6,344 matches
-
anume, cum spuneam, în calitate de prizonier de război în 1916-1918, experiență ce avea să fie evocată în amintirile din captivitate sub titlul cu evidente rezonanțe onomastice bulgărești Pirin-Planina, volum apărut în 1936. Cartea, lipsită de orice șovinism, povestește episoadele "tragice și comice", cum le numește autorul, ale celor 18 luni de prizonierat. Oameni cu brațe amputate care cad într-o clipă, alții care se scufundă, ca niște insecte, în valurile învolburate ale Dunării. Oameni cu fețe plumburii, însetoșați, agățându-se ciucure de
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
al căror haz îl vor fi amuzat pe cel ce le rostea, în primul rând: "Ot dol ide popiște/ Sas dálgoto brădiște/ Șarină gaida pissănă/ Săs măniște nizănă." Rezonanța lor pe româneșt (în tălmăcirea poetului nostru) nu e mai puțin comică: "Vine popa de la vale/ Cu bărboiul lui cel mare/ Cu cimpoaie-ncondeiate,/ De mărgele-mpestrițate." Limba bulgară, pe care G. Topîrceanu o învăța, natural, nu numai pe cale folclorică, îi joacă și feste, care duc la efecte de asemenea comice, poate și pentru că
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
e mai puțin comică: "Vine popa de la vale/ Cu bărboiul lui cel mare/ Cu cimpoaie-ncondeiate,/ De mărgele-mpestrițate." Limba bulgară, pe care G. Topîrceanu o învăța, natural, nu numai pe cale folclorică, îi joacă și feste, care duc la efecte de asemenea comice, poate și pentru că poetul era și umorist. Crezând că va face impresie unui nacialnic, după ce executase un strașnic salut milităresc, poetul debitează pe nerăsuflate următoarea frază: "Șto ste turi rîțite u gebuve?" care înseamnă nici mai mult nici mai puțin
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
și acum, când scriu aceste rânduri, amestecul de ingenuitate și uimire din Fundulea sau transa durerii și disperării din Serebreakov. În perimetrul lui "râsu-plânsu" actorul își configurează personajele pregnant. Le investește cu adevăr și semnificație. Indiferent că sunt tragice sau comice, bune sau rele, că ascund sau dezvăluie sunt totdeauna expresia unor acumulări interioare îndelungi. Îl bănui pe Victor Rebengiuc că e în permanență încărcat de energii implozive, strunite probabil cu greu, premeditat, pentru a le folosi cu o dezlănțuire miraculoasă
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
probabil, dacă nenea Iancu era sau nu convins că, satirizându-i pe Miticii lui, îi va învăța să vorbească și corect, și miezos, abandonând astfel "marea trăncăneală". Mai degrabă nu. Pentru că, dacă, spre deosebire de umor, satira e forma neiertătoare, intolerantă, a comicului, eroii lui Caragiale n-aveau cum ieși de sub usturătoarele șfichiuiri ale vehemenței sale satirice. Moličre credea că viciile sunt accidentale. Moraliștii contemporani lui nu aveau, în schimb, nicio încredere în virtutea umană. Erau, altfel spus, mizantropi. Așadar, nu atât Moličre, cât
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
sărmani de toată mîna, dintre frumoșii beciurilor lui Arghezi. Între ei, o iubire tuberculoasă, o fată din Constanța, care-și zice întîi Olivia, pe urmă Maria-Maria. Scurta lor viață promisă într-o noapte de unire în contra mizeriei trece între scene comice, precum despăducherea la groapa cu var, și suferind-distinse, ca niște cearcăne - poeziile lui Eminescu așezate la capul fetei, pînă "intrase în țara viitoare." Un amestec de opulență și foame face tragedia, atîtă cîtă e, atenuată de poză, a mărturisirilor. Proprietăreasa-cerșetoare
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
face, nu ne putem opri a nu ne întreba! Profesorul Zaciu are senzația a fi căzut într-o "cursă", deoarece la emisiune intervenea și Goma.Intempestiv, situația îi apărea astfel "complet nenaturală, artificială", ba avînd chiar "și o latură ușor comică" (sic!). Criticul clujean se simte dizgrațiat: Noi păream niște pămînteni nenorociți, muritori , peste care plana ochiul atotvăzător al unei divinități". Bineînțeles, d-sa avea tot dreptul de a-și califica starea de spirit în toată ciudățenia ei. Lucrurile se complică
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
în fond, de vreme ce cititorului i se punea sub ochi cea mai grotescă farsă a istoriei? Capitolul cu deținutul care se ascunde în hazna sau cel cu angajații fermei de porci care discută despre americani mi s-au părut de un comic desăvârșit. Erau apoi scene, literar vorbind, greu de uitat: cea a relației, de o superioară tandrețe, care ia naștere la Cezieni între nepot și bunic; cea cu gardianul Bușcu, podidit de afecțiune pentru cioroiul Gogu, cu care se leagănă, ținându
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
aici. Capitole precum La Haimanale, Orașul copilăriei și adolescenței lui I.L. Caragiale, Elevul Caragiale Ion și dascălii săi, Republica și republicanii din Ploiești în situații caragialești și oglindiri caragialiene, Scrisori pentru Caragiale, Telegrame, Fiziologia prostiei, Tipizare și generalizare a observației comice în opera lui I.L. Caragiale, Povestiri, zicători, eresuri, Niccolo Machiavelli dinspre Caragiale, Traduceri caragialiene din opera lui Edgar Allan Poe, Luca Ion Caragiale se dovedesc, oricând și față de orice concurență, admirabile. Nu e un secret faptul că metoda lui Ieronim
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
transformare semnificativă a scriiturii lui Niculae Gheran. Mai întâi, e evident spiritul publicistic al tuturor evocărilor. Istoricul literar scrie alert, cu nerv, cu umor, cu simțul pitorescului social, un fel de reportaje retrospective, instantanee de viață (cotidiană sau oficială), episoade comice din sfera politică sau culturală, evocând cu sarcasm și distanțare un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat. Are, desigur, importanță faptul că paginile de istorie literară din volumul Sertar au fost, în anii 2002-2004, foiletoane în revista "Adevărul literar și
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
era însă cu neputință de trecut într-o bibliografie, imposibil de recomandat studenților: părea o versiune școlărească, de lucru, căreia i se dăduse drumul din greșeală la tipar. Am folosit-o de mai multe ori doar ca sursă de exemple comice, trezind chiar neîncrederea auditoriului în fața unor stîngăcii prea mari. Anul trecut (în 2006), cartea a fost republicată la Editura Polirom (de același traducător): din fericire, cu o rescriere drastică a pasajelor, cu eliminarea a sute de greșeli evidente. Compararea celor
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
logic, într-"o examinare a studiilor deja realizate" (2006, p. 37), iar formularea "până la consemnarea finală a lucrării elaborate" (2000, p. 40) devine "până la predarea lucrării elaborate" (2006, 40). Multe dintre alegerile greșite din prima versiune produceau omonimii sau ambiguități comice: Dacă veți fi făcut teza cu gust..." (2000, p. 200; în 2006, corect, " Dacă ați făcut teza cu plăcere", p. 262). Comică era și confuzia dintre cuvîntul italienesc lasso (din lat. lapsum), cu sensul "perioadă", și anglicismul lasso, care producea
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
devine "până la predarea lucrării elaborate" (2006, 40). Multe dintre alegerile greșite din prima versiune produceau omonimii sau ambiguități comice: Dacă veți fi făcut teza cu gust..." (2000, p. 200; în 2006, corect, " Dacă ați făcut teza cu plăcere", p. 262). Comică era și confuzia dintre cuvîntul italienesc lasso (din lat. lapsum), cu sensul "perioadă", și anglicismul lasso, care producea în română sintagma "acel lasou de timp" (2000, p. 27) - retradusă acum, corect, ca: "acel interval de timp" (p. 27). Traducerea stîngace
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
măsură,/ Lumea-njură/ Pe agentul sanitar/ și-l întreabă fără noimă:/ - Ce-ai cu noi, mă?/ Pentru ce să dăm cu var?...". Sau trecerea bucolică a unei cete de lăieți, la Coșbuc, ajunge, la Topârceanu, prilej de-a arăta înfruntarea, comică, a două omeniri: "S-a oprit lîng-o poiată/ Un țigan răzleț de ceată, -/ Ochii-i fug după găini.../ Strîns își ține-acum vioara/ Și, cum trece ulicioara,/ Fac în urma lui ca cioara/ Toți copiii din vecini." Romanța gramofonului, accesoriu poetic într-
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
comp.) de Florentina Șerbănescu și Zoița Geacă (Ed. Compania, 2006), o lucrare ce delimitează clar corectitudinea de greșeală. l Rămînînd la aceeași pagină 24 din Jurnalul literar, Cronicarul, oricît a evitat să "mal y pense", tot i s-a părut comic un titlu precum Refutarea raportului Tismăneanu. E drept că verbul tranzitiv a refuta e înregistrat în DEX, dar și mai drept e că nu sună la fel de bine în română ca în franceză. Distinsul autor al articolului, Radu Negrescu-Suțu, care trăiește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
postura lui omenească, jalnică, de boala care îl mușcă pe dinăuntru, meseria de povestitor nu se pierde. Și nici umorul consistent, vital al acestor episoade petrecute într-un decor sinistru. Întreg jurnalul îmi pare, totodată, amuzant și serios; la extreme, comic și tragic. Autorul nu poate decât surâde, fiindcă râsul e nociv pentru plămâni. Însă când își amintește o întâlnire de la Clubul Prometheus, unde l-a ascultat pe Andrei Pleșu, riscul revine. Umorul debordant al vorbitorului se placa pe o realitate
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
Traian Băsescu va reuși să-i învingă pe "oligarhi" - e vorba de "Ziua", a cărui conducere, la nivel de director și redactor-șef, e asigurată de doi foști turnători la Securitate - e, pe cât de malign în intenție, pe atât de comic în efectele sale. A-l acuza pe unul din cei mai străluciți intelectuali români de azi de plagiat, de imoralitate, de faptul că "își rescrie" biografia, cum și de alte bazaconii, în care atacul mârșav la persoană se îmbină cu
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
a deranjat confortul pentru că nu mai funcționează aerul condiționat, vorbesc mai mult despre distanțe decît un documentar despre populațiile lumii a treia și grija pe care le-o poartă țările dezvoltate. Idiosincrasiile sunt transmise și copiilor și un dialog aparent comic surprinde felul în care frontierelor politico-geografice li se adaugă și cele trasate de prejudecăți. Dialogul are loc între menajera mexicană, nepotul Santiago, aflat la volanul mașinii, și Mike, băiatul familiei americane: "Aici e Mexicul?" Da, aici e Mexicul", "Mama mi-
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
al lui Alexandru Darie, se plimbă prin scena-arenă odată cu muzica lui Enescu. Cîntecelele Adei Milea amplifică ludicul și fantezia din "Habarnam" al lui Dabija. "Elisabeta bam" este o operă muzical-teatrală, compusă și ordonată de Irinel Anghel, un spectacol construit pe comic și absurd, pe ritmuri ce declanșează o nebunie fantastică, contaminantă, în care realitatea oprimantă este izgonită peste mări și țări. Performanța actorilor este dirijată, este revelată de ritmurile vocilor, instrumentelor, din coexistența lor cu cea a muzicienilor. Momentele de forță
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
mod menit să excedeze. Însă așa cum afirmă binevoitor o doamnă din lumea bună: Cred că diferențele culturale sunt vaste și cred că este un om încîntător și nu i-ar lua mult timp să devină un adevărat american." NOOT. Registrul comic, cu un grad mult mai mare de libertate, te poate face să treci cu vederea o serie de teze, care puse sub semnul multiculturalismului, riscă să treacă neobservate. Apariția lui Borat se plasează ironic într-un loc geometric postmodern, la
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
prin care își învăța discipolii. De aici până la deprinderea meschină de a lua peste picior oamenii, e o cale lungă de tot..." (pp. 34-35) O trăsătură specifică a firii românești, excelent sesizată de Constantin }oiu, este combinația destul de surprinzătoare dintre comic și lașitate. Exemplul dizgrațios este furnizat de o întâmplare petrecută în timpul Congresului Uniunii Scriitorilor din anul 1955 când, în așteptarea rezultatelor alegerilor pentru diversele funcții de conducere participanții se amuzau înfruntându-se într-un concurs de redenumire vulgară a unor
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
chițibușari frustrați - nu fără legătură cu ideologia comunistă, pe care au sprijinit-o în forme mai mult sau mai puțin vizibile - și-au pus ochelarii de savanți și emit decrete care, dacă n-ar fi sinistre, ar fi de-un comic mortal. Pentru unul, Raportul Comisiei a fost făcut prea repede. Pentru altul, există "prea multe metafore". Un al treilea se simte jefuit de cine știe ce sintagmă aflată prin subsolurile Raportului. Un al patrulea, e nemulțumit că sunt prea puține date, al
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
clipă". Fiecare dintre acești intelectuali nehotărâți între democrație și dictatura personală asupra temelor și dezbaterilor publice câștigă o pâine albă de pe urma comunismului și n-ar renunța, în ruptul capului, la meschinul monopol asupra ideilor. În fond, personajele sunt de-un comic derizoriu: ipostaze contemporane ale "gaițelor" lui Kirițescu, ei spurcă, înveninați și copleșiți de răutatea propriei ratări, tot ceea ce scapă rapacelui control de grup, de haită, de confrerie. Astfel de indivizi nu au depășit, mental, stadiul la care se afla Ion
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
cuvintele pot avea evoluții semantice diferite, după cum se pornește de la băutură (aghiasma fiind o metaforă ironică pentru băutura alcoolică) sau de la efectele ei, de la percepțiile incerte, neclare. Ambiguu e și termenul prăfuit: imagine a voalării, dar poate și derivare înșelătoare, comică, de la expresia a se face praf. Unele eufemisme - turmentat, magnetizat, afectat, obosit, făcut etc. - au sensul "beat" doar sub presiunea contextului. Observația e valabilă și pentru termenii pozitivi, ca vesel sau binedispus. Alte cuvinte se bazează pe o exagerare a
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
mansardă" (hotnews.ro, comentariu din 8.03.2007). Apariția în orice context e o dovadă a stabilizării sensului: "cu o pernă pe cap că parcă era cam dureroasă mansarda" (francisca.weblog.ro/2004), chiar dacă unele asocieri produc o impresie de comic absurd: "loc de dat cu mansarda" (forum.topgear.ro). Oricum, mansarda pare să fi înlocuit în uz, în epoca actuală, formula la etaj, bine reprezentată în anii '30-40 și pe care Iorgu Iordan o prelua din studiile colaboratorilor săi și
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]