3,295 matches
-
și la sucursala acesteia din Saint-Étienne (Franța), iar după 1995 este profesor la instituții de învățământ particular: Universitatea „Spiru Haret”, Colegiul de Birotică, unde predă un curs de stilistică birotică, Institutul de Istorie a Diplomației „Emil Racoviță”, Academia pentru Studiul Comparat al Religiilor și Culturilor Universale ș.a. Debutează ca lingvist, cu un studiu referitor la depalatizarea labialelor în graiul din valea Bistriței moldovene, în „Cum vorbim” (1952), iar editorial cu o bibliografie comentată despre Ion Creangă (1959). Prima carte de critică
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
preocupat deopotrivă de cronica literară și de istoria literară, precum și de editarea unor autori importanți. Colaborează la „Familia”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Adevărul literar” ș.a. Este redactor responsabil adjunct la „Studii de literatură română și comparată”, publicație a Universității de Vest. În 1999 i se acordă Premiul pentru critică literară al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor. În critica literaturii curente, R. manifestă predilecție pentru poezie. Rezultatul unei prime etape foiletonistice e cartea Valori lirice actuale, o
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
apoi în calitate de cercetător la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei Române, împărtășind aceleași condiții ca și colegul și prietenul său Lucian Blaga, și la Institutul de Lingvistică din Cluj. În 1961 este reintegrat în învățământ, ca profesor de literatură universală și comparată; se pensionează în 1971. În 1980 i se acordă Premiul special al Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate. Primul articol îi apare în 1923, în „Lumea universitară”. Ulterior colaborează la numeroase publicații, printre care „Națiunea”, „Societatea de mâine”, „Revista de psihologie
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
fi aplicat influența filosofului german. Acestui text, mai întins decât celelalte, îi sunt adăugate numeroase și felurite contribuții despre Blaga, considerat cel mai mare poet român după Eminescu, ori despre controverse teoretice și istorico-literare legate de iluminism, romantism, folclor, literatură comparată, estetică generală sau despre personalități ale culturii naționale, ca G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Romulus Ladea ș.a., ori ale culturii universale, precum Goethe, Beethoven, Dante ș.a. Activitatea publicistică a lui R. valorifică mai bine decât cea savantă calitățile de polemist de
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
Ovidius” din Constantă (1992-1994), profesor la Facultatea de Litere și Istorie a Universității din Craiova (1994-2002) și la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din capitală (din 2000). Este autoarea a peste șaizeci de studii de lingvistică hispanica, filologie, folclor și literatura comparată. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Astra”, „Tomis”, „Steaua”, „Lettre internaționale” ș.a. cu traduceri și comentarii despre literaturile hispanice. Face parte din Asociación de Cervantistas (Alcalá de Henares), Asociación Internacional de Hispanistas și din Societatea Română de Lingvistică Romanica, care
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
Luis Cernuda, impunându-se în elită cunoscătorilor și promotorilor literaturii universale. A tradus (uneori în colaborare) scrieri literare ale unor români stabiliți în spații hispanice (Alină Diaconu, Vintilă Horia) sau din opera științifică a lui Alexandru Ciorănescu (Principii de literatură comparată, Dicționarul etimologic al limbii române). Ediții: Dumitru Șandru, Folclor românesc, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987. Traduceri: Paloma blanca. Basme hispanice, îngr. și pref. trad., București, 1975; Povești și legende din America Latină, I-II, îngr. și pref. trad., București, 1980; Adolfo
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
București, 1996, Cronică unei morți anunțate, București, 1999, Despre dragoste și alți demoni, București, 2000, Incredibilă și tristă poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet, București, 2002, Douăsprezece povestiri călătoare, București, 2002; Alexandru Ciorănescu, Principii de literatură comparată, București, 1997; Javier Marías, Inima atât de albă, București, 1998, Românul Oxfordului, București, 1999; Juan Marsé, Ultimele seri cu Teresa, București, 1998; Julio Cortázar, Șotron - Rayuela, postfața trad., București, 1998; Jorge Luis Borges, [Discuții], [Nouă eseuri dantești], în Jorge Luis
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
lui S. de a desluși temeiurile și sensul demersului estetic. Între altele, el „orchestrează” un amplu eseu cu variațiuni pe această temă - „Papillons” de Schumann (1934; Premiul Academiei Române), ca replică la ideile lui Lessing din Laokoon. Se pleacă de la etimologia comparată a cuvintelor din limbile vechi care desemnau noțiunea „fluture”, dar și „suflet”, de unde se deduc o serie de sugestii și conotații care vor servi la descifrarea sensurilor adânci ale piesei muzicale a lui Schumann: drama existențelor mărunte (fluturi, suflete) de
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
în instituții academice de peste hotare, colaborează la volume colective apărute la Cluj, București, Iași, Amsterdam, Boston, Londra, Roma, München, Lisabona, Atena, Florența, publică în reviste românești și străine studii și articole, tratând îndeosebi chestiuni de teorie literară, poetică aplicată, literatură comparată, semiotică, istorie intelectuală occidentală, istoria literaturii române moderne și contemporane. A fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova pentru volumul Omul supt vremi. Eseu despre Marin Preda, romancierul (1993), Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul revistei „Poesis” pentru
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
și 1999 lucrează ca profesor la Școala Generală Nr. 4 și la Liceul „Joseph Haltrich” din Sighișoara. Din 2000 funcționează ca lector la Facultatea de Științe și Litere a Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș, unde predă teoria literaturii, literatură comparată și hermeneutică. Își susține doctoratul în 2003, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza Ion Heliade Rădulescu. Ontologie și poetică. Debutează în 1978, cu eseul Starea de umbră, la „Orizont”, iar editorial cu volumul Hermeneutica sensului, apărut în 1994. Va
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
G. Călinescu, devine în același an cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor (ulterior Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”) al Academiei Române, parcurgând toate treptele carierei. Din 1974 până la pensionare (1994) conduce sectorul de literatură universală și comparată, în cadrul căruia inițiază ampla lucrare Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918), coordonatăă împreună cu Ioan Lupu (I-III, 1980-1985; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române, 1982). Va participa, în calitate de colaborator, și la elaborarea altor cinci volume ale
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
volum), editată de Facultatea de Filologie a Universității timișorene. Colegiul de redacție este alcătuit din Richard Sârbu (redactor responsabil), Yvonne Lucuța, Maria Țenchea, Tudor Beșuan (redactori adjuncți), Valentin Moldovan (secretar științific de redacție). Scopul revistei este promovarea cercetărilor de literatură comparată. De lingvistică se ocupă Yvonne Lucuța, Richard Sârbu, Mariana Popa, Marin Bucă, Lotte Zörner, Ileana Oancea, Eugenia Arjoca, Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Valentin Moldovan, Maria Teleagă, Mihaela Păsat. Studii de istoria literaturii, teorie literară și stilistică semnează Alfred Heinrich, Margareta
STUDII DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289994_a_291323]
-
fără șovăială o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu accepta nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epocă de scientizare a disciplinelor limii (lingvistica, gramatica istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grai originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, stiințific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile celui sedus de depărtările miticului
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
poeți au contribuit la lărgirea orizontului spiritual european, contrazicînd prejudecata curentă conform căreia spiritul latin s-ar reduce la cîteva atribute convenționale cum ar fi claritatea, eleganța, echilibrul. Așadar, demersul său nu intenționează să se plaseze nici în cadrul istoriei literare comparate, nici în cel al criticii influențelor (deși dimensiunea comparatistă îi este, într-un fel intrinsecă), ci mai degrabă în acela al istoriei mentalităților. Ceea ce-l interesează în mod deosebit pe Mircea Eliade este modalitatea în care revoluția camõesiană, "în înțelesul
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]
-
rînd compararea cu argoul francez. Pentru cititorul român e însă stimulantă mai ales impresia de familiaritate, întîlnirea cu probleme și situații asemănătoare cu cele din română; rămîne regretul că în acest domeniu nu s-au realizat proiecte comune: de cercetare comparată a argourilor unor spații de vecinătate și contacte lingvistice.
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
a constat în delimitarea fiecărei ramuri a culturii și în investigarea ei cu mijloacele cercetărilor moderne, sub semnul obiectivității științifice. În acest spirit și-au dezvoltat criticile (în afară de Maiorescu) A.D. Xenopol și G. Panu (în istoria națională), V. Burlă (filologie comparată), P. Th. Missir (drept constituțional), M. Pompiliu (învățământul național) ș.a. Dacă, la început, critica junimistă a încercat să înlăture total ceea ce socotea a fi „forme goale”, treptat își schimbă atitudinea, încercând să contribuie la adaptarea formelor străine la conținutul național
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
din București, secția engleză, absolvită în 1966, rămânând asistent la aceeași facultate. În 1971 părăsește România și se stabilește în Statele Unite ale Americii. Obține titlul Master of Arts la Tulane University în 1973 și pe cel de doctor în literatură comparată și anglo-americană modernă la Stanford University în 1976. După o suită de specializări postdoctorale și de poziții temporare - visiting assistant, visiting assistant professor ș.a. - în instituții academice din Europa (Universitatea din Konstanz, ca bursier Humboldt) și din SUA (University of
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Europa (Universitatea din Konstanz, ca bursier Humboldt) și din SUA (University of California - San Diego, Ohio State University, State University of New York-Birghamton, Cornell University), se fixează la University of Georgia din Athens (1982), unde ajunge profesor titular de literatură comparată (1990) și research professor (1994). Este director al prestigioasei serii editoriale de teorie literară și studii culturale „The Margins of Literature” de la State University of New York Press, Albany, iar între 1982 și 1992 coeditor (cu Giuseppe Mazzotta) al seriei „Cultura
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
ludens” de la John Benjamins Publ. Co., Philadelphia/Amsterdam; membru fondator, e și codirector la International School of Advanced Study in the Humanities de la Santiago de Compostela (Spania), inaugurată în 1996, ș.a. Coordonează proiecte colective, de teorie literară și de literatură comparată, printre care Istoria comparată a literaturilor din Europa de Est și Centrală. Literatura română a fost pentru S. un obiect de interes permanent, în special în cadrul unor cursuri despre ficțiunea est- și central-europeană, susținute la centrele interuniversitare de studii avansate de la Dubrovnik
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Publ. Co., Philadelphia/Amsterdam; membru fondator, e și codirector la International School of Advanced Study in the Humanities de la Santiago de Compostela (Spania), inaugurată în 1996, ș.a. Coordonează proiecte colective, de teorie literară și de literatură comparată, printre care Istoria comparată a literaturilor din Europa de Est și Centrală. Literatura română a fost pentru S. un obiect de interes permanent, în special în cadrul unor cursuri despre ficțiunea est- și central-europeană, susținute la centrele interuniversitare de studii avansate de la Dubrovnik (Aspects of Romanian Postmodernist
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
se inițiază în studiul comparativ al literaturilor. Întors în țară, se stabilește la București, unde ține la Universitate, timp de un an, un curs de istoria teatrului, iar la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică predă literatura dramatică. Cursul Istoria comparată a literaturii dramatice la popoarele europene (Timpul modern) a fost publicat parțial. E profesor la liceele bucureștene „Gh. Lazăr” și „Matei Basarab”, precum și la o școală de institutori (1890-1900). Pentru uzul elevilor de liceu și de școală normală, a scris
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
85-110; Rachieru, Vocația, 103-124; Tacciu, Romant. rom., II, 18, 146-148, 151-153, 241-242, 340; Ungureanu, Proza rom., I, 12-57; Anghelescu, Lectura, 168-177; Doina Florea, Mihail Sadoveanu sau Magia rostirii, pref. Const. Ciopraga, București, 1986; Mircea Muthu, Permanențe literare românești din perspectivă comparată, București, 1986, 29-36, 122-142, 160-162, 195-197, 201-202; I. Oprișan, Opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1986; Drăgan, Clasici, 237-263; Popa, Clasici, 31-34; Nicolae Frigioiu, Romanul istoric al lui Mihail Sadoveanu, Iași, 1987; Natura în opera lui Mihail Sadoveanu, îngr. și introd
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
al Moldovei) 1577-1578. Cântec popular din Rusia meridională, în „Convorbiri literare”, XXI, 1888, nr. 11, pp. 999-1009; H. Dy. Sirani, Legenda Serpegăi, în Anuarul Institutului de Istorie din Iași, I, 1936, vol. III, pp. 81-82; Magdalena Laslo-Kuțiuk, Exotica limitrofă. Studii comparate româno-ucrainene, București, 1997, pp. 78-84; Dinu C. Giurescu, Ion vodă cel Viteaz, ediția a II-a, București, 1966, p. 27. 149. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 735-736. 150. Pe larg la P.P. Panaitescu, Sfârșitul lui Iancu-Vodă Sasul, în „Revista
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gh. Asachi, 1999, p. 63-66. 125. S.Fl. Marian - Tudor Pamfile - Mihai Lupescu, Cromatica poporului român, ediție îngrijită, prefață și note de Petre Florea, București, Editura Saeculum I. O., 2002, p. 162. Vezi la I. D. Condrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, studiu introductiv de Lucia Berdan, Iași, Editura Polirom, 1996, indicele (p. 458): armăsar ~, câine ~. ficat ~, găină ~, noatin ~, ochi negri ~, pisică neagră ~, puică neagră ~, semn ~. 126. Émile Lotbé, loc. cit. Vezi și Dicționar enciclopedic ilustrat, București, Editura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Al. Viciu, Sabin Drăgoi (Viena, 1935, cu notația muzicală), G. Cucu (București, 1936, cu notația muzicală), Monica Brătulescu, La luncile soarelui, Editura pentru literatură, București, 1964. 462. Petru Caraman, Colindul la români, slavi și la alte popoare. Studii de folclor comparat, ediție de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1983, p. 94. 463. Monica Brătulescu, în antologia citată (prefață). 464. Monica Brătulescu, op. cit., p. 41. 465. Ibidem, pp. 42-43. 466. Ibidem, pp. 44-45. 467. Petru Caraman, op. cit., p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]