1,413 matches
-
opinie interbelici, așa cum se oglindește ea în vasta operă publicistică lăsată de aceștia prin periodicele vremii ( "Gândirea", "Noua revistă europeană", "Ideea europeană", "Cuvântul" și "Predania"). Ochiului sagace al cercetătorului nu-i scapă faptul că presa constituia deja, pentru amândoi protagoniștii comentați, o demonstrație de forță (p. 10), o a patra putere în stat. Rivali și afini, Nichifor Crainic și Nae Ionescu aveau în comun nemulțumirea profundă față de realitatea socială în mijlocul căreia viețuiau, pe care o doreau fondată pe cu totul alte
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
de acestea”. Trebuie să fim înțelegători și concesivi cu modul lui Horia Petra Petrescu de a judeca lucrurile, ca unul care a văzut pentru prima oară un asemenea spectacol. Experiența trăită de el, și de alți spectatori din Transilvania, merită comentată însă, deoarece ne aflăm în fața unui eveniment unic, cu caracter irepetabil, și anume întâlnirea cu o trupă japoneză de teatru, cu joc, muzică, și regie specifică. Am încercat să aflu ceva mai mult despre actrița Hanako, consultând Enciclopedia dello spettacolo
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
pline de substanță găsim pe marginea eseurilor lui Unamuno sau Ortega y Gasset, mai ales de cănd a fost capabil să-i citească în original. Revine mereu cu pasiune la lecturile romanești cele mai dragi, adică Balzac, Dostoievski și Tolstoi, comentați deseori în detalii tehnice, în glose de romancier îndrăgostit. Perioada portugheză se încheie fără strălucire, de-a dreptul tragic: Nina moare în noiembrie 1944, lăsăndu-l pe Eliade bolnav de suferință, România e ocupată de ruși, întoarcerea în țară devine imposibilă
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
e comun pentru toate variantele sud-estului european. Sursa lui Kadare este balada populară albaneză Kostandini și Garentina combinată cu varianta Credința lui Kostandini, pe care le putem citi în culegerea Cetatea Rozafat, în traducerea lui Focioni Miciacio. Sunt creații anonime comentate și în studiul Dorei d’Istria (Elena Gjika), Neamul albanez în lumina cântecelor populare. Cel puțin a doua baladă vorbește despre mândria poporului albanez și simțul onoarei, sentimente de care e adânc impregnată toată proza lui Kadare pe subiecte precum
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
dramă a necomunicării (între îndrăgostiți și mediul în care ei trăiesc) este evidențiată cu gravitate și, în același timp, cu un fin umor printr-un procedeu epic ingenios. Mesajele schimbate prin e-mail de Matei și Roxana sunt interceptate fraudulos - și comentate - de un personaj meschin, lipsit de fantezie, Grigore Micu. Martor incompetent al unei mari iubiri, Grigore Micu se lansează în interpretări care amuză, prin inadecvare, dar și înspăimântă, sugerând opacitatea și agresivitatea latentă a simțului comun. Fragmentul pe care îl
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
de la primele pagini și nu am continuat. Am citit, în schimb, de vreo două ori, cartea lui Valeriu Cristea. Și cred, eseul lui Liviu Petrescu. De lucrările fundamentale despre Dosto, nici vorbă! Trist. Orice spune Svidrigailov merită să fie citat, comentat. Prin aluzii, dar de cele mai multe ori direct, dînsul strecoară adevăruri din partea „cealaltă”. Vă amintiți, nu? „Dar dacă dincolo nu sînt decît păianjeni, sau altceva de felul acesta, zise el deodată.” Or eu cred că dînsul știe sigur că acolo-s
Cred că dînsul știe sigur că acolo-s chiar păianjeni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13454_a_14779]
-
nu spune nimic despre cele trei sensuri ale Scripturii și, astfel, în acest punct nu se deosebește de concepția lui Filon și nici de tradiția alegorică grecească 39. În debutul Cuvântului înainte către Olimpiada, Sfântul Grigorie dezvăluie înțelepciunea cărții biblice comentate, înțelesurile ei înalte și curate, neurmând în toate înțelesului literal al Sfintei Scripturi, ci dând o tâlcuire mai înaltă (anagogică): „Am luat cunoștință de râvna ce o ai, pe măsura vieții tale cuvioase și a sufletului tău curat, pentru Cântarea
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
nu e - deși și Daiana Felecan susține contrariul - teoreticianul și practicianul original și consecvent în delimitarea de romantism și suprarealism, în impunerea unei literaturi într-o altă modalitate onirică, una autonomă. Constat cu surprindere: contradictoriu e, vai, comentariul, nu textul comentat. De altfel, Ilina Gregori (vezi fraza următoare care încheie citatul) constată și ea luciditatea metodică. Doar că nu-i sesizează funcția de diferențiere, îndeosebi față de suprarealism. Din același motiv, de aplicație a teoriei la practica ficțională, inadecvată rămâne și asimilarea
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
Alex Goldiș Liviu și Fanny Rebreanu, Intime, Text ales și aparat critic de Niculae Gheran, stabilirea textelor în colaborare cu Dana Hiticaș- Moldovan, Teodor Papuc și Lorența Popescu, indici de Teodor Papuc, București, Editura Academiei Române, 2012. Foarte puțin comentată a rămas, probabil și din cauza difuzării ineficiente, corespondenț a intimă dintre Liviu și Fanny Rebreanu. O mică parte din această corespondență era cunoscută publicului român din 1981, când Niculae Gheran publica, la Minerva, Liviu Rebreanu la lumina lămpii. Asistat de
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
în urmă, criticul și prozatorul Mihai Zamfir lansa scriitorilor români o foarte incitantă provocare: "Ce-ar fi dacă, în loc de a lansa pe piață noutăți dubioase, ne-am consacra rescrierii capodoperelor? Dacă am actualiza, în felul nostru, arta medievală a copierii comentate, a scrisului în palimpsest? Ce-ar fi dacă cititorul ar ști din capul locului la ce să se aștepte atunci cînd deschide romanul?" Scriitorul însuși a făcut pasul decisiv de la recomandare la faptă, rescriind (cu rezultate pe care nu este
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
ale acestui de-al treilea op. Dacă, în schimb, aș ține la o abordare mai puțin trivială și mai puțin interesată a eternei probleme a listelor, v-aș putea cita un pasaj al lui Dan C. Mihăilescu referitor la îndelung comentatul triptic al lui Nicolae Manolescu (Literatura română postbelică): "și dacă tot ne-am oprit la absențe (marea pricină de scandal a cărții), să ne întrebăm de ce a fost salvat în noua arcă manolesciană Dumitru Popescu (Muzeul de ceară), în absența
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
inspiră din titlul unei cărți de critică din literatura engleză: On Reading Old Books de William Hazlitt. Criticul englez citea cărți de ieri ca să-și poată manifesta plăcerea pură a lecturii și să poată cântări în mod corect meritele textelor comentate, căci autorii vii, spre deosebire de cei morți, sunt sau prieteni sau dușmani cu criticul și, prin aceasta, îi tulbură judecățile de valoare. Criticul român, practicând cronica literară își asumă, așadar, riscurile implicite ale acestei îndeletniciri: impresia la cald, despre autori fie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
decât lăudabilă, întrucât face un imens serviciu literaturii române, aparține domnului Valeriu Rusu, profesor de română la Aix-en-Provence. Este o ediție bilingvă, româno-franceză, de aceea utilă, deopotrivă, specialiștilor și cititorilor obișnuiți. Titlul și subtitlul lămuritor în privința tipului de operă, “gata comentată” în subsolul paginilor, sunt întocmai traduse. Pagina de titlu este: Tsiganiada ou Le Campement des Tsiganes. Poème héroï-comico-satirique en douze chants, de (sci!) Leonachi Dianeu. Enrichi de nombreuses notes et remarques critiques, philosophiques, historiques, philologiques et grammaticales, par Mitru Perea
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
paranteză fie spus, dat fiind că este citată în bibliografie, sintagma minima moralia n-ar fi stricat să fie inclusă în dicționar). Față de alte lucrări de gen apărute de-a lungul anilor, care cuprind doar expresiile grecești și latinești, eventual comentate, dicționarul alcătuit de Cristina Popescu și Ecaterina Crețu are în plus un util capitol de abrevieri latinești, de la cele frecvent utilizate, ca a.c., anni curentis: "(la data de...) a anului în curs", pînă la unele pe care le știu doar
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
Gandi în stagiunea 1996-1997 a fost inaugurată Sala Studio a teatrului. În 17 mai 1998 a avut loc premiera spectacolului cu drama istorică „Lorenzaccio” de Alfred de Musset, în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză. Controversata și mult comentata montare a fost distinsă cu o serie de premii. Spectacolul de gală al Festivalului Jubiliar - 50 de ani va fi varianta scenică a dramei „Hamlet” de W. Shakespeare, în viziunea și montarea lui Victor Ioan Frunză.
Agenda2003-18-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280977_a_282306]
-
nenumărate rînduri, modificînd perspectivele. Riscul asumat al repetărilor își găsește justificarea pe de o parte în revenirile și reluările operate de Thomas Mann însuși de-a lungul vieții, pe de altă parte, în permanenta referire la structura muzicală a textelor comentate, aluzie prezentă și în titlu. Tezele sînt reformulate apoi și amplificate în Variațiuni, o serie de 8 eseuri (destinate îndeosebi operelor pe care analiza „mare" nu le inclusese, sau le implicase prea puțin), eliberate de constrîngerile la care întregul obligase
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
că stilul paginii sale, lipsit de patetism și rezervându-și o anumită distanță de obiectul cercetat se afla la opusul capacității de îmbrățișare a unui critic poet. Acesta nu e un reproș, temperatura ridicată a adeziunilor sale la reușitele poetice comentate convine, credem, unui moment dificil, în care se scrie enorm de multă poezie și se citește tot mai puțină. Cele mai semnificative versuri ale poetului cercetat - Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Nichita Stănescu, Marin Sorescu - sunt cu fină pătrundere descifrate, câteodată
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
joc. Opinia, la persoana întâi totdeauna, acordă Eseurilor critice statutul unui jurnal de lectură: "Fiecare cititor al unui poet de această valoare (Leonid Dimov, n.n.) va fi având preferințe, scriind despre autor, se înțelege că prețuiesc întreaga sa creație, piesele comentate fiind doar unele din cele de care mă simt, personal, atașat". Criticul de profesie evită asemenea confidențe primejdioase, făcându-le, Ilie Constantin se delimitează de tagmă. Preferă, așadar, să fie un connaisseur, degustător, expert. El întreprinde explorări în continente dilecte
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
Mircea Handoca Premiul României literare pe anul 2003 acordat Jurnalului (1990-1993) atestă valoarea și mărește popularitatea cărții Dnei Monica Lovinescu. Am retrăit, în timpul lecturii, atmosfera acelor ani, iar faptele, întâmplările, gesturile și discuțiile - relatate sec sau comentate laudativ, ironic ori sarcastic - mi-au estompat unele incertitudini. Chiar dacă unii cititori s-ar putea să nu fie întru totul de acord cu intransigența autoarei, având păreri mai nuanțate despre protagoniști sau figuranți, nimeni nu poate nega autenticitatea care mustește
Din nou despre Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/13239_a_14564]
-
intelectuală exemplară, a influenței incontestabile pe care savantul român a avut-o în formarea așa-numitei Școli de la Roma (Raffaele Pettazzoni, Angelo Brelich, Ugo Bianchi, Dario Sabbatucci). Pe această temă, semnalez recenta apariție a unei lucrări la fel de valoroasă ca cea comentată aici, semnată de Gianfranco Bertagni și intitulată Lo studio comparato delle religioni. Mircea Eliade e la scuola italiana (Libreria Bonomo Editrice). În aceeași ordine de idei, trebuie menționat că momentele decisive în reevaluarea moștenirii lui Mircea Eliade - fenomen intelectual de
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
formulele lui, aș spune că are o ușurință anevoioasă a exprimării. Scrie, cu alte cuvinte, cu o naturalețe scorțoasă și cu un umor deseori forțat. În aluatul acesta totdeauna binecrescut, descoperim și urme din felul de a scrie al autorilor comentați, digerați pe îndelete ca micile vietăți înghițite de șarpele boa.
Când criticii literari și-au găsit nașul by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/2781_a_4106]
-
absolut. Concepțiile savantului român originar din Basarabia sunt analizate și dezvoltate de colaboratori ai facultății de filologie: Anatol Gavrilov Fondul epistemologic și umanistic al conceptului de lingvistică generală; Aliona Zgardan Interferența dimensiunilor universale ale limbajului uman. Tezele savantului sunt redate, comentate sau dezvoltate în articole semnate de Olga Corovan, Tatiana Cartaleanu, Mihail Dolgan etc. CARTEA MEMORIEI Volum editat de Muzeul Național de Istorie a Republicii Moldova Volumul al III-lea al colecției cuprinde catalogul victimelor totalitarismului comunist din 10 raioane basarabene. Cele
Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
Virgil Teodorescu, Dragoș Vrînceanu, Geo Dumitrescu, Gellu Naum, Radu Stanca, I. Negoițescu, Nina Cassian, Eta Boeriu ș.a.). Citite astăzi, fără contextul literar care le-a prilejuit, selecțiunile din volumul Lampa lui Diogene se desprind și de poeții (chiar mai cunoscuți) comentați, alcătuind un adevărat manual de estetică '60 ("o campanie pentru lirica românească autentică", precizează autorul într-un Avertisment). Fiecare articol lămurește un aspect al lirismului și-l definește (iar poeziile comentate sunt material exemplificator): vers liber, formulă poetică față de manieră
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
Diogene se desprind și de poeții (chiar mai cunoscuți) comentați, alcătuind un adevărat manual de estetică '60 ("o campanie pentru lirica românească autentică", precizează autorul într-un Avertisment). Fiecare articol lămurește un aspect al lirismului și-l definește (iar poeziile comentate sunt material exemplificator): vers liber, formulă poetică față de manieră și clișeu, situație poetică, raportarea față de tradiție, inteligența artistică, poezia impersonală, temperamentul liric și inovația, inefabilul, originalitatea, meditația lirică, toate, instrumente obligatorii ale criticii de aproape orice nivel, chiar și după
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
din prima carte de succes a „negatorului” de serviciu. E vorba, evident, de Exerciții de admirație (capitolele despre Fitzgerald, Strindberg, Beckett și medalionul despre tragica poetă peruviană Susana Soca). Li se adaugă postum apăruta Antologie a portretului (1996), foarte puțin comentatul text introductiv (Paleontologie) din volumul Le Mauvais démiurge (1969) și, tot în registrul „portretului exemplar”, fulminantul Profil interior al Căpitanului, citit la Radio în chiar ziua asasinării lui N. Iorga și V. Madgearu, prilej pentru o reconstituire pe cît de
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]