice, un scurt profil biografic plasat la urmă și o firească bibliografie. Rezultatul e un fel de ediție mai specială din opera unui scriitor, prezentat accesibil prin marile lui teme
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
a adunat și a prezentat publicului o serie deosebit de bogată de documente și de mărturii: extracte din corespondența cu prietenii și cu rudele; edițiile princeps ale romanelor sale, unele însoțite și de cronici din presa vremii sau de pasaje din comentariile autorului; volume primite de Moravia de la diferiți scriitori, ale căror dedicații țes o fascinantă rețea de prietenie și de intimitate între mari nume ale narativei italiene (Curzio Malaparte, Corrado Alvaro, Elsa Morante, Pier Paolo Pasolini); instantanee ale scriitorului, dar și
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
prostească și nedreaptă ce mi-o făcusem la adresa valahilor, părere generală în toată armata și pe care mi-am însușit-o de la nătărăii cu care am avut de-a face până acum. Soarta acestui popor este duioasă și tristă...” Nici un comentariu.
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
cărți,/ printre tablouri, gălbenele, frunze uscate” (Povestiri despre nimic). O modalitate convenabilă a acestui lirism impregnat de real este jurnalul. Maria Urbanovici înregistrează ce i se întîmplă în cutare ocazie, “cîntă” ocazia însăși. Datele nude apar uneori mai relevante decît comentariul ce le însoțește: “Pe strada Scoufa, nr. 23 în Atena,/ între Kolonachi și Lycabet, am să merg într-o zi, la casa lui Elytis.// Cînd pun punct, după această propoziție ochii mi se umplu de lacrimi și chiar mai departe
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
a excelat diferențiat, În funcție de istorie și societatea partizană au ba a culturii. Să nu se uite talentul dramaturgilor,ca și cel al actorilor,sub bagheta... regizorilor! Multe cărți semnate de scriitori din generația lui Ion Nistor sunt aduse sub lupa comentariilor pertinente și la obiect. Ei se numeau Marin Mincu, Aurel Petrescu, Dimitrie Rachici , Laurențiu Ulici ș.a. Dar și autori apropiați, prin timp, mileniului al treilea - Mihai Coman, Dan Păcurariu. Pentru cei care Își pregătesc teze de doctorat (poate plouă mai
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
portretul Îndoliat. Alături un sfeșnic, cu o lumânare aprinsă. Pe peretele dinspre răsărit sunt icoane și candela aprinsă. În casă, nimeni. Imaginea se plimba prin camerele goale. Operatorul filmează fotografiile de pe un album, de la Washington cu Lăcrimioara râzând printre lacrimi. Comentariu scris: Gazdă e În capitală. Își primește actele de cetățenie. Alte comentariile apărute Într-un articol dintr un ziar românesc din America. Fost profesor universitar ...nu i s-au recunoscut studiile din România. A dat diferențele. A reușit! Carieră de
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
răsărit sunt icoane și candela aprinsă. În casă, nimeni. Imaginea se plimba prin camerele goale. Operatorul filmează fotografiile de pe un album, de la Washington cu Lăcrimioara râzând printre lacrimi. Comentariu scris: Gazdă e În capitală. Își primește actele de cetățenie. Alte comentariile apărute Într-un articol dintr un ziar românesc din America. Fost profesor universitar ...nu i s-au recunoscut studiile din România. A dat diferențele. A reușit! Carieră de excepție... Ultima lui dorința a fost să fie Înhumat lângă părinți, În
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
Au ținut scurte alocuțiuni poeta prietenă Gabriela Crețan, dna deputat prof. Oana Manolescu, pictorița Aurelia Călinescu (prezentă cu picturi dedicate lui Cezar) și ambasadorul Sami Shiba. Meritul de a pune sub coperți Îndoliate o seamă de poeme reprezentative ale Poetului, comentarii, destăinuiri, aprecieri, mărturii etc. aparține scriitoarei Maria Dobrescu, soția scriitorului Ion Dobrescu, prieten cu Cezar și care trebuia să meargă cu noi În Albania. Eu am fost „căpitanul” micuțului automobil Logan În care ne-am Încumetat să mergem (eu, Luan
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
maron Închis, aidoma acoperișului uns cu smoală sub care copilărisem. Joo zărise și el dihania, nevenindu-i să-și creadă ochilor. Ieși de acolo! Îmi spuse el dând la o parte colțul foliei pe unde intrasem. L-am ascultat fără comentarii și nu atât de teama insectei uriașe cât mai ales de teama să nu se Întoarcă În galerie. Priveam la rându-mi prin folia capcanei Încropite și mă felicitam de gândul bun ce-mi venise. Curând din capătul de galerie
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]